ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2210/2009

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 262/ D din data de 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a dispus achitarea inculpatului A.G., cetățean român, studii 12 clase, după cum urmează:

A. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

a) luare de mită, prevăzută de ari. 254 alin. (1) C. pen., fapta privindu-l pe denunțătorul S.C. și;

b) primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C. pen., faptă privind-o pe denunțătoarea P.D.

B. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., faptă privindu-l pe denunțătorul L.D.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut o zi, respectiv la data de 27 iunie 2007.

Prima instanță a dispus restituirea către inculpat a sumei 270 lei RON ridicată de la acesta.

S-a constatat că denunțătorului L.D. i-a fost restituită în cursul urmăririi penale suma de 200 euro.

S-a constatat că inculpatul a fost asistat de avocat ales.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au fost lăsate în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul A.G., fiul lui G. și M., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în ziua de 26 iunie 2007, în calitate de funcționar în cadrul S.P.C.L.E.P. Bacău, a solicitat expres numitului L.D. suma de 200 euro cu titlu de mită pentru a-i elibera două cărți de identitate, iar în data de 27 iunie 2007 a primit suma menționată.

Prin același rechizitoriu s-a mai dispus și punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în ziua de 26 iunie 2007, în calitate de funcționar în cadrul S.P.C.L.E.P. Bacău, a solicitat expres numitului S.G. o sumă de bani cu titlu de mită pentru a-i elibera două cărți de identitate, respectiv a infracțiunii de primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 27 iunie 2007, a primit de la denunțător 150 RON, iar în ziua de 27 iunie 2007, în calitate de funcționar în cadrul S.P.C.L.E.P. Bacău, după ce a eliberat numitei P.D. actele de identitate solicitate, a primit de la aceasta o sticlă de whisky marca J.D.

S-a mai dispus și neînceperea urmăririi penale față de L.D. și S.G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., întrucât există o cauză de nepedepsire.

În fapt, prin actul de sesizare s-au reținut următoarele: inculpatul A.G., în vârstă de 37 ani, este funcționar în cadrul S.P.C.L.E.P. al municipiului Bacău, fiind angajat al Consiliului Local al municipiului Bacău ca și personal civil, nefăcând parte din structurile poliției. Conform fișei postului (f. 105), inculpatul avea, ca și atribuții, activități de lucru cu publicul la ghișeu, înregistrarea cererilor, verificarea datelor preluate, realizarea fotografiilor, precum și alte activități ce decurg din operațiunile de emitere a actelor de identitate.

Faptele deduse judecății se remarcă prin perioada scurtă în care inculpatul A.G. Ie-a comis (aproximativ 40 minute), aspect care atestă o perseverență infracțională și o reiterare a comportamentului antisocial și care relevă, dincolo de orice dubiu, o modalitate obișnuită de lucru a inculpatului. Această afirmație s-a apreciat a fi susținută de activitățile derulate de inculpat pe perioada de monitorizare (identice în toate cele 3 cazuri), precum și de anumite bunuri descoperite asupra inculpatului la momentul identificării sale de către organele de anchetă (surprinderea în flagrant).

a) La data de 27 iunie 2007, numitul L.D., rezident în Italia, s-a prezentat la sediul D.G.A. Bacău, unde a formulat un denunț în care a precizat faptul că deține informații referitoare la comiterea unei infracțiuni de corupție de către un funcționar din cadrul S.P.C.L.E.P. Bacău.

În denunț și în declarațiile date în fața procurorului, L.D. a menționat faptul că, în ziua de 26 iunie 2007, s-a deplasat împreună cu soția sa, L.C., și fratele său, L.Ș., la S.P.C.L.E.P. Bacău, pentru depunerea actelor necesare eliberării cărților de identitate (pentru sine și soția sa). La ghișeul de lucru cu publicul se afla inculpatul A.G., funcționar în cadrul S.P.C.L.E.P. Bacău, care i-a pretins numitului L.D. suma de 200 euro, pentru eliberarea celor două cărți de identitate în regim de urgență. Inculpatul A.G. i-a înmânat denunțătorului un bilet scris pe hârtie galbenă conținând următoarele: „0745XXXXXX G. ora 15,00", modalitate de a-i preciza denunțătorului că, în ziua de 27 iunie 2007, ora 15,00, să îl contacteze pe postul de telefonie mobilă cu nr. 0745XXXXXX, pentru a stabili locul de întâlnire în vederea transmiterii banilor. De asemenea, pentru a-l determina să îi dea suma cerută, inculpatul i-a oprit denunțătorului și documentele legal emise de autoritățile italiene.

În declarațiile date, denunțătorul a precizat faptul că, după verificarea sumară a dosarelor, inculpatul i-a solicitat să îl însoțească la etajul I al imobilului, într-un birou, unde nu se mai afla altă persoană, sub pretextul efectuării unor verificări pe computer. În această încăpere, inculpatul i-a solicitat denunțătorului suma de 200 euro cu titlul de mită.

În data de 27 iunie 2007, la ora 10,30, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a emis ordonanță pentru interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonie, ambientale, localizarea sau urmărirea prin G.P.S. și documentarea foto/video, în ceea ce îl privește pe inculpatul A.G., care a fost confirmată de instanță la data de 28 iunie 2007.

În data de 27 iunie 2007, la ora 13,40, denunțătorul L.D. a pus la dispoziția organelor de anchetă suma de 200 euro formată din 3 bancnote (una de 100 euro și 2 de 50 euro), care au fost marcate, fiind încheiat în acest sens un proces - verbal. în continuare, suma a fost predată denunțătorului, pentru a fi folosită la constatarea infracțiunii flagrante.

Conform indicației primite de la inculpat și în concordanță cu planul de anchetă, la ora 15,06 denunțătorul I-a contactat telefonic pe inculpat, dându-i de înțeles că are asupra sa suma de 200 euro, inculpatul precizându-i că are pregătite documentele.

La ora 15,39, denunțătorul s-a întâlnit cu inculpatul în sediul S.P.C.L.E.P. Bacău, acesta introducându-l în biroul nr. 1 (laboratorul foto), unde i-a remis documentele italiene și noile cărți de identitate și de alegator emise pe numele denunțătorului și ale soției sale, denunțătorul întrebându-l dacă solicită tot 200 de euro, inculpatul răspunzându-i afirmativ. Inculpatul i-a indicat denunțătorului să pună banii în dosarul plic format pe numele său, ulterior părăsind ambii încăperea menționată, iar inculpatul a încuiat ușa de acces.

La ora 15,40, după ce denunțătorul a părăsit sediul S.P.C.L.E.P. Bacău, organele de anchetă au procedat la identificarea inculpatului A.G., care a refuzat orice cooperare cu organele de anchetă.

În consecință, procurorul a dispus prin ordonanță, în conformitate cu dispozițiile art. 100 – art. 106 C. proc. pen., efectuarea percheziției corporale, ocazie cu care asupra inculpatului nu a fost descoperită suma de 200 euro, însă a fost găsită, printre alte obiecte, o lampă cu ultraviolete.

În prezența șefului S.P.C.L.E.P. Bacău, cms. P.l., inculpatul A.G. a descuiat cu cheia pe care o avea asupra sa ușa de la laboratorul foto, pe masa situată în partea dreaptă fiind găsite cele două dosare plic formate pe numele L.D. și L.C., iar în primul dosar a fost găsită suma de 200 euro.

La fața locului a fost încheiat procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, pe care inculpatul a refuzat să îl semneze, deși nu a avut de formulat obiecțiuni la acesta.

La data de 28 iunie 2007, la solicitarea expresă a denunțătorului L.D., s-a procedat la restituirea sumei ce a fost folosită la constatarea infracțiunii flagrante.

b) La data de 28 iunie 2007, numitul S.C., s-a prezentat la sediul D.G.A Bacău, unde a formulat un denunț în care a precizat faptul că deține informații referitoare la comiterea unei infracțiuni de corupție de către un funcționar din cadrul S.P.C.L.E.P. Bacău. în denunț și în declarațiile date în fața procurorului, S.C. a menționat faptul că, în ziua de 26 iunie 2007, s-a deplasat împreună cu concubina sa, V.M., la S.P.C.L.E.P. Bacău, pentru depunerea actelor necesare eliberării cărților de identitate (pentru sine și concubină). La ghișeul de lucru cu publicul se afla învinuitul A.G., funcționar în cadrul S.P.C.L.E.P. Bacău, care i-a pretins denunțătorului o sumă de bani, pentru eliberarea celor două cărți de identitate în regim de urgență.

Procedeul folosit de inculpat a fost același, spunându-i denunțătorului să îl însoțească la etajul I, în biroul menționat anterior, pentru a evita ca discuția să fie auzită de altă persoană.

În încăpere, potrivit declarației denunțătorului, învinuitul i-a spus: „dacă vei fi atent, se va rezolva. Știi care este treaba în România", fapt care echivalează cu o solicitare explicită de bani, bunuri sale alte valori.

Totodată, învinuitul i-a dat denunțătorului numărul de telefon mobil urmând ca acesta să îl contacteze a doua zi, în jurul orei 15,00.

În seara de 26 iunie 2007, între denunțător și inculpat are loc o convorbire telefonică, învinuitul sugerând că suma pe care dorește să o primească de la denunțător trebuie să fie „mai consistentă", întrucât urma să fie împărțită cu alți colegi din cadrul S.P.C.L.E.P. Bacău.

În ziua de 27 iunie 2007, la ora 14,43, inculpatul A.G. este contactat de denunțător, stabilind să se întâlnească în sediul S.P.C.L.E.P. Bacău.

În continuare, procedura folosită de inculpat a fost identică cu primul caz descris, inculpatul a deschis cu cheia pe care o avea asupra sa ușa de acces în birou, unde i-a remis denunțătorului actele de identitate, primind de la acesta suma de 150 RON (formată dintr-o bancnotă de 100 RON și 5 bancnote a câte 10 RON).

Suma de bani a fost descoperită asupra învinuitului, la momentul efectuării percheziției corporale și a fost recunoscută și indicată de denunțător pe parcursul efectuării urmăririi penale.

De asemenea, denunțătorul a procedat la recunoașterea foto a lui A.G.

c) în legătură infracțiunea de primire de foloase necuvenite reținută în sarcina învinuitului A.G., s-a reținut că, în ziua de 28 iunie 2007, numita P.D., s-a prezentat în fața lucrătorilor D.G.A. Biroul Anticorupție pentru județul Bacău, formulând un denunț în care a precizat faptul că, după ce inculpatul A.G. i-a eliberat o carte de identitate, i-a dat acestuia o sticlă de băuturi alcoolice (whisky marca J.D.).

Probatoriul administrat în cauză a demonstrat vinovăția învinuitului, relevând faptul că în data de 20 iunie 2007, denunțătoarea s-a prezentat la sediul S.P.C.L.E.P. Bacău, unde, printr-o cunoștință, I-a cunoscut pe A.G., acesta oferindu-se să o ajute în obținerea cărții de identitate pentru fiul său, P.A.F.

În ziua de 25 iunie 2007, denunțătoarea s-a prezentat cu dosarul complet la sediul S.P.C.L.E.P. Bacău, pe care I-a predat învinuitului, acesta scriindu-i pe un bilet, ca și în cazul denunțătorului L.D., numele și numărul postului său de telefonie mobilă.

În data de 27 iunie 2007, la ora 14,51, denunțătoarea I-a contactat telefonic pe inculpat, stabilind să se întâlnească la sediul S.P.C.L.E.P. Bacău.

Acesta a primit-o pe denunțătoarea P.D. în birou, unde i-a predat documentele, primind de la aceasta o sticlă de băuturi alcoolice, bun care nu a putut fi identificat pe parcursul urmăririi penale.

Denunțătoarea a procedat la recunoașterea foto a inculpatului.

Vinovăția inculpatului A.G. este demonstrată dincolo de orice dubiu de modalitatea identică în care acesta a acționat în toate cele 3 cazuri, precum și de acțiunile derulate de inculpat în data de 27 iunie 2007.

Caracterul nelegal al acțiunilor desfășurate în această dată de inculpat punct a fost demonstrat în urma verificărilor efectuate la sediul S.P.C.L.E.P. Bacău.

Astfel, angajații S.P.C.L.E.P. își desfășoară activitatea conform atribuțiilor de serviciu stabilite în fișa postului și celor stabilite în fiecare zi de conducătorul unității prin dispoziție scrisă, care nu poate fi încălcată, în caz contrar faptele constituind abateri de serviciu.

În ziua de 27 iunie 2007, inculpatul A.G. trebuia să desfășoare activități legate de preluare imagini foto, conform dispoziției de zi pe serviciu (f. 106), această activitate neavând nici o legătură cu eliberări acte de identitate, activitate care la data respectivă revenea martorilor G.C. și B.A. în adresa din 05 iulie 2007 a S.P.C.L.E.P. Bacău se menționează faptul că lucrătorii pot înlocui alți colegi din motive obiective, însă, la data menționată, acesta fapt nu se impunea, cei doi martori indicați respectând programul de lucru și neexistând situații care să impună înlocuirea temporară a vreunuia dintre ei.

Mai mult, în această adresă se menționează în mod expres faptul că eliberarea actelor de identitate se efectuează la ghișeul de „primiri cereri - eliberări documente", astfel încât preluarea de către inculpat a documentelor din acest ghișeu și transportarea lor în birou, în vederea eliberării către cei trei denunțători, reprezintă, de asemenea, o încălcare a atribuțiilor de serviciu, care avea drept unic scop crearea unor condiții favorabile pentru primirea bunurilor și valorilor amintite, prin eliminarea posibilității ca fapta sa să fie observată de alte persoane (în condițiile în care, în data menționată, inculpatul avea acces exclusiv la birou).

Un alt element care a fost avut în vedere pentru a demonstra vinovăția inculpatului îl constituie dispozitivul cu ultraviolete descoperit asupra sa la momentul constatării infracțiunii flagrante, dispozitiv care nu se află în dotarea instituției și care era, cel mai probabil folosit pentru a preîntâmpina organizarea unor flagrante prin inscripționarea banilor remiși cu titlu de mită.

Martorii audiați în cauză au confirmat integral aspectele descrise mai sus, Aspecte de care au luat cunoștință în mod direct (ca în cazul martorilor L.Ș., L.C., H.C., M.V.M., P.L.D.) sau care au atestat modalitatea de lucru în cadrul S.P.C.L.E.P. Bacău (ca în cazul martorilor B.A. și G.C.).

În declarațiile date procurorului, în prezența apărătorului ales, inculpatul A.G. a refuzat să recunoască săvârșirea infracțiunilor, nerecunoscând nici măcar conținutul convorbirilor purtate cu denunțătorul L.D. și precizând că este victima unei înscenări, deși nu a putut să ofere nici o motivație logică pentru aceasta.

Fapta descrisă mai sus a fost considerată ca fiind probată cu următoarele mijloace de probă: denunțurile și declarațiile denunțătorilor - fl. 10-14,57-60,86-89, biletele scrise de învinuit-fl. 15,61,90, procesul verbal de marcare a banilor - fl. 19-20, procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice - fl. 21 - 27, 62 și 91, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante – fl. 28-37, proces - verbal de predare a banilor – fl. 38, documentele ridicate de la S.P.C.L.E.P. Bacău - fl. 39-56, 72-85,94-104, procesul verbal de identificare bunuri - fl. 63-67, procesele verbale de recunoaștere după planșa foto – fl. 68-71, 92-93, fișa postului inculpatului - fl. 105, planificarea zilnică-fl. 106, adresa S.P.C.L.E.P. Bacău - fl.107, declarațiile martorilor: L.Ș. fl. 108-109, L.C. - fl. 110, B.A. - fl. 111, G.G. - fl. 112-113, H.C. - fl. 114, M.V.M. - fl. 115, P.L.D. - fl. 116, coroborate cu declarațiile inculpatului A.G. - fl. 120-128.

În drept, fapta inculpatului A.G., raportată la denunțătorul L.D., s-a considerat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului A.G., raportată la denunțătorul S.C., s-a considerat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., iar fapta raportată la denunțătoarea P.D., ale infracțiunii de primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 alin. (1) C. pen.

În aceiași cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de L.D. și S.G. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., întrucât în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 255 alin. (3) C. pen.

În cursul cercetării judecătorești în mod direct și nemijlocit instanța a administrat următoarele probe: audierea martorilor B.A., G.C., M.V.M., H.C., P.L.D., P.D. și M.M. și audierea inculpatului.

La cercetarea judecătorească nu au putut fi audiați L.D., L.C. și S.G., deoarece au plecat în Italia și nu s-au prezentat la termenul la care audierea lor era posibil să se desfășoare în condiții de legalitate, deși au fost căutați de instanță și citați la diferite adrese în tară și străinătate.

Înainte de terminarea cercetării judecătorești, constatând că ascultarea acestora nu mai este posibilă, în conformitate cu dispozițiile art. 327 alin. (3) C. proc. pen., instanța a dat citire declarațiilor date de aceștia la urmărirea penală, urmând să le analizeze împreună cu celelalte probe.

I. Prezentarea probelor, analiza, interpretarea și evaluarea probelor administrate în cauză la urmărirea și cercetarea judecătorească:

În ceea ce privește cazul denunțătorului L.D., inculpatul a arătat că acesta s-a prezentat la biroul evidența populației la data de 26 iunie 2007 la sfârșitul programului, în apropierea orelor 16, când de serviciu la primirea de acte era chiar inculpatul și când în spatele său la ghișeu mai așteptau la rând încă 20 persoane.

Denunțătorul s-a prezentat împreună cu soția și a solicitat eliberarea unor cărți de identitate în regim de urgență de 24 ore (pentru el, soție și fratele său), aspect care a necesitat verificarea cazului de urgență.

Întrucât, cu ocazia verificării, a constatat că între fotografia denunțătorului din cartea de identitate existau diferente, a trebuit să procedeze la verificarea acestora pe calculator în baza de date a serviciului și pentru aceasta a fost necesară deplasarea sa împreună cu inculpatul la biroul unde se afla calculatorul, iar după verificare a revenit împreună cu acesta la birou unde, constatând că acesta îndeplinește condițiile cerute de regulament pentru eliberarea actelor în regim de urgență, a eliberat bonul necesar pentru fotografiere. A mai arătat inculpatul că în sistemul eliberării actelor în regim de urgență toate dosarele erau în mod obligatoriu verificate și avizate de șeful de birou și în acest scop era necesar ca dosarul să conțină copiile xerox după toate actele, copii pe care denunțătorul solicitant nu le avea și nici nu mai avea cum să le facă la fața locului, deoarece serviciul xerocopiere acte era deja închis, fiind trecut de ora 16. În aceste condiții, a susținut inculpatul, că solicitantul și soția sa au fost de acord să lase originalele actelor pentru verificare.

În cea ce privește procedura verificării și avizării dosarelor, inculpatul a arătat că puteau să existe neclarități care necesitau completări ori clarificări sub diferite aspecte, motiv pentru care în intervalul de timp de 24 ore ulterior depunerii documentelor, de regulă solicitanții în regim de urgență telefonau la birouri și se interesau dacă au primit avizul, dacă documentele corespund ori dacă sunt necesare clarificări ori completări. În acest scop, inculpatul a arătat că pentru a da relații cetățenilor, atât el cât și ceilalți colegi, obișnuiau să le dea o dată cu primirea documentelor și numărul de telefon la care să sune ulterior și că tot în aceste condiții a primit numărul său de telefon și L.D., căruia i-a explicat și procedura de urmat pentru eliberarea actelor.

Inculpatul a arătat că nu a cerut nici o sumă de bani denunțătorului și nici nu a ascultat vreo astfel de ofertă la ghișeu și nici în afara ghișeului și că susținerile denunțătorului sunt neadevărate, întrucât nu a purtat cu acesta cu ocazia primirii documentației altă discuție în afara celei referitoare la proceduri. Referitor la etapa avizării actelor, inculpatul a arătat că își amintește că a fost sunat de inculpat a doua zi, 27 iunie 2007, în jurul orei 15, însă nu-și mai amintește dacă aceasta s-a întâmplat o dată sau de mai multe ori, deoarece birourile și ghișeele erau suprasolicitate de cetățeni. Totuși, în jurul orei 16, a mers la ghișeu, unde a constatat că tot lotul de dosare primit de el cu o zi în urmă era lucrat. Acesta a arătat că din cauza aglomerației a participat la eliberarea de acte, deși nu era de serviciu la acest compartiment și între actele eliberate au fost și cele ale denunțătorului L.D. Deoarece la masa ghișeului era foarte aglomerat și cum L.D. trebuia să primească și actele lăsate cu o zi în urmă și în plus să primească și să semneze de primirea documentelor, inculpatul a arătat că a ieșit de la ghișeu și a mers alături la biroul foto, situat în imediata apropiere la circa 3 metri, unde, de regulă, cetățenii sunt primiți pentru fotografiere, loc în care a venit imediat și denunțătorul. Inculpatul a susținut că i-a dat lui L.D. actele originale și i-a spus să semneze de primirea actelor și pentru el și pentru soție, fiind permis ca un soț să semneze pentru alt soț și că după ce acesta Ie-a semnat, el personal Ie-a luat și a mers la ghișeu unde Ie-a predat conform regulamentului, timp în care denunțătorul a rămas singur, iar pe masa pe care acesta a semnat au rămas și cele două dosare de carton în care s-au aflat, care nu mai erau necesare. Inculpatul a arătat că pe timpul deplasării spre ghișeu a mers cu spatele și că în această poziție nu a văzut ce a făcut denunțătorul timp de 50 secunde, cât a lipsit el. Când s-a întors de la ghișeu I-a găsit pe denunțător în ușă, i-a spus că poate să plece, după care a închis ușa biroului foto și a plecat înapoi la ghișeu. în legătură cu cele două dosare de carton lăsate pe masă de denunțător, inculpatul a arătat că urma să fie aruncate la gunoi. Acesta a susținut că nu a cerut denunțătorului nici o sumă de bani și că nu a cunoscut că acesta a pus suma de 200 de euro în dosare.

În ceea ce privește pe denunțătorul S.C., inculpatul a arătat că acesta a solicitat eliberarea de acte în regim de urgență la ghișeu, deoarece soția sa era însărcinată și după verificarea actelor la ghișeu nu a mai fost necesară verificarea la calculator, deoarece fizionomia celor două persoane corespundea. Inculpatul a mai arătat că soția denunțătorului i-a cerut numărul de telefon cu scopul ca a doua zi să întrebe la telefon cât de aglomerat este, pentru a prinde o oră mai puțin aglomerată. A doua zi, la eliberarea actelor, a constatat că S.C. a venit împreună cu soția și pentru că aceasta era însărcinată în luna a opta, inculpatul nu i-a mai lăsat să stea la coadă la eliberare acte, ci i-a invitat la același birou foto, unde Ie-a restituit actele. Inculpatul a arătat că nu a pretins nici o sumă de bani de la S.C. și nici nu i-a fost făcută o asemenea propunere.

Referitor la aparatul cu ultraviolete găsit în biroul său, inculpatul a arătat că acesta se afla în dotarea serviciului de mult timp și că era folosit de toată lumea pentru a depista eventuale falsuri în actele prezentate de solicitanți.

Pe solicitanta P.D. inculpatul a arătat că a cunoscut-o cu ocazia desfășurării procedurii de eliberare a unui act ce a durat mai mult din cauza unor acte care trebuiau să sosească din străinătate. Deoarece solicitanta venea zilnic la birou pentru a se interesa de acte, inculpatul i-a dat numărul său de telefon pentru a-l suna în scopul aflării relațiilor, scutind-o astfel de efectuarea unor drumuri inutile.

Acesta a mai arătat că, în ziua de 27 iunie 2007 după amiază i-a eliberat actele, însă nu a primit nimic de la denunțătoare pentru serviciile prestate.

De asemenea, martora a confirmat că în instituția în care lucra existau reguli speciale care statorniceau obligații privind rezolvarea cu prioritate a cererilor formulate de persoane bolnave, cu handicap, în vârstă, femei însărcinate sau cu copii minori, etc.

În cea ce privește lampa cu ultraviolete găsită cu ocazia percheziției, martora a arătat că acest obiect se află în dotare chiar înainte de anul 2005. În acest sens, aceasta a precizat că până în anul 2005 a existat un serviciu sau direcție comună de pașapoarte și buletine de identitate în a cărei dotare existau în mod obligatoriu și legal lămpi cu ultraviolete și lupe folosite de funcționari în activitatea lor pentru depistarea eventualelor buletine, pașapoarte sau acte de stare civilă false. După anul 2005, serviciul pașapoarte a fost separat de serviciul evidența populației și, după separare, lampa cu ultraviolete găsită la biroul inculpatului a rămas în dotarea serviciului fiind de mare utilitate pentru lucru și fiind folosită de toți salariații la verificarea unor acte în afara modalităților de lucru obișnuite care utilizau lupa și calculatorul. Referitor la conduita inculpatului martora a arătat că acesta nu a comis abateri, nu a fost văzut cu bunuri sau bani primite de la cetățeni. Martora a apreciat ca este o aberație susținerea că pentru eliberarea unui buletin un salariat ar fi putut să ceară suma de 200 de euro.

Denunțătoarea a susținut însă că după eliberarea actelor a mers din proprie inițiativă într-un birou, unde se afla numai inculpatul singur și i-a dat acestuia o sticlă de whisky J.D. de 700 ml, din proprie inițiativă, pentru faptul că nu a lăsat-o să stea la rând. Aceasta a mai susținut că atunci când a mers în acel birou nu era nimeni prin prejmă și deci nu a putut să fie văzută de nimeni nici când a intrat și nici când a plecat. Martora a arătat că susținerea făcută referitor la faptul că i-a dat inculpatul acea sticlă cu băutură alcoolică nu poate fi însă dovedită. Susținerile denunțătoarei nu au fost dovedite prin nici o probă. Susținerile acesteia sunt nereale, deoarece în aglomerația din incintă era imposibil ca gestul acesteia de a intra cu o sticlă de băutură alcoolică să rămână neobservat, atât de ceilalți salariați cât și de cetățenii care stăteau la rând la ghișeul situat la 2 metri de biroul foto, unde se susține că a fost primită de inculpat. Pe de altă parte, din înregistrarea convorbirii telefonice purtate de aceasta cu inculpatul rezultă că întâlnirea celor doi a avut loc în ziua de 27 iunie 2007, între orele 15-15,30, ori la percheziția efectuată în aceiași zi la interval de circa 20 minute, asupra inculpatului și la birouri nu a fost găsită nici o sticlă cu băuturi alcoolice.

a) acesta a fost audiat de procuror la data de 27 iunie 2008 de la orele 12,45 și până la orele 12,55, ca obiectiv fixat prin ordonanța prin care s-a dispus efectuarea de acte premergătoare începerii urmăririi penale și deci anterior începerii urmăririi penale cu privire la întâlnirea sa cu inculpatul din ziua anterioară, respectiv din data de 26 iunie 2008. în ceea ce privește conținutul declarației se constată că acesta se limitează strict la aspectele denunțate, în sensul că chiar în debutul declarației acesta arăta că își menține denunțul. Denunțătorul a arătat că sosise din Italia unde are rezidentă în urmă cu o zi și că avea nevoie să obțină cărți noi de identitate pentru el și soția sa, scop în care ambii soți, însoțiți de fratele denunțătorului, s-au prezentat la ghișeul S.E.I.P., unde de serviciu era inculpatul, căruia i-au prezentat documentele. Inculpatul i-a spus denunțătorului că exista „probleme cu documentele" i-a solicitat acestuia să meargă cu el biroul de la etajul întâi. L.D. a susținut că a mers singur cu inculpatul în acel birou, unde nu se mai afla nimeni în afară de inculpat și denunțător, în timp ce soția și fratele său au rămas să aștepte în fața ghișeului pentru că așa a cerut inculpatul. În acest birou, susține denunțătorul, că inculpatul i-a cerut suma de 200 de euro pentru eliberarea actelor de identitate în regim de urgență, după care au coborât împreună la parter, unde i-a dat un bilet pe care era scris numărul de telefon, prenumele inculpatului și ora 15, iar el a înțeles că la aceea oră denunțătorul trebuia să-l sune pe inculpat în ziua de 27 iunie 2008 pentru a stabili unde să se întâlnească. Denunțătorul a precizat că inculpatul i-a cerut suma de 200 de euro în biroul de la etaj, însă când s-au întors la parter la ghișeu acesta i-a predat biletul fără a spune nimic, deoarece în apropiere, la un ghișeu apropiat, se afla un salariat care putea să audă discuția. A mai arătat denunțătorul că la ghișeu inculpatul a completat niște fișe pentru dosarul său și al soției. în denunțul scris (fila 11 dosar urmărire penală), denunțătorul a subliniat că după ce a ieșit din birou a revenit ia ghișeu și în fața acestuia s-a întâlnit cu soția și cu fratele său cărora Ie-a spus ce „i-a cerut funcționarul".

Analizând conținutul actelor din dosar, instanța de fond a constatat că în cauză începerea urmării penale a fost dispusă la data de 27 iunie 2007, orele 15,45. Denunțătorul nu a mai fost audiat cu privire la evenimentele petrecute în data de 26 iunie 2007 la serviciul S.E.I.P. și nici cu privire la împrejurările în care a susținut că inculpatul i-a pretins suma de bani. Cu privire la acest aspect, s-a constatat că în cursul urmăririi penale inculpatul a solicitat de mai multe ori, stăruind chiar să fie confruntat cu denunțătorul, însă confruntarea nu a fost admisă de agenții instrumentatori. în ceea ce privește poziția denunțătorului, față de confruntare, se constată că acesta a refuzat în mod constant să fie confruntat cu inculpatul, declarând la data de 26 iunie 2008 „că nu dorește să fie confruntat cu inculpatul și nu dorește să îl mai vadă pe acesta vreodată" și că în loc de confruntare „inculpatul ar fi trebuit să se supună probei cu testul poligraf (declarație fila 14 dosar urmărire penală).

În fața agenților, cărora Ie-a prezentat denunțul, autorul denunțului nu a prezentat dovezi și nici indicii de natură a determina credibilitatea susținerilor sale și de a demonstra un minim de realitate a acuzațiilor ce au format obiectul denunțului. în acest sens, s-a constatat că audierea ca martori a rudelor denunțătorului, respectiv a fratelui acestuia L.Ș. și a soției L.C., nu a fost realizată în dimineața denunțului, ci mult mai târziu, după reținerea inculpatului. Se constată de asemenea că în afară de susținerea denunțătorului, agenții instrumentatori nu au avut nici un alt indiciu asupra faptei denunțate sau a altora de același gen la orele 12,55, în ziua de 27 iunie 2007, când au efectuat operațiunea de marcare a sumei de 200 euro și nici ulterior în cursul zilei până la momentul reținerii inculpatului. Rezultă deci că toate procedurile executate ulterior au avut la bază numai susținerile făcute de o persoană, respectiv denunțătorul L.D., în privința cărora agenții procedurali nu au avut nici o suspiciune și cărora le-au acordat credibilitate absolută.

S-a mai constatat, de asemenea, că la data de 27 iunie 2008, orele 12,55, și-a dat acordul în mod expres pentru a ajuta la „constatarea infracțiunii flagrante săvârșită de A.G." (declarație fila 12-verso).

b) Denunțătorul este audiat, în continuare, în ziua următoare, respectiv data de 27 iunie 2007, după desfășurarea evenimentelor de la S.E.I.P. și reținerea inculpatului, la orele 18,37 și până la orele 18,48, când acesta relatează în detaliu pregătirile efectuate de anchetatori în prezența sa în vedere organizării flagrantului, respectiv marcarea banilor și apelarea numărului inculpatului, convorbiri care au fost interceptate și înregistrate.

În partea a doua a declarației, denunțătorul a arătat că în jurul orelor 15,38 a intrat în sediul S.E.I.P. împreună cu fratele său și l-a observat pe inculpat în ușa biroului, unde în urmă cu o zi fusese fotografiat, a fost chemat în interior de inculpat și după ce acesta a încuiat ușa l-a întrebat dacă este gata buletinul și i-a spus că are asupra sa suma de 200 euro. Denunțătorul a susținut că inculpatul i-a spus să pună banii într-un dosar care se afla pe masă și în care se aflau actele sale. Denunțătorul a susținut că a semnat de primirea documentelor și pentru el și pentru soție, după care inculpatul i-a predat cărțile de identitate și toate actele care îi fuseseră oprite cu o zi în urmă pe care le-a găsit împreună cu cele nou eliberate în dosarul pe care era scris numele său și al soției sale, după care a părăsit încăperea. Acesta a susținut că inculpatul nu a părăsit încăperea nici un moment și că el personal nu a rămas singur nici un moment în acel birou.

În cea ce privește acuzația de dare de mită în afară de denunțător și persoana interesată, soția acestuia, nu există nici alte probe ori indicii.

În cauză, pentru evenimentele desfășurate la sediul S.E.I.P. Bacău în zilele de 26 iunie 2007 și 27 iunie 2007 nu s-au realizat înregistrări de imagini în incinta în care s-a susținut că au fost comise infracțiunile de corupție. La dosarul cauzei există însă înregistrări parțiale numai pentru ziua de 27 iunie 2008, conținând înregistrările convorbirilor purtate de inculpat și denunțători în ziua de 27 iunie 2008.

Pentru justa apreciere a conținutului și semnificației fiecărei expresii, instanța de fond a apreciat ca fiind necesar a se stabili dacă era sau nu regulamentar ca salariații S.E.I.P. să dea relații cetățenilor prin mijlocirea telefoanelor proprii. Din coroborarea declarațiilor martorei M.M., care este un funcționar vechi cu experiență și care lucrează în același domeniu cu declarația inculpatului, s-a reținut că, întrucât în acea perioadă serviciul evidența populației nu era dotat cu birou de informații pentru cetățeni și cum activitatea acestuia se desfășura în condiții care sunt notorii, pe un spațiu restrâns, toți funcționarii biroului dădeau relații prin telefon cetățenilor și foloseau în acest scop și telefoanele celulare proprii. în contextul reținut, această stare de fapt nu poate contraveni unor reguli, deoarece scopul urmărit era satisfacerea cererilor cetățenilor, cât și buna funcționare a serviciului prin furnizarea de relații telefonice și evitarea aglomerării nejustificate la sediu. Instanța a constatat că acordarea de relații și prin intermediului telefonului personal al fiecărui funcționar nu era interzis expres de nici un regulament și în plus constituia o uzanță devenită absolut necesară pentru toți funcționarii pentru buna desfășurare a activității. Este evident că acest sistem este susceptibil de suspiciuni și interpretări, însă luat izolat nu poate constitui un indiciu de comitere a unei infracțiuni cum greșit s-a apreciat prin rechizitoriu. Prin urmare, concluzia generală care se impune este aceea că funcționarii aveau voie să dea numărul de telefon mobil personal cetățenilor cu scopul de a le furniza relații referitoare la stadiul procedurii de eliberare actelor, ori pentru eventuale nereguli. În acest context și procedeul utilizat de inculpat de a da numărul de telefon celor trei persoane (L.D., S.C. și P.D.) se încadra în uzanță, corespundea unei necesități de serviciu și nu poate fi apreciat ca indiciu de comitere a unei infracțiuni.

În ceea ce privește conținutul convorbirilor, se impune analiza temeinică a conținutului și mai ales a frazelor sau a sintagmelor suspectate că ar conține referiri la acte de corupție.

În acest sens, se impune a se stabili dacă inculpatul avea voie să elibereze acte de identitate pentru documentația primită în timpul serviciului său și dacă procedura de eliberare a actelor putea să aibă loc și în afara ghișeului de eliberări. Sub acest aspect, din coroborarea declarațiilor martorilor B.A., G.C. și M.M. cu declarațiile inculpatului, instanța a reținut că datorită suprasolicitărilor, supraaglomerării și lipsei de spații adecvate, a apărut ca necesitate colaborarea între funcționarii care erau fiecare în parte competenți să execute toate categoriile de lucrări din acel serviciu, context în care era permis, posibil și necesar, ca un funcționar repartizat la un compartiment (de exemplu la biroul foto situat la 2 metri de ghișee) mai puțin solicitat sau cu un interval de timp de răgaz (pauză în lucrul său, ori care epuizase clienții) să îndeplinească activității specifice altui compartiment, cum ar fi, de pildă, eliberarea de acte, verificarea unor documente, etc. Pe de altă parte nu trebuie omis nici caracterul permis al derulării unor proceduri cum ar fi predarea de documente și semnarea pentru primirea acestora în toate spațiile libere (inclusiv pe măsuța de la biroul foto situat la 2 metri de ghișee, în imediata apropiere a acestora), pentru a degaja aglomerația dintr-o incintă mică, datorată cozilor așezate pe câte două rânduri. Ori, în acest context, instanța a reținut că și inculpatul la fel ca și ceilalți salariați ai serviciului putea să efectueze în ziua serviciului său și alte activități decât cele repartizate, deoarece avea pregătirea de specialitate cerută pentru aceasta cât și competența necesară. Astfel, activitatea de eliberare documente cu îndeplinirea procedurii de semnare la biroul foto, are caracter permis și nu constituie un indiciu că procedeul folosit dintr-o necesitate obiectivă constituie indiciu de comitere a unei infracțiuni.

A. Din procesul verbal de la fila 22 rezultă că, la data de 27 iunie 2007 ora 15,07, inculpatul a fost apelat de L.D., în conținutul căreia îi spune că îl așteaptă și îi oferă două alternative de contact, una constând în aceea că, în momentul în care va veni l