ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3318/2009

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 177 din 25 martie 2008 a Tribunalului Cluj au fost condamnați inculpații: 1) M.L. (fiul lui V. și H.) și 2) B.J. (fiul lui F. și A.) în baza art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 lit. e) C. pen. la 1 an și 24 zile închisoare și în baza art. 26 raportat la art. 289 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. c) și art. 76 lit. e) C. pen. la alte 5 luni închisoare stabilindu-se ca inculpații să execute, conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., câte 1 an și 24 zile închisoare. S-a constatat că inculpații au executat pedepsele de la 16 martie 2003 la 8 aprilie 2004 și 3) S.I.

(fiul lui B. și A.) în baza art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. b) C. pen. la 1 an și 6 luni închisoare și în baza art. 26 raportat la art. 289 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. la 5 luni închisoare, stabilindu-se, conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. În temeiul art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni. S-au aplicat dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. și ale art. 359 C. proc.

pen. În baza art. 14 alin. (3) lit. a) și art. 348 C. proc. pen. s-a dispus desființarea totală a înscrisurilor (tichetelor) falsificate de inculpați. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost trimiși în judecată inculpații A.A., B.J., M.L. și S.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003 și 26 raportat la art. 289 cp cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în perioada ianuarie - martie 2003 s-au constituit într-un grup infracțional organizat în scopul obținerii unor beneficii financiare. Astfel între SC H. SRL la care era asociat inculpatul S.I., iar inculpata A.A.

asigura serviciul de traduceri și O.B.B. la care erau acționari inculpații B.J. și M.L. s-a încheiat un contract de colaborare. Pentru obținerea unor beneficii urmau să fie falsificate tichete de pariu provenite de la SC H. SRL în sensul inserării pe acestea a unor elemente nereale și anume ora de întocmire și rezultatele corecte ale unor meciuri în procent de 100% fiind trecute după închiderea jocului. În acest mod a fost obținut un număr mare de tichete identice câștigătoare care asigurau venituri frauduloase. La 21 august 2003 prin încheierea pronunțată în Dosarul nr. 6620/2003 Tribunalul Cluj în care erau judecați cei patru inculpați a disjuns cauza față de inculpatul S.I. formându-se un nou Dosar nr. 8493/2003.

Prin sentința penală nr. 454 din 28 august 2003 a Tribunalului Cluj au fost condamnați inculpații M.L. și B.J. la pedepsele rezultante de câte 3 ani închisoare pentru infracțiunile arătate cu executare în loc de detenție și inculpata A.A. la 2 ani și 6 luni închisoare pentru aceleași infracțiuni cu aplicarea art. 86 1 C. pen. Curtea de Apel Cluj prin Decizia penală nr. 709 din 5 februarie 2004 a respins apelurile declarate de inculpații M.L. și B.J. Prin Decizia penală nr. 709 din 5 februarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost admise recursurile declarate de cei doi inculpați M.L. și B.J., au fost casate ambele hotărâri și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.

S-a constatat că instanțele au procedat la judecarea cauzei fără administrare și verificarea nemijlocită a probelor și s-a reținut că în mod nejustificat s-a dispus disjungerea soluționării cauzei față de inculpatul S.I. Prin sentința penală nr. 776 din 23 decembrie 2003 a Tribunalului Cluj inculpatul S.I. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, iar această hotărâre a fost desființată de Curtea de Apel Cluj prin Decizia penală nr. 136 din 28 aprilie 2004 care a admis apelurile declarate de procuror și inculpat și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță în vederea reunirii cauzelor. Recursul declarat de inculpatul S.I. împotriva acestei soluții a fost respins ca inadmisibil prin Decizia penală nr. 2578 din 18 aprilie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În rejudecare s-a dispus reunirea Dosarului nr. 4633/2005 privind pe inculpatul S.I. la Dosarul nr. 3431/2004 privind pe inculpații B.J. și M.L. Audiați în faza de judecată inculpații M.L. și B.J. au recunoscut săvârșirea faptelor descrise în rechizitoriu. Inculpatul S.I. nu a recunoscut infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată. Din probele administrate în cauză instanța a reținut că în cursul anului 1996 în baza contractului de societate autentificat din 20 iunie 1996 s-a înființat SC S. SA Tg. Mureș având ca acționari pe inculpatul S.I. și pe numiții V.B.L., O.I., L.L. și P.A.P., Societatea având obiect de activitate multiplu constând în organizarea și desfășurarea de jocuri de agrement, divertisment și noroc, în sensul dispozițiilor H.G.

nr. 181/1992, 186/1992 și 227/1993 și al dispozițiilor Ordinului nr. 613/1993 al M.F. privind organizarea jocurilor de noroc. Ulterior prin actul adițional s-a modificat contractul de societate și statutul societății, existând un nou asociat H.S. ca urmare a cesiunii parțiale a unor părți sociale ale asociaților. Din partea slovacă a fost numit ca administratore T.J., asociați fiind M.F. și V.F., activitatea societății desfășurându-se în baza unui împrumut de 70.000 DOLARI SUA. Ulterior T.J. a fost înlocuit cu S.P., acesta fiins asistat de către inculpatul B.J. care răspundea de sistemul informatic și de către inculpatul M.L. care răspundea de partea administrativă. După aceasta s-a încheiat un contract între societatea O.B.B.

din Slovacia care îi avea ca asociați pe inculpații B.J. și M.L. și SC H. SRL în baza căruia cei doi inculpați asigurau contra sumei de 11.000 dolari lunar, asistența informatică și managerială. În conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, organizatorii activităților de tip pronosticuri sportive trebuiau să elaboreze regulamente de joc și de ordine interioară în care să precizeze datele principale ale activității și, respectiv, procentul de câștiguri din totalul încasărilor, sistemul de triere și omologare a câștigurilor, sistemul de plată a câștigurilor, sistemul de control și de securitate și alte elemente definitorii ale activității.

Ca urmare, prin regulamentul de funcționare a pariurilor elaborat de SC H. SRL au stabilit că: la pariere poate participa orice persoană care a împlinit 18 ani, că pariul este valabil cu acceptul participantului și al agențiilor de pariuri și că este consfințit prin tichetul cumpărat, că pariul - reprezintă jocul de pariere la care participantul câștigă dacă ghicește rezultatele iar conținutul câștigului este direct proporțional cu suma pariată și condițiile în care este efectuată parierea; câștigul sau pierderea este stabilită de rezultatul evenimentelor sportive care sunt aleatorii și nu se cunoscu dinainte; participantul la pariu este persoana care participă voluntar la pariere în condițiile regulamentului; evenimentul este împrejurarea concretă, situația de fapt întâmplătoare (ex.

meci de fotbal) cu rezultat necunoscut; cotă este coeficientul determinat de agențiile de pariuri atașat unui tip pentru evenimentul pariat; lista cotelor pariurilor este lista concepută și cote atașate fiecărui tip; depunere - este suma depusă voluntar de participant fără să mai fie restituită, decât în condițiile regulamentului; cota finală este produsul tuturor cotelor atașate la fiecare tip; câștigul esențial este suma care revine participantului care îndeplinește toate condițiile necesare pentru a obține câștig; câștigul curat reprezintă diferența dintre câștigul eventual și suma depusă iar tichet este documentul eliberat de agentul de pariuri, în forma aprobată de M.F. din România care cuprinde datele necesare derulării pariurilor și consfințește acordul încheiat între participant și agențiile de pariuri.

Prin același regulament au fost stabilite tipurile de joc și evenimente pariate respectiv pariuri pentru rezultatul final al competiției, rezultatul parțial, desfășurarea competiției și evenimentele de pe parcursul ei (timpul primului gol, marcatori) rezultatul precis la goluri și la puncte, rezultat, eveniment, la un timp stabilit, clasament sau ordine, clasamentele competițiilor de scurtă sau de lungă durată pentru competiții individuale sau de echipă, învingătorii competiției, combinații între variantele enumerate, pariuri duble. Din declarațiile inculpaților A.A., M.L. și B.J. s-a reținut de către instanță că, în vara anului 2002, inculpatul S.I. a venit la Cluj Napoca unde se afla centrala SC H. SRL și a întrebat pe ultimii din inculpați dacă nu cunosc o posibilitate de face bani, aceștia răspunzând afirmativ dar că urmează să fie răsplătiți.

În acest sens inculpații M.L. și B.J., pe de o parte și S.I. pe de altă parte, au perfectat o înțelegere în sensul că din banii obținuți în modalitatea care se va arăta în continuare lui S.I. să îi revină un procent de 70%, iar celorlalți 3 restul de 30%. Totodată S.I. le-a spus celorlalți inculpați că are nevoie de fonduri suplimentare pentru a face plăți la București și pentru reînnoirea licenței. Potrivit declarațiilor inculpaților M.L. și B.J., urma ca într-o primă fază la indicațiile inculpatului M.L. transmise de inculpata A.A., angajatele agențiilor de pariuri din țară aparținând SC H. SRL să completeze pe calculator, aleatoriu, mai multe pariuri care erau apoi tipărite pe soli A4, tichetele necompletate aferente jocurilor aleatorii făcute de angajate fiind obținute din teancul provenit de la Regia Autonomă I.N.

întrucât acestea aveau regim special, fiind înregistrate cu număr și serie. Ca urmare,angajatele dictau inculpatei A.A. codul generat automat de calculator și ora care s-au imprimat pe colile A4. În a doua fază, după închiderea pariurilor, inculpata A.A. o contacta din nou pe angajata agenției care completase în calculator aleatoriu pariuri și îi transmitea instrucțiuni de falsificare a tichetelor de pariuri, acestea având rolul de a asigura protecția operațiunilor ilegale și transmiterea câștigului aferent.

Operațiunile se desfășurau de fiecare dată după program, când angajata agenției introducea în imprimantă formularele tipizate (tichetele) pe care le extrăsese din teanc, iar de la distanță, prin „Internet-modem” după încheierea pariurilor, inculpatul B.J., transmitea prin mijlocul arătat rezultatele corecte ale meciurilor pariate, ce îi erau puse la dispoziție de inculpatul M.L., care se imprimau automat pe tichetele de joc valabile ce erau puse în imprimantă de către angajata agenției, tichetele devenind astfel câștigătoare. Aceste câștiguri ilegale erau ridicate ulterior, de la agenții, de regulă, de către inculpata A.A., însoțită de inculpatul M.L. Inculpatul B.J. a recunoscut în fața instanței și a organelor de urmărire penală, că el a conceput „această operațiune de obținere a câștigurilor ilicite”.

Din procesele verbale de percheziție efectuate la 15 martie 2003 s-a constatat că la mai multe agenții ale SC H. SRL au fost falsificate tichete de joc. Astfel, în Cluj-Napoca s-au falsificat tichete la agențiile str. H. și B.N.; în Alba Iulia la Agenția din str. C.; în Turda la Agenția din str. T.; în Timișoara la Agenția din str. N.B., în Suceava; în Pitești la Agenția din str. D.B.; în Craiova la Agenția din str. R.M.; în Bacău; în Hunedoara la Agenția din Bd. C. și în Tg. Mureș la agențiile din Piața G. În Cluj Napoca activitatea s-a desfășurat la agențiile din str. H. prin martora G.A.M., din Bd D. prin martora P.I.A. și din str. B.N. prin martora P.M.M. Din transcrierea convorbirilor telefonice purtate între inculpata A.A.

și angajatele agențiilor menționate a rezultat că această inculpată a contactat la 16 martie 2003 pe martora G.A. și a întrebat-o dacă lucrează a doua zi, la 15 martie 2003 la orele 12,12 inculpata i-a comunicat martorei să pună trei tichete de 200.000 lei vechi fiecare pe care să imprime aleatoriu 7-8 meciuri, cerându-i în același timp să facă rost de trei buletine valabile, urmând ca în cursul serii să se treacă la faza a doua. La orele 12,21 martora i-a comunicat inculpatei că a realizat prima fază dictându-i seriile celor trei tichete. La orele 20,35 inculpata A.A. a apelat-o telefonic pe martoră comunicându-i să meargă la sediul din str. H. pentru a efectua faza a II-a, respectiv pentru imprimarea tichetelor, ceea ce martora a și făcut, anunțând-o telefonic pe inculpată că a ajuns la sediul agenției la orele 20,53.

În momentul în care martora G.A. se afla la sediul agenției, organele de urmărire penală au pătruns în interior, iar martora le-a prezentat trei tichete de pariuri din 15 martie 2003 - ora 12:22:52; din 15 martie 2003 ora 12:23:16; din 15 martie 2003 ora 12:23:16 cu un câștig net fiecare în valoare de 94.854.000 lei vechi precizând că au fost realizate ca urmare a dispozițiilor date de inculpata A.A., iar modificările în sistemul informativ au fost realizate de către inculpatul B.J. Martora a relatat că din anul 2000 își desfășoară activitatea ca operator-calculator la Agenția din str. H. cu program între orele 8,30-19,30 și că după septembrie 2002, după decesul soțului i s-a permis să desfășoare activitate între orele 9-16.

S-a mai precizat de către martoră că, la începutul anului 2003, a fost contactată de inculpata A.A. care i-a spus că trebuie să facă niște tichete pentru L. pe care să treacă aleatoriu niște meciuri și tot din dispoziția inculpatei a selectat 30 de tichete pe care le-a pus separat, în valoare de 1,6 milioane lei vechi, apoi a introdus în imprimantă tipizate vechi, neînsemnate pe care a imprimat niște meciuri. Inculpata A.A. a sunat-o ulterior și i-a cerut să meargă la sediul agenției și să pună în imprimantă tichetele valabile, extrase din teanc, realizându-se imprimarea acestora, iar tichetele au rămas la ea până a doua zi când urma să se realizeze o valorificare automată a câștigurilor din ziua precedentă, banii pentru plata câștigurilor urmând să se aducă la sediul central.

Tichetele au fost realizate în trei serii a câte 10 fiecare, astfel: 10 tichete în valoare de 6.548.500 lei vechi; 10 tichete în valoare de 6.664.800 lei vechi; 10 tichete în valoare de 6.340.500 lei vechi. Ulterior s-au adus banii din câștiguri din care martora a reținut sume de 1.600.000 lei vechi reprezentând contravaloarea tichetelor imprimate și 2.000.000 lei vechi a reținut pentru sine, iar restul i-a predat inculpatului B.J. În același mod a realizat tichete și la data de 8 octombrie 2002, în total 15 tichete, în serii de câte 5 tichete, respectiv 5 tichete în valoare de 5.570.000 lei vechi, 5 tichete în valoare de 5.586.000 lei vechi și 5 tichete în valoare de 6.770.400 lei vechi. Potrivit interceptărilor telefonice la 30 ianuarie 2003 inculpata A.A.

a apelat-o pe martora G.A. solicitându-i ca a doua zi să pună 30 de tichete în trei ture de câte 10 în valoare de 70.000 lei vechi, 80.000 lei vechi și 90.000 lei vechi, iar după terminarea operațiunii să o sune pentru a-i comunica codul de la fiecare tură, dispunându-i totodată ca imprimarea meciurilor aleatorii din faza 1 să se facă pe tichete reale scoase din uz. La 31 ianuarie 2003 martora a sunat-o pe inculpată comunicându-i primul cod de la fiecare tură iar la 2 februarie 2003 inculpata i-a cerut telefonic martorei să meargă la agenție pentru a se derula faza a doua, respectiv imprimarea tichetelor cu rezultatul corect al meciurilor, pe tichetele al căror cod calculatorul îl generase la 31 ianuarie 2003. după imprimarea tichetelor valabile, inculpata a sunat-o pe martoră care i-a confirmat operația de imprimare.

Martora a mai susținut, în declarațiile sale, că, din discuțiile telefonice cu inculpata, reieșea că aceasta vorbea în paralel cu o altă persoană în limba slovacă, probabil cu unul din cei doi inculpați slovaci. La 20 martie 2003, de la sediul agenției din str. H. s-a ridicat un număr de 16 fragmente, cu ajutorul cărora s-au reconstituit trei tichete despre care martora a declarat că le-a imprimat la 15 martie 2003, în jurul orelor 12,20, reprezentând prima fază a activității infracționale. Martora P.M., angajată la SC H. SRL din data de 1 martie 2002, în calitate de operator calculator a funcționat mai întâi la Agenția din str. H., apoi în lunile septembrie-octombrie 2002 la agenția din str. B.N.

Potrivit relatărilor acestei martore în cursul lunii iulie 2002, la agenția din str. H. au venit cei doi inculpați slovaci și inculpata A.A. care i-au cerut să aștepte afară 10-15 minute, timp în care au lucrat la unitatea centrală, atrăgându-i atenția să nu spună nimic nimănui spre a nu avea probleme. A doua zi cei trei au venit aproape de închiderea programului cerându-i să iasă din încăpere iar inculpatul B.J. a imprimat ceva, întrucât a auzit imprimanta funcționând. În următoarea zi inculpata A.A. a venit cu 20 tichete câștigătoare pe care i le-a plătit, dându-și seama că fuseseră imprimate cu o zi înainte. Martora P.M. a mai precizat că, după mutarea sa la Agenția din str. B.N., inculpații M.L.

și A.A. i-au spus că trebuie să facă bani fără a-i mai dea alte explicații, atrăgându-i din nou atenția să nu vorbească despre aceasta, dacă nu dorea să aibă probleme. Prin intermediul inculpatei A.A., inculpatul M.L. i-a explicat procedeul, spunându-i că trebuie să pună de o parte 15 tichete, să redacteze pe calculator pronosticuri pentru același număr de tichete, dar imprimarea să o realizeze pe coli A4, pe care ulterior le va preda iar în zilele următoare, când va fi anunțată telefonic va pune în imprimantă cele 5 tichete, care vor fi apoi imprimate fără intervenția sa în calculator. Martora a pus în aplicare operațiunea, dar în faza a doua i s-a descărcat telefonul, motiv pentru care inculpații A.A.

și M.L. au venit la agenție și au supravegheat personal imprimarea tichetelor. În luna decembrie, martorei P.M. i s-a cerut de către inculpata A.A. să realizeze în același mod trei tichete, spunându-i să atașeze după acestea copii de pe actul de identitate ale unor persoane, deoarece câștigurile erau impozabile, lucru care a fost făcut. În luna ianuarie-februarie 2003 prin același procedeu a realizat alte 20-30 tichete, colile A4 pe care a testat prognosticurile, fiind luate de către inculpatul M.L. Conform interceptării telefonice aflate în Dosarul nr. 6620/2003 al Tribunalului Cluj, la data de 19 noiembrie 2002 inculpata A.A. i-a cerut martorei P.M. să facă 30 de tichete în două serii de câte 15 tichete fiecare, martora efectuând această operație, apoi realizând imprimarea pe tichete valabile.

Martora S.A. a relatat că în cursul lunii februarie 2003 a primit de la colega sa P.M. niște tichete neimprimate, spunându-i că va pleca în campanie publicitară și i-a cerut să execute ce i se va spune la telefon. În aceeași zi a fost sunată de inculpata A.A. care i-a cerut să pună tichetele primite de la P.M. în imprimantă. A doua zi din dispoziția aceleiași inculpate martora a predat contravaloarea acestor tichete, ce s-au dovedit câștigătoare,inculpatului B.J. Martora P.I.A. a fost contactată la începutul lunii noiembrie 2002 de inculpații A.A. și a doua zi aceasta împreună cu M.L. au venit la agenție, verificând dacă este închis calculatorul și au așteptat imprimarea tichetelor pe care inculpatul le-a șifonat pentru a crea aparența că au fost folosite, cerându-i să le închidă în seif pentru că a doua zi urma să le plătească, ceea ce s-a și întâmplat, cei doi inculpați slovaci luând 200.000.000 lei.

În aceeași modalitate a procedat martora tot în luna noiembrie 2002 când din dispoziția inculpatei A.A. a imprimat 6 tichete cu o valoare mai mare, impozabile, atașându-se acestor tichete, copii de pe buletinele de identitate ale unor foști câștigători reali. S-a mai reținut că și la Alba Iulia în cadrul agenției din str. C. unde era angajată martora G.A.M. s-au realizat astfel de tichete. Potrivit martorei, în luna noiembrie 2002 la sediul agenției s-a deplasat inculpatul M.L. care i-a spus că trebuie să îi facă un serviciu și pentru că nu vorbea limba română a sunat-o pe inculpata A.A. Aceasta a transmis martorei, că trebuie că facă 30 tichete, explicându-i operațiunea. Martora a realizat cele două faze iar în ziua următoare i-a dat inculpatei A.A.

contravaloarea tichetelor, aproximativ 170.000.000 lei vechi. Tot astfel a mai realizat alte 15 tichete a căror contravaloare s-a ridicat la 60.000.000 lei vechi în luna ianuarie 2003. Declarația martorei a fost confirmată și de transcrierea convorbirilor telefonice interceptat și purtate între inculpata A.A. și martoră la data de 12 decembrie 2002, ora 12,28. S-a reținut că și la Turda, în cadrul Agenției s-au realizat astfel de tichete. Martora S.D.E. a relatat că în luna decembrie 2002 a mers la agenție în jurul orelor 15 și a găsit-o pe colega ei B.C. discutând cu inculpata A.A. care le-a spus că trebuie să facă un serviciu firmei, respectiv să testeze pe calculator bilete cu orice pronostic, dar să le imprime pe coli A4 circa 30 tichete, ceea ce a și făcut.

A doua zi au pus în imprimantă 30 tichete valabile a căror valoare de circa 80.000.000 lei vechi au plătit-o inculpatei A.A. Tot astfel, au procedat martorele și în luna ianuarie 2003 când au tipărit două serii a câte 15 tichete, contravaloarea lor de 18.000.000 lei vechi nedând-o inculpatei A.A. care era însoțită de inculpatul M.L. Asemenea operațiuni frauduloase s-au realizat și la Agenția din str. P. din Lugoj, județul Timiș, prin intermediul martorilor M.N. și M.E. Astfel, prima martoră a fost contactată telefonic în ianuarie 2003 de către inculpata A.A. care i-a spus că trebuie să-i facă un serviciu, explicându-i procedeul. La acest punct de lucru au fost realizate 20 tichete în valoare de 240.000.000 lei vechi, sumă predată inculpatei A.A.

La Agenția din Oradea, str. T. au fost angajate martorele S.M.S. și H.E.M. Prin același procedeu, prim martoră a realizat în cursul lunii septembrie 2002 15 tichete, iar în luna noiembrie 2002 încă 10 tichete. Din interceptările convorbirilor telefonice a rezultat că asemenea tichete au fost realizate de martora S.M.S. și la începutul lunii februarie 2003 - respectiv 30 tichete. Martora H.E.M. a tipărit la ordinul inculpatei A.A. în noiembrie și decembrie 2002, 36 de tichete. A mai rezultat că la Agenția din P.B. din Timișoara, la 30 octombrie 2002, au fost imprimate 25 de tichete, 15 cu valoare a 5.880.000 lei vechi fiecare și 10 tichete cu o valoare de 5.564.000 lei fiecare, la 19 noiembrie 2002 martora a mai tipărit 30 tichete din care 15 cu valoare de 5.967.000 lei vechi iar 15 cu valoare de 5.943.500 lei vechi.

La 30 ianuarie 2003 martora a realizat 45 de tichete - inculpata A.A. dictându-i la telefon codul numeric al primului tichet din fiecare serie, contravaloarea acestora fiind predată inculpaților A.A. și M.L. Din declarația martorei B.A., abgajată a Agenției Timișoara a rezultat că în luna decembrie 2002 a fost contactată de inculpata A.A. care a rugat-o să facă niște tichete. După procedeul explicat de inculpată, martora a tipărit tichete în luna decembrie 2002 și ianuarie 2003, iar câștigurile i le-a predat inculpatei A.A., care era însoțită de inculpatul M.L. S-a mai stabilit că la Agenția Suceava, în cursul lunii octombrie 2002 au fost imprimate 30 de tichete prin intermediul martorei B.N., căreia i s-a explicat procedeul de către inculpații A.A.

și M.L. Câștigurile au fost ridicate de cei doi inculpați, care au remis martorei 1,5 milioane lei vechi drept răsplată. Aceeași martoră a imprimat în lunile noiembrie și decembrie 2002 câte 30 de tichete, banii fiind ridicați de inculpații A.A. și M.L. S-a mai reținut că în luna noiembrie 2002, martora T.E.L. a fost contactată de inculpata A.A. și prin același procedeu a tipărit 40 tichete în valoare de 90.000 lei fiecare. După tipărirea tichetelor valabile cu rezultatele corecte, inculpata a ridicat câștigurile din care au fost reținute prețul tichetelor și 2.000.000 lei vechi pentru martoră. În decembrie 2002, în același mod martora a mai realizat 40 de tichete. Operațiuni similare au fost realizate în decembrie 2002 la Agenția din str. R.M.

din Craiova unde martora P.N. a imprimat 45 tichete, procedeul fiindu-i explicat de inculpata A.A. și la Agenția din Bacău prin intermediul martorei B.L., banii fiind încasați de inculpatul M.L. La Agenția din Hunedoara, Bd. C., au fost tipărite în luna noiembrie un număr de 65 de tichete în valoare de 6.000.000 lei vechi de către martora S.A.E., prin același procedeu explicat de inculpata A.A. - care a invocat că firma are dificultăți financiare, banii fiind încasați împreună cu inculpatul M.L. La agențiile din Tg. Mureș s-au falsificat tichete la Agenția unde era angajată martora T.A., care fusese amenințată de inculpatul S.I. să se prezinte la agenție, spunându-i că are nevoie de ajutorul ei prin a procura bani în vederea obținerii licenței.

Martora a relatat că în vara anului 2002 au venit cei doi inculpați slovaci și inculpata A.A. care i-au spus că sunt probleme cu programul cerându-i să închidă agenția. Inculpatul B.J. a lucrat la server, folosind și un laptop pe care îl avea asupra sa. După circa 40 de minute a plecat, iar în aceeași seară inculpata A.A. a rechemat-o la agenție și inculpatul B.J. a lucrat la server aproximativ 30 de minute. A doua zi, în timpul orelor de program, inculpata A.A. a venit la agenție și i-a dat câteva tichete de pariere spunându-i că trebuie să le opereze în calculator și să le plătească. Martora a precizat că a operat în calculator ca și când ar fi plătit acele tichete, dar inculpata A.A. i-a spus că banii ce reprezintă contravaloarea câștigurilor au fost ridicați din bancă de către inculpatul S.I., subliniind să păstreze secretul asupra celor discutate și cu privire la faptul că inculpatul B.J.

a lucrat la server. Martora a mai susținut că în luna octombrie 2002, inculpata A.A. a contactat-o telefonic și i-a cerut că oprească niște tichete iar seara, după program să le introducă în imprimantă și să aștepte imprimarea lor. Ulterior martora a predat câștigurile în suma de 75.000.000 lei vechi inculpatului S.I. La 9 martie 2003 martora a primit telefon de la inculpata A.A. care i-a cerut să tipărească alte trei tichete iar banii reprezentând contravaloarea acestora să-i dea inculpatului S.I., care urma să-i remită copii ale unor buletine de identitate întrucât fiecare bilet câștigător era impozabil, câștigul cel mai mare fiind de 6.800.000 lei vechi. Martora a mers la bancă împreună cu inculpatul S.I., de unde a ridicat suma de 390.000.000 lei vechi pe care a înmânat-o inculpatului a doua zi când acesta i-a adus copii ale unor buletine de identitate.

Conform interceptărilor telefonice, la 20 noiembrie 2002 și 6 martie 2003 inculpata A.A. a contactat-o pe martora T.A., cerându-i să imprime astfel de tichete. La 6 martie 2003 inculpatul S.I. i-a comunicat martorei M.A., angajată a Agenției din Tg. Mureș că trebuie să facă niște tichete și că urmează să fie sunată de inculpata A.A. care îi va explica procedeul și îi va achita totodată și contravaloarea tichetelor. A doua zi inculpata A.A. i-a comunicat martorei, că în momentul în care rămâne singură în agenție să introducă în calculator 10 coduri de meciuri din ziua respectivă alese la întâmplare și să introducă în imprimantă o coală A4, după care să listeze de două ori. Ulterior listării i-a cerut să oprească 3 tichete necompletate și apoi să-i dicteze inculpatei codurile imprimate pe colile A4 pe care le va distruge.

După două zile inculpata A.A. a contactat-o din nou și i-a cerut să meargă la sediul agenției, să deschidă imprimanta și să introducă 3 tichete tipizate, lăsate anterior și apoi să aștepte imprimarea acestora fără să deschidă calculatorul. La 10 martie 2003, la sediul agenției au venit împreună cu martora A.A., inculpatul S.I. și martora T.M. și au adus de la bancă suma de 35.000.000 lei vechi pentru plata câștigurilor. Inculpatul S.I. i-a spus martorei M.A. că în cursul aceleiași zile va veni la agenție să ia tichetele, cerându-i să i le dea discret. În momentul în care inculpatul S.I. a venit la agenție, martora M.A., a pus tichetele pe imprimantă, inculpatul le-a luat, apoi le-a înmânat din nou martorei.

După aceasta martora i-a achitat inculpatului contravaloarea câștigurilor rezultate din falsificarea tichetelor. Cu același prilej inculpatul a înmânat martorei copii de pe două buletine de identitate a unor persoane necunoscute și le-a dat martorei M.A. și T.M. suma de câte 1.000.000 lei vechi, cerându-le să păstreze secretul cu privire la cele întâmplate. După cum a rezultat din interceptările telefonice, în dimineața zilei de 10 martie 2003, inculpata A.A. i-a comunicat inculpatului S.I. că la Agenția, martora T.A. a mai făcut 6 tichete, dar i-a atras atenția că în momentul în care va discuta cu martora să fie atent la M.A., deoarece nu știu una de cealaltă. Martora P.C., angajată în calitate de inspector personal la firma SC C. SRL la care inculpatul era asociat, a relatat că în săptămâna 10-16 martie 2003 S.I.

i-a cerut să-i aducă copii de pe buletinele de identitate. Astfel martora i-a predat copii de pe buletinele de identitate ale numiților B.I., S.J., D.A., B.S.A., B.A. și B.A. Aceste copii au fost găsite atașate tichetelor câștigătoare plătite de către martora T.A. Cei în cauză au declarat că nu au jucat niciodată la pariuri sportive și nu și-au explicat în nici un fel cum au ajuns copii de pe buletinele lor atașate biletelor menționate. Martora I.I. - angajată a Agenției Tg. Mureș, a relatat că la începutul lunii martie 2003 s-a prezentat la agenție inculpatul S.I. cu două tichete câștigătoare în valoare de 160.000.000 lei cu pronostic identic având și două copii de pe buletinele de identitate ale unor persoane, respectiv S.Ș.

și N.L. iar martora M.A. i-a spus că o persoană angajată la firma inculpatului S.I. a jucat cele două bilete, astfel că suma câștigătoare a fost plătită de martoră inculpatului. Cele două persoane S.Ș. și N.L. au susținut că nu au pariat niciodată la SC H. SRL neștiind în ce condiții copii ale buletinelor lor de identitate au fost atașate unor tichete câștigătoare. S-a concluzionat din declarațiile acestor martori, coroborate cu cele ale inculpatului B.J., M.L. și A.A., că inculpatul S.I. cunoștea în ansamblu activitatea de falsificare a tichetelor de joc. Martorii B.Z. și B.L. au declarat că au sesizat nereguli prin apariția unor câștiguri dubioase la agenții din țară, că l-au sesizat pe inculpatul S.I.

despre această situație, dar că acesta i-a liniștit, spunând că va face verificări. Ulterior, inculpatul a menționat că a efectuat verificări și că totul este în regulă. Mai mult, martorul avea bănuieli că apariția acelor câștiguri era legată de prezența inculpaților M.L. și A.A. la agențiile respective. Inculpatul S.I. i-a spus martorului B.L. că inculpații menționați nu fuseseră în control la agențiile unde apăruseră acele câștiguri. Martorul B.L. a mai declarat că se afla în conflict personal cu inculpatul M.L. și că legat de aceste divergențe, inculpatul S.I. se poziționa de partea lui M.L. Apărarea inculpatului S.I. în sensul că ar fi fost timorat de inculpatul M.L. nu a fost primită, neconfirmându-se.

Tot astfel apărarea aceluiași inculpat că nu avea cunoștințe de informatică și că nu știa de neregulile din sistem a fost înlăturată, întrucât SC H. SRL avea angajat informatician care putea descoperi neregulile sistemului dacă inculpatul S.I. ar fi dorit o clarificare serioasă. Perchezițiile efectuate la 2 martie 2003 în sistemele informatice și dispozitivele de stocare a datelor informatice identificate la punctele de lucru ale SC H. SRL din Cluj Napoca str. M. și str. H. și din Tg. Mureș, str. R. și str. G. au confirmat implicarea inculpaților în manoperele descrise anterior. Rapoartele generate de programul informatic criminalistic au făcut posibilă identificarea unor fragmente ale seriilor de tichete falsificate în zona spațiului nealocat liber de hardisk.

De asemenea au fost identificate fragmente de serii de tichete falsificate introduse până la data de 12 martie 2003. În sistemul informatic folosit de inculpatul B.J. a fost pusă în evidență conexiunea realizată în rețeaua locală din 15 martie 2003 ora 20:31:04, ora la care a început contrafacerea tichetelor la Agenția din str. H. Cluj-Napoca. Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite în baza procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, a procesului verbal de percheziție a sistemului informatic, a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice a proceselor verbale de percheziție domiciliară, a tichetelor falsificate, a declarațiilor martorilor G.A.M., G.A.M., S.A.E., H.E.M., D.M.L., P.C.V., S.M., P.M.M., P.I.A., S.A., B.N., B.E.L., T.L., M.N., M.E., M.A.M., B.A., S.D.E., S.A.D., S.A., T.A., B.C., I.I., P.C., B.Z., C.I., B.L., O.V., N.L., S.Ș., B.A., B.A.

și O.L., probe coroborate cu declarațiile inculpaților A.A., B.J., M.L. și S.I. S-a apreciat că, în drept, faptele inculpaților S.I., B.J. și M.L., de a constitui la inițiativa primului inculpat, un grup infracțional organizat, acționând coordonat pe o perioadă lungă de timp, - respectiv iulie 2002 - martie 2003, în scopul comiterii unor infracțiuni aducătoare de beneficii materiale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003. Totodată s-a considerat că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 2 lit. a) teza I din Legea nr. 39/2003 întrucât cei trei inculpați împreună, desigur, cu inculpata A.A. și-au asociat eforturile în baza unei înțelegeri stabilită, acționând potrivit unui plan, fiecare având un rol bine determinat.

Astfel inculpații M.L. și A.A. se ocupau de partea administrativă și de coordonarea în teritoriu a activității; inculpatul M.L. era cel care modifica cotele pariurilor, care soseau de la societatea slovacă în funcție de anumiți parametrii (concurență, pariurile înregistrate, cotele agențiilor cu renume), iar inculpata A.A., în funcție de cele stabilite împreună cu ceilalți inculpați, anunța la agenții momentul în care se realizau tichetele în cele două faze, ulterior, acești doi inculpați colectau banii rezultați în urma falsificării biletelor. Inculpatul B.J. se ocupa de partea informatică, el fiind cel care a creat programul informatic în baza căruia s-a generat activitatea de pariuri (introducerea datelor, prelucrarea datelor, generarea de rapoarte) și cunoscând aceste program și având acces la oricare din sistemele informatice conectate, a putut pune în practică modalitatea de falsificare, fără a lăsa urme în baza de date.

Inculpatul S.I. a fost cel care a inițiat asocierea, scopul primordial fiind acela de obținere a unor sume suplimentare de bani iar ulterior constituirii grupului infracțional, s-a implicat direct și în falsificarea tichetelor în perioada 6-10 martie 2003 la agențiile din Tg. Mureș, el fiind cel care a solicitat falsificarea tichetelor la 14 martie 2003, așa cum a rezultat din interceptarea convorbirilor telefonice de la acea dată. S-a apreciat că infracțiunile în scopul cărora s-au asociat au fost cele de evaziune fiscală și de fals, care, deși sunt infracțiuni de pericol, au generat plata frauduloasă a sumelor de bani menționate pe tichetele falsificate la rubrica „câștig eventual”.

Având în vedere ca infracțiunea de fals s-a realizat prin intermediul sistemului informatic pus la punct de inculpatul B.J., s-a apreciat că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, respectiv că este vorba de o infracțiune gravă, săvârșită prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice și de comunicații așa cum acestea au fost definite prin Legea nr. 16/2003. Activitatea desfășurată are și caracter transnațional în sensul art. 2 lit. c) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, existând situații când inculpatul B.J. aflat în Slovacia, potrivit propriilor declarații a falsificat tichetele, conform înțelegerii cu ceilalți inculpați, prin accesarea sistemului de la un desktop din Slovacia.

Întrucât activitatea dedfășurată a început în vara anului 2002 și a încetat la data de 15 martie 2003 după intrarea în vigoare a Legii nr. 39/2003 nu a fost primită cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen. Privitor la fapta inculpaților B.J., M.L. și S.I. de a insera sau a contribui la inserarea în cuprinsul tichetelor de joc la pariurile sportive, în mod mincinos a unor elemente nereale trecându-se o oră anterioară celei la care s-a realizat imprimarea sau rezultatele corecte ale meciurilor în procent de 100% prin completarea tichetelor după închiderea jocurilor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 26 raportat la art. 289 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Activitatea de falsificare a tichetelor a fost începută de angajatele SC H. SRL - față de care prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative - iar aceste persoane, în baza indicațiilor primite au introdus în sistemul informatic date nereale, creând premizele acțiunilor ulterioare de modificare realizate de inculpatul B.J. conform datelor puse la dispoziție de inculpatul M.L. Această acțiune de falsificare a continuat și s-a consumat în momentul imprimării modificărilor produse de inculpatul B.J., în sistemul informatic, pe tichetele cu regim special introduse de angajat în imprimantă.

S-a concluzionat de către instanță că infracțiunea de fals a fost săvârșită în mod nemijlocit, printr-o continuitate succesivă în timp, de către angajatele SC H. SRL și de inculpatul B.J., actele de executare ale acestora completându-se unele pe altele într-o activitate unică, indivizibilă, fiecare din ele fiind indispensabilă pentru realizarea faptei prevăzute de legea penală. Întrucât aceste persoane și inculpatul nu au avut calitatea de funcționar prevăzută de lege, instanța a considerat că fapta inculpatului B.J. constituie complicitate la infracțiunea de fals intelectual. La reținerea acestei infracțiuni s-a mai avut în vedere și împrejurarea că tichetele de pariuri falsificate de inculpați sunt înscrisuri oficiale în sensul dispozițiilor art. 150 alin. (2) C. pen.

întrucât emana de la o unitate din cele la care se referă art. 145 din același cod, respectiv de la Regia Autonomă I.N. Privitor la individualizarea pedepselor instanța a recunoscut circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., pentru inculpații M.L. și B.J., aceștia manifestând o conduită sinceră în timpul procesului și de art. 74 lit. a) C. pen. pentru inculpatul S.I., acesta având anterior faptelor o conduită general bună, și în aceste împrejurări a stabilit pedepse sub minimul legal. Pentru primii din inculpați s-au stabilit pedepse rezultante de câte 1 an și 24 zile în limitele perioadei executate în arest preventiv. Pentru inculpatul S.I. s-a stabilit pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru care s-au aplicat dispozițiile art. 81 C. pen., apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins fără executare.

Potrivit art. 14 alin. (3) lit. a) și art. 348 C. proc. pen. s-a dispus desființarea totală a tichetelor falsificate înscrisuri menționate la fila 136 din vol. II al Dosarului de urmărire penală nr. 219/P/2003. Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, prin Decizia penală nr. 98/ A din 29 septembrie 2008 a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații M.L. și S.I. împotriva hotărârii primei instanțe și ca inadmisibil apelul declarat de SC H. SRL împotriva aceleiași hotărâri. Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a considerat neîntemeiate criticile formulate de inculpatul S.I. în sensul că faptele imputate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost condamnat lipsind latura subiectivă, atât pentru infracțiunea de inițiere a unui grup infracțional organizat cât și pentru complicitate la infracțiunea de fals intelectual.

De asemenea au fost considerate neîntemeiate criticile formulate de inculpatul M.L. în sensul că se impune refacerea și completarea urmăririi penale, deoarece în procesul verbal de începere a urmăririi penale nu au fost indicate faptele și încadrarea sa juridică, audierea celor doi inculpați s-a făcut fără asigurarea unui interpret de limba slovacă, apărătorul nu a fost înștiințat despre locul și data efectuării actelor de urmărire penală, iar inculpaților nu li s-au prezentat toate actele materiale care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de fals, nu s-a stabilit ce tichete au fost falsificate, nu s-a stabilit clar infracțiunea sau infracțiunile pentru care s-a constituit grupul infracțional organizat.

Tot astfel s-au considerat neîntemeiate criticile formulate în sensul că era necesară rejudecarea cauzei de către instanța de fond întrucât nu s-a pronunțat asupra cererilor de schimbare a încadrării juridice a faptelor din art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 în art. 323 C. pen. sau 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 sau alin. (1), (2), (3) din aceeași lege, și din art. 26 raportat la art. 288 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Referitor la apelul declarat de partea civilă SC H. SRL s-au considerat nefondate solicitările de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru recitarea acestei societăți ca și a celei din Slovacia și de nesoluționare a laturii civile.

Instanța de control judiciar a considerat că faptele cu fost pe deplin dovedite, că inculpații au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni în vederea obținerii unor beneficii financiare. Acest beneficiu urma să fie obținut prin falsificarea unor tichete de pariuri provenite de la SC H. SRL în sensul inserării pe acestea a unor elemente nereale, respectiv ora de întocmire și rezultatele eronate ale unor meciuri în procent de 100%, fiind trecute după închiderea jocului. S-a mai constatat că inculpatul S.I. a avut inițiativa asocierii în scopul obținerii unor venituri ilicite și că personal s-a implicat în falsificarea unor tichete în perioada 6-10 martie 2003 la agențiile din Tg.

Mureș. Inculpații M.L. și A.A. se ocupau de partea administrativă și de coordonarea activităților infracționale, modificând cotele pariurilor care soseau de la societatea slovacă și anunțând la agenții momentele în care să realizeze tichetele, după care cei doi colectau banii rezultați. La rândul său inculpatul B.J. asigura partea informatică, mai ales că el a fost chiar autorul programului informatic. Ca atare, instanța de control a considerat că fapta este cea prevăzută de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) din aceeași lege. S-a mai apreciat că infracțiunea de fals intelectual s-a realizat prin intermediul sistemului informatic creat de inculpatul B.J.

fiind incidente dispozițiile art. 1 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003. Totodată s-a reținut și caracterul transnațional al faptelor întrucât acest inculpat aflându-se în Slovacia a accesat sistemul și a falsificat tichetele în baza înțelegerii cu inculpații. Ca urmare, s-a concluzionat că nu pot fi aplicate dispozițiile art. 323 C. pen. În legătură cu infracțiunea de fals intelectual aceasta s-a consumat în perioada iulie 2002 - martie 2003 tichetele de pariuri oficiale fiind înscrisuri oficiale conform art. 150 C. pen., ele emanând de la Regia Națională I.N., unitate care cade sub incidența art. 145 C. pen. Privitor la solicitarea inculpatului apelant M.L. de restituire a cauzei la procuror, instanța a constatat că nu poate fi primită întrucât dispozițiile art. 333 C. proc.

pen. au fost abrogate prin Legea nr. 356/2006. S-a mai apreciat de către instanța de control judiciar că în cauză nu pot fi aplicate nici dispozițiile art. 332 alin. (2) din același cod neexistând termeni de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale pentru nerespectarea dispozițiilor privitoare la competența după materie sau calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau inculpatului și asistarea acestuia de către apărători. Având în vedere Decizia nr. 709/2004 a instanței supreme, care a constatat nelegală măsura disjungerii judecării cauzei față de inculpatul S.I. s-a considerat că toate chestiunile de procedură au fost soluționate corect de instanță, respectiv cazurile și excepțiile, conform art. 320 din C. proc.

pen., actului de sesizare a instanței potrivit art. 300 din același cod, citirea rechizitoriului, audierea inculpaților asistați de către apărători și traducătorul autorizat, în condițiile art. 287 - 290 din cod. Ca atare, instanța de rejudecare era chemată dă reia judecata din momentul disjungerii, nefiind afectată urmărirea penală de vreo cauză de nulitate. S-a mai argumentat că, instanța supremă dacă ar fi primit motivele invocate în recursul soluționat, referitoare la nulitățile comise în faza de urmărire penală, ar fi dispus restituirea cauzei la procuror, lucru pe care însă nu l-a făcut. Privitor la susținerea din apel că instanța de fond nu s-ar fi pronunțat asupra cererilor de schimbare a încadrării juridice, s-a constatat că aceasta nu este întemeiată, reieșind din considerentele hotărârii că au fost analizate cererile formulate, conform art. 334 C. proc.

pen. Referitor la solicitările din apel de achitare a inculpatului S.I. pentru că ar lipsi intenția de săvârșire a infracțiunilor s-a constatat că acestea nu sunt întemeiate rezultând din probele cauzei că acest inculpat este inițiatorul activității infracționale desfășurate ulterior, iar absența cunoștințelor sale informatice nu îl exonerează de răspunderea penală. În legătură cu apelul declarat de SC H. SRL a rezultat că s-a constituit parte civilă la 4 octombrie 2005, iar prin încheierea din 23 noiembrie 2005 a Tribunalului Cluj a fost respinsă ca inadmisibilă această constituire de parte civilă și deoarece a fost formulată tardiv și de o persoană care nu are calitate procesuală în cauză.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații M.L. și S.I. și partea civilă SC H. SRL. În recursul inculpatului M.L. s-a susținut, printr-un prim motiv de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 2 și 6 C. proc. pen., că urmărirea penală și sesizarea instanței nu au fost făcute cu respectarea legii, faptele nefiind descrise cu suficientă precizie, audierea inculpatului făcându-se fără prezența unui interpret și a apărătorului. Prin al doilea motiv de casare, prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 și 334 C. proc. pen., s-a susținut că instanțele nu s-au pronunțat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice în art. 323, și art. 26 raportat la art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În sfârșit, prin ultimul motiv de casare întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. s-a susținut că pedepsele aplicate sunt prea severe impunându-se reducerea lor. În recursul inculpatului S.I. s-a susținut, potrivit art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. că soluția de condamnare este urmarea unei erori grave de fapt și că, lipsind probele de vinovăție, se impune achitarea. De asemenea prin al doilea motiv de casare întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. s-a susținut că faptele au fost greșit încadrate, impunându-se schimbarea încadrării în dispozițiile art. 323 și, respectiv, art. 26 raportat la art. 290 don C. pen. Partea civilă SC H. SRL nu și-a motivat recursul declarat.

Examinând actele și lucrările dosarului, în baza criticilor formulate, Curtea constată neîntemeiate toate recursurile declarate. 1. Din analiza materialului probator al cauzei se constată că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților M.L. și S.I., ca și a celorlalți inculpați (respectiv A.A. și B.J.) în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 26 raportat la art. 289 C. pen. Probele administrate, evocate anterior, au confirmat că inculpații au constituit un grup infracțional organizat, care a acționat în mod coordonat pe o perioadă lungă de timp, din iulie 2002 până în martie 2003 în scopul obținerii unor beneficii financiare prin falsificarea unor tichete de pariuri provenite de la SC H. SRL.

Acești inculpați în baza înțelegerii intervenite, au acționat conform unui plan, fiecare având un rol distinct. Astfel, inculpatul M.L. a procedat la modificarea cotelor pariurilor, care soseau de la societatea slovacă, iar inculpata A.A., potrivit înțelegerii cu ceilalți, anunța agențiile din teritoriu momentele în care se realizau tichetele, în două faze, după care colectau banii rezultați în urma falsificării biletelor. Inculpatul B.J. se ocupa de partea informativă, el fiind cel care a creat programul informatic în baza căruia s-a desfășurat activitatea de pariuri. Întrucât cunoștea programul și având acces la toate sistemele informatice conectate, el a putut pune în practică modalitatea de falsificare fără a lăsa urme vizibile în baza de date.

La rândul său inculpatul S.I. a avut inițiativa acestei asocieri, scopul urmărit fiind obținerea unor sume suplimentare de bani și s-a implicat direct în falsificarea tichetelor în perioada 6-10 martie 2003 la agențiile din Tg. Mureș. A rezultat din interceptarea convorbirii telefonice din 14 martie 2003 ora 9,45 că el a solicitat falsificarea tichetelor. Din ansamblul probelor administrate rezultă că infracțiunile în scopul cărora s-au asociat inculpații sunt infracțiunile de evaziune fiscală și de fals care au generat p