ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.11.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3949/2009

HOTĂRÂRE
26.11.2009
CAMERĂ
penal
RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză 
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3949/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 524 din data de 12 mai 2009

pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-au dispus următoarele:

În baza art. 174 C. pen.

rap. la art. 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), c) rap.

la art. 76 lit. a) C. pen. condamnarea inculpatului C.C.V. (fiul lui

A. și M.) la 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor

calificat.

În baza art. 65 C. pen. s-a

interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C.

pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b)

În baza art. 180 alin. (2)

C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a), c rap. la art. 76

1

lit. e) C.

pen. a fost condamnat același inculpat la 2 (două) luni închisoare (parte

vătămata S.S.S.).

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b),

În baza art. 180 alin. (2)

C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a), c rap. la art. 76

1

lit. e) C.

pen. a fost condamnat același inculpat la 2 (două) luni închisoare parte

vătămata T.V.).

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 a), b) C.

pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 180. alin. (2)

C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a), c rap. la art. 76

1

lit. e) C.

pen. a fost condamnă același inculpat la 2 (doua) luni închisoare (parte

vătămata G.A.).

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 a), b), C.

pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 33 lit. a) C.

pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul C.C.V. urmând să execute

pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata

executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus durata prevenției de la 18 februarie 2008 la zi.

În baza art. 350 alin. (1)

C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 264 alin. (1)

închisoare.

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 262 alin. l C.

pen. condamnarea inculpatului T.E.R. la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 33 - art. 34 C.

pen. inculpatul T.E.R. urmând să execute pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 C. pen. s-a

dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei stabilind termen de

încercare, în condițiile art. 82 C. pen. pe o perioada de 3 ani.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C.

pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat executarea pedepselor

accesorii.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus perioada reținerii si arestării preventive de la 18 februarie 2008 la 28

februarie 2008.

În baza art. 262 alin. (1)

C. pen. condamnarea inculpatului M.I. (fiul lui M. și P.) la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 C. pen. s-a

dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei, stabilind termen de

încercare, în condițiile art. 82 C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C.

pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat executarea pedepselor

accesorii.

În baza art. 88 C. pen. s-a

deduce din pedeapsa aplicata inculpatului perioada reținerii din data de 18

februarie 2008.

În baza art. 262 alin. (1)

C. pen. cu aplic, art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen. condamnarea inculpatului

N.M.T. (fiul lui M. și O.) la 6 (sase) luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 C. pen. s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind termen de

încercare, in condițiile art. 110 C. pen. pe 6 perioada de 1 an.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C.

pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat executarea pedepselor

accesorii.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus din pedeapsa aplicata inculpatului perioada reținerii din data de 18

februarie 2008.

S-a luat act că Spitalul

Clinic de Urgenta B.A. nu s-a constituit parte civila în cauza.

În baza art. 118 lit. b) C.

pen. s-a confiscat de la inculpatul C.C.V. un briceag cu lama cu vârf ascuțit,

rabatabila având lungimea de 10 cm.

În baza art. 14 și art. 346

de părțile civile T.S. și T.F. și a obligat pe inculpatul C.C.V. la plata,

către fiecare parte civila, a sumei de 20.000 euro, echivalent în lei la data

plații efective, reprezentând daune morale.

În baza art. 14 și art. 346

formulata de părțile civile T.V., S.S.S. și G.A. și obliga pe inculpatul C.C.V.

la plata către dintre aceste părți civile a sumei de 1500 lei reprezentând

daune morale.

S-a respins ca neîntemeiata

cererea părții civile S.S.S. privind acordarea de daune materiale.

În baza art. 193 C. proc.

pen. a fost obligat inculpatul C.C.V. la plata către părțile civile: S.S.S. a

sumei de 1000 lei, G.A. a sumei de 2700 lei și către T.V. a sumei de 1500 lei

reprezentând cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 alin. (1)

solidar cu partea responsabila civilmente la plata fiecare a sumei de 500 lei

cheltuieli judiciare către stat, iar onorariile avocaților din oficiu urmând a

fi avansate din fondurile M.J.L.C.

Pentru a dispune în acest

sens, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul București,

înregistrat

sub nr. 416/P/2008 din 14 august

2008 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest

preventiv a

inculpaților C.C. pentru săvârșirea infracțiunii de

omor calificat și lovire, fapte prev. și ped. de art. 174 - art. 175

lit. i) C. pen., 180 alin. (2)

C.

pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen.; T.E.

R., în stare de libertate,

sub aspectul săvârșirii infracțiunii de

favorizarea

infractorului și de nedenunțare a unor infracțiunii, prev.

de art. 264 alin. (1) C. pen. și art. 262 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.

33 lit. a) C. pen., M.

I., in stare de

libertate,

sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de nedenuntare a

unor infracțiunii, prev.de

art. 262 alin. (1) C. pen.; N.M.

T., în

stare de libertate

, sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de nedenunțare

a

unor infracțiunii, prev. de art. 262 alin. (1) C. pen., cu aplic.

art. 99 și urm. C. pen.

Prin rechizitoriu s-a mai dispus neînceperea urmăririi

penale împotriva

inculpatului C.C.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii

de tentativă

la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 -

art. 175 lit. i) C. pen., referitor la

plângerile penale formulate

împotriva sa de către S.S.S., T.

V.A. și G.A.

În esența, prin actul de inculpare s-a reținut că în

seara zilei de 11 februarie 2008,

pe fondul unui conflict spontan,

victimei T.A.R. i-au fost aplicate mai

multe lovituri de către

inculpatul C.C.V., dintre care una în zona

arterei

femurale drepte, provocându-i-se grave leziuni traumatice ce au determinat

decesul acesteia.

De

asemenea, s-a mai reținut ca tot pe fondul acestui conflict spontan

inculpatul C.C. a aplicat, cu un cuțit tip

briceag, mai multe lovituri si

părților vătămate S.S.S., T.V.A. și G.

A., care au necesitat pentru vindecare îngrijiri

medicale.

În ceea ce-l privește pe inculpatul T.E.R. s-a

reținut ca a

luat

de la autorul infracțiunii de omor C.C. obiectul infracțiunii,

briceagul, și l-a aruncat, în scopul de a îngreuna

urmărirea penala, acordându-i în

acest fel un ajutor nemijlocit acestuia

și deși a avut cunoștința de săvârșirea

infracțiunii

de omor comisă de către C.C. la data de 11 februarie 2008 nu a

denunțat de îndată săvârșirea acesteia deși a

cunoscut urmarea acesteia.

S-a mai reținut că inculpații M.I. și N.M.T. au avut

cunoștința

de săvârșirea infracțiunii de omor de către inculpatul C.C.

săvârșirea acesteia.

Situația de fapt reținută prin actul de sesizare a avut

la bază următoarele

mijloace de probă: Situația de fapt expusă mai

sus, se probează cu următoarele mijloace de probă: planșă fotografică cu

aspecte fixate și urmele ridicate la data de

12 februarie 2008, la I.N.M.L. M.M.,

pe parcursul efectuării autopsiei

cadavrului

numitului T.A.R.; acte medicale; planșă fotografică cu

aspectele fixate,

urmele și obiectele ridicate la data de 12 februarie 2008, în B-dul

A.O., sector 4, București, cu ocazia cercetării la

fața locului

efectuate în cauză

privind omorul comis asupra lui T.A.R.; raport de constatare

tehnico-științifică criminalistică din data de 05 martie 2008; fișă

de deces; planșă fotografică cu aspecte de la

cercetarea locului faptei privind pe

T.V.A., G.A. care în seara zilei

de

11 februarie 2008 au fost agresați de către persoane necunoscute în timp ce se

aflau pe B-dul A.O., stația RATB S. (C.C.); declarațiile

părților vătămate S.S.S., G.A., T.V.;

declarațiile martorilor S.A.M., N.C., M.M.

C., Ș.D., V.F.I.; proces-verbal de

recunoaștere de

persoane după

fotografie; planșă fotografică cu fotografiile judiciare făcute la data

de

22 februarie 2008 la Sediul Serviciului Omoruri - D.G.P.M.B, privind pe numitul

M.I.G. și bunurile ce au fost ridicate de

acesta; planșă fotografică cu aspectele fixate la data de 18 februarie 2008, cu

ocazia reconstituirii efectuate cu numitul T.E.R. în cauza privind decesul

numitului T.A.R.,

de 18 ani, din

data de 11 februarie 2008; declarație parte vătămata T.F.; proces-

verbal

de recunoaștere persoane din grup; planșă fotografică cu fotografiile judiciare

efectuate la data de 13 februarie 2008, la Sediul Secției Poliție, Biroul

Investigații Criminale, cu ocazia predării de

către numitul M.C. a unui

briceag pe

care l-a găsit la data de 12 februarie 2008, pe spațiul verde aferent

situat în str. L., sector 4; fișă de custodie

(fragment ziar în care se află

ambalat

cuțitul pus la dispoziție de numitul M.C.); planșă fotografică cu

fotografiile judiciare efectuate la data de 13

februarie 2008, pentru a indica locul unde la

data de 12 februarie 208 a găsit un briceag, respectiv pe spațiul verde

situat pe str. L., sector 4; declarațiile inculpaților N.M.T.,

C.C.V., M.I., T.E.R.; planșă fotografică cu

aspectele fixate la data de 18 februarie 2008 la

sediul Serviciului Omoruri - D.G.P.M.B.,

cu ocazia prezentării pentru recunoaștere din grup; planșă fotografică

cu aspectele

fixate la data de 18 februarie 2008, cu ocazia

recunoașterii de bunuri efectuată cu inculpații T.E.R., C.C.V. și N.M.T.;

În cursul cercetării judecătorești au fost

administrate următoarele mijloace de

proba: declarațiile

inculpaților C.C., T.E.R., M.

vătămate T.S., T.

V.,

G.A., S.S.S., declarațiile martorilor

N.C.,

I.E.C., N.C., Ș.D., M.A., V.F.I., T.S.D. și D.L.I.,

înscrisuri în circumstanțiere privind pe inculpații M.I., C.C.; referat de

evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București

privind pe inculpatul N.M.T.

În baza art. 327 alin. (3) C. proc. pen. instanța a

constatat imposibilitatea audierii

martorilor R.R.M., R.N.D., iar

declarațiile acestora

date în faza de urmărire penala au fost avute în vedere în măsura în

care s-au

coroborat cu celelalte mijloace de

proba administrate în cauza.

Analizând în ansamblul probele administrate

atât

în cursul urmăririi penale,

cât și pe parcursul cercetării

judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de

fapt:

În după amiaza zilei de 11 februarie 2008,

inculpații C.C.V., M.

I., N.M.T. și T.E.R. au mers la un restaurant de

pe

Șoseaua O., apoi s-au mutat la Restaurantul C. în cartierul Berceni, pe B-dul A.O.,

unde însoțiți de alți patru prieteni, au consumat o

cantitate importantă de alcool.

La plecarea din restaurant s-au despărțit și au plecat

către C.C.,

M.I., N.M.T. și T.E.R. mergând mai în

față,

iar C.C.V. rămânând ceva mai în spatele lor. La aproximativ 100 m de C.C., cei

trei care erau în față s-au intersectat cu G.

făcut un comentariu

malițios legat de

aspectul celor doi. Acest lucru a fost auzit de către G.

A., care s-a enervat extrem de tare, dar care,

neavând tupeul necesar să se

ducă să

le ceară socoteală celor trei, s-a grăbit să ceară ajutorul prietenilor din

zonă.

Astfel, G.A. s-a despărțit de M.M.A., care a

rămas

la un chioșc să ia un suc, și l-a sunat imediat pe T.A.R., băiat

cunoscut

în zonă, cu o statură atletică și fără îndoială cu mai mult tupeu decât

G.A.

Întâmplător, T.A.R. era chiar în apropiere, pe cealaltă

parte a

bulevardului, însoțit de T.V. zis M. și S.A.M., iar

aceștia au traversat repede și i-au prins pe cei trei la mijloc. În același

timp, dintr-un

bloc din apropiere, fără o înțelegere prealabilă, au

apărut S.S. și

N.C.

Fiind impulsionat de sosirea rapidă a prietenilor, G.A. l-a lovit pe N.M.T.

cu pumnul în față, și fără nici un cuvânt sau explicație și ceilalți i-au lovit

pe M.I. și T.E.R.

Inculpații M.I. și N.M.T. au reușit să fugă după

foarte

puțin timp, iar T.E.R. fiind lovit și culcat la pământ,

moment în care, fără să fi fost implicat până atunci în niciun fel în conflict,

inculpatul C.C.V. a scos cuțitul din buzunar și a început să lovească

victimele.

Cei din grup nu au văzut imediat cuțitul, astfel că

nu s-au împrăștiat imediat,

iar N.C. a țipat la ceilalți că „are

cuțit" doar după ce T.A.R. fusese deja înjunghiat, acțiunea inculpatului C.C.V.

a durat cel mult

10-15 secunde, acesta lovind practic la întâmplare,

stimulat de consumul de alcool

și de faptul că prietenul său era

bătut, fără nici un motiv aparent.

Acțiunile sale nu pot fi înscrise în logica premeditării

în nici un fel, totuși, din felul în care s-au desfășurat evenimentele

putându-se trage concluzia clară că

lovirea expresă, de mai multe ori a

victimei T.A.R. relevă intenția de

a ucide, starea de beție voluntară, pe

care inculpatul nici nu o invoca în mod expres

nefiind de

natură a diminua în nici un fel întinderea răspunderii penale.

Fără îndoială, însă este faptul că fapta săvârșită

de acesta este de omor, iar

inculpatul C.C.V. nu a fost atacat în

niciun fel ci pur și simplu a

scos cuțitul din buzunar și a început

să lovească cu el, ținta clară fiind victima T.

A.R., pe care a încercat să o

lovească de două ori.

Prima dată acesta s-a apărat cu mâna, îndepărtând

cuțitul, care l-a tăiat pe

flancul abdominal drept, provocându-i

o plagă tăiată superficială de 9,5 cm, urmele

fiind relevate

la necropsie, a doua oară lovitura sa fiind ceva mai jos, victima

nemaiputându-se apăra și

fiind înjunghiat în coapsă dreaptă, secționându-i-se

complet artera femurală dreaptă, ceea ce a dus la o hemoragie masivă și

deces în

câteva minute.

Faptul că acțiunea inculpatului a fost îndreptată direct

asupra victimei T.A.R. este explicabilă datorită faptului că acesta era „de

facto" liderul

grupului său, fiind probabil cel mai activ în bătaia iscată. Tocmai

acesta este

motivul pentru care nu s-a putut

invoca legitima apărare și nici măcar

circumstanța

atenuantă a depășirii legitimei apărări, prevăzută de art. 73 lit. d) din

C.

pen.

Se consideră a fi în legitimă apărare cel care săvârșește fapta pentru a

înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa,

sau a

altuia. Este de asemenea în legitimă

apărare și acela care din cauza tulburării sau

temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea

pericolului și cu

împrejurările în care s-a produs atacul.

În declarația sa, inculpatul C.C.V. a arătat că în

momentul în care a văzut că cei trei prieteni ai lui sunt bătuți s-a apropiat

și fără motiv a început și el să fie lovit cu pumnii de către mai multe

persoane, moment în care s-a lipit de o mașină parcată, a băgat mâna în

buzunarul drept de unde a scos briceagul cu care

a lovit fără să își dea sama pe cine

sau unde.

Instanța a constatat ca leziunile victimei T.A.R. sunt

ambele pe partea dreaptă, atât plaga tăiată de pe flancul abdominal drept, cât

și lovitura fatală

care i-a secționat artera femurală, însă, analizând

dinamica loviturilor, se constată

că acestea nu s-ar fi putut produce dacă

victima și agresorul ar fi stat față în față,

pentru că

lovitura fatală este pe interiorul piciorului, astfel că cel care l-a lovit cu

cuțitul

ar fi trebuit să facă o fandare largă pentru a lovi în zona respectivă, și de-

asemenea

plaga din flancul abdominal drept nu se poate realiza printr-o lovire cu

mâna dreaptă ci cu mâna

stângă.

De

aceea, poziția victimei față de agresor a fost lateral dreapta, prima

lovitură cu cuțitul a lui C.C.V. l-a lovit

superficial pe abdomen pe

care s-a ferit răsucindu-se spre dreapta, a doua lovitură fiind

directă

către zona expusă ca urmare a răsucirii acestuia, și de la foarte mică

distanță. Este extrem de importantă explicarea

acestui mecanism de producere a

plăgilor, deoarece poziția victimei

arată că aceasta fiind în lateral, nu îl agresa în

acel moment pe inculpat, nu îl lovea pentru că nu avea cum, nefiind

față în față, și

nu era nici o altă

persoană care să-l agreseze, deoarece atunci inculpatul ar fi lovit-o

pe

aceea.

Potrivit fișei de deces, moartea numitului T.A.R.

a fost

violentă și s-a datorat hemoragiei externe, consecința unei plăgii înjunghiate

coapsă

dreaptă cu secțiune completă arteră femurală dreaptă, secțiune incompletă

venă femurală dreaptă.

Leziunea traumatică tanatogeneratoare s-a putut produce

prin lovire cu obiect

tăietor - înțepător cu un singur tăiș (posibil

cuțit sau similar) - în legătură directă

necondiționată de cauzalitate cu decesul, iar moartea

poate data din data de 11 februarie 2008.

Datorită faptului că rana a fost penetrantă și a

lezat un vas mare de sânge,

moartea victimei a fost foarte rapidă.

După

săvârșirea faptei, inculpatul C.C.V. nu și-a mai

continuat drumul către C.C., ci s-a întors din direcția în care venise,

făcând dreapta către piață, după florăria din

colțul străzii, în zona pieței, inculpatul

s-a întâlnit cu ceilalți, care, așa cum aceștia declară erau bătuți, cel

mai rău lovit

dintre aceștia fiind T.E.R.

Nici unul dintre ei nu s-a prezentat la vreun spital sau la I.N.M.L. pentru

a-și obține vreun certificat medico-legal.

Cei patru s-au deplasat apoi printre blocuri, ieșind în

strada L. unde a avut

loc o discuție între ei, iar T.E.R. văzând cuțitul

plin de sânge pe

care îl avea inculpatul C.C.V. și dându-și seama că se

întâmplase ceva grav, că cel puțin o persoană a fost înjunghiată cu acel cuțit,

s-a gândit pe moment să încerce să șteargă urmele infracțiunii, i-a cerut

cuțitul, a încercat să-l

șteargă cât mai bine cu ce avea la

îndemână, după care l-a aruncat pe spațiul verde

din fața blocului M., situat în str.

L.

Declarațiile celor patru sunt concordante, și în toate

se arată că nu a existat

între ei nici o înțelegere pentru a se

ascunde, mai ales că niciunul dintre ei nu a

realizat pe

moment ceea ce se întâmplase de fapt, și anume faptul că murise un om.

Inculpatul C.C.V. a arătat că a aflat faptul că

victima murise,

abia

a doua zi din mass-media, lucru valabil și pentru ceilalți inculpați, însă,

nici

unul din cei trei nu au anunțat organele

de poliție, sperând că nu vor fi identificați.

Nu s-a putut dovedi în niciun fel o înțelegere

ulterioară între cei patru pentru

ascunderea urmelor infracțiunii, dar,

nici unul dintre aceștia, deși au aflat ce se

întâmplase, nu au anunțat acest

lucru organelor în drept.

În cauză au fost efectuate mai multe constatări

tehnico-științifice, din care a

rezultat că orificiile tăiat-înțepate

de pe obiectele de vestimentație prezentate ar fi

putut fi

produse cu lama cuțitului prezentat examinării.

Astfel, ca urmare a presiunii exercitate de

mijloacele mass-media, datorită

faptului că portretul robot era difuzat

aproape la fiecare emisiune informativă, și apăruse practic în toate ziarele,

autorul a luat hotărârea sa se predea.

Ulterior, s-a constatat că numele lui și adresa

exactă fuseseră indicate de o persoană care sunase la dispeceratul Poliției

Capitalei, verificarea fiind programată

chiar în ziua în care acesta s-a predat.

Astfel, la sfatul părinților, autorul C.C.V., s-a prezentat

însoțit de avocat la Poliția Capitalei în

dimineața zilei de 18 februarie 2008.

Declarațiile pe care acesta le-a dat au fost sincere,

tot el indicând și pe ceilalți

membrii ai grupului, despre care nu existau niciun fel de

informații la acel moment.

Referitor

la vătămările corporale suferite de către ceilalți participanți, se

poate aprecia că aceștia sunt victimele colaterale,

neexistând indicii că inculpatul

C.C.V. a intenționat și uciderea lor.

În

cauză, S.S.S., T.V.A. și G.A. au formulat plângere penală împotriva inculpatul

C.C.

tentativă de omor calificat, iar aceștia au

depus certificate

medico-legale din care rezultă că au suferit vătămări corporale care au

necesitat 7-9 zile de îngrijiri medicale.

Potrivit certificatelor medico-legale depuse în cauză de

către părțile vătămate instanța a reținut că acestea au fost lovite cu corpuri

tăietor-înțepătoare S.S.,

având diagnosticul de „plagă tăiată

regiunea occipitală", T.V. a fost

diagnosticat cu „plagă tăiată - cuțit - față

posterioară braț stânga", iar G.A. cu diagnosticul „plagă tăiată - plagă

cuțit - punctiformă regiunea posterioară braț stâng".

Având în vedere cele expuse, nu se poate concluziona că

inculpatul ar fi avut

în vreun fel intenția de a le lua viața celor trei, astfel că referitor

la vătămările acestora C.C.V. a fost trimis in judecata doar de săvârșirea

infracțiunii de lovire, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului C.C.V. constând în aceea că le-a

lovit pe

părțile vătămate, cauzându-le leziuni traumatice care au

necesitat câteva zile de

îngrijiri medicale întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prev.

de art. 180 alin. (2) C. pen.

În

drept

fapta

comisă de către inculpatul C.C.V. care pe fondul unui conflict spontan, cu un

cuțit tip briceag i-a aplicat lovituri victimei T.A.R., provocându-i grave

leziuni traumatice ce au determinat

decesul

acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat,

faptă prev. și ped. de art. 174 - art.175 lit. i) C. pen.

Faptele comise de către inculpatul C.C.V. care pe fondul

unui

conflict

spontan, cu un cuțit tip briceag a aplicat lovituri victimelor S.

S.S., T.V.A. și G.A., fără a avea intenția de

a le lua viața întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii de lovire prev. de

art. 180 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunilor, din

probele administrate a

rezultat că pe fondul conflictului spontan,

inculpatul C.C. a acționat cu

intenție directă de a lovi victima precum si pe părțile

vătămate, rezultatul

socialmente periculos,

respectiv moartea victimei si lovirea părților vătămate

producându-se din culpa inculpatului care nu a

prevăzut acest rezultat deși putea și

trebuia să îl prevadă.

Fapta inculpatului T.E.R. care a luat de la autor

obiectul

infracțiunii, briceagul, și l-a aruncat, în scopul de a

îngreuna urmărirea penală,

acordându-i în acest fel un ajutor nemijlocit acestuia, și

deși a avut cunoștință

despre săvârșirea

infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen.,

comisă la data de 11 februarie 2008 în București

pe B-dul A.O. în fața

C.C., sector 4,

de către inculpatul C.C.V., nu a denunțat

de îndată săvârșirea acesteia,

deși infracțiunea a fost intens mediatizată și a

cunoscut urmarea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

favorizarea

infractorului și de nedenunțarea unor infracțiunii, prev. de

art. 264 alin. (1) C. pen.

, și art. 262

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 Iit. a) C. pen.

Fapta inculpatului M.l. - care a avut cunoștință despre

săvârșirea

infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 - art. 175

lit. i) C. pen., comisă la data

de 11 februarie 2008 în București, pe

B-dul A.O. în fața C.C.,

sector 4, de către învinuitul C.C.V.,

victimă fiind T.A.R., și nu a denunțat de îndată săvârșirea acesteia,

întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de nedenunțare a unor infracțiunii, prev.

de art. 262 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului N.M.T. - care a avut cunoștință

despre

săvârșirea

infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen.,

comisă la data de 11 februarie 2008 în București,

pe B-dul A.O. în fața

C.C., sector 4,

de către învinuitul C.C.V., victimă fiind

T.A.R., și nu a denunțat de îndată săvârșirea acesteia, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de

nedenunțare a unor infracțiunii, prev. de

art. 262 alin. (1) C. pen., cu

aplic. art. 99 și urm. C. pen.

În

ceea ce privește individualizarea judiciara a pedepselor aplicate inculpaților

pentru infracțiunile reținute în sarcina lor și modalitatea de executare a

acestora,

Tribunalul

le-a aplicat acestora câte o pedeapsă, la

individualizarea

căreia a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute în

partea specială a C. pen.,

pericolul

social concret al faptei, dedus din împrejurările și modalitatea în care au

acționat inculpații ca și din urmările produse, cauzele de atenuare sau

agravare a

pedepsei, datele care circumstanțiată persoana inculpaților

(necunoscuți cu antecedente penale, vârsta tânăra a acestora).

Astfel,

in ceea ce-l privește pe inculpatul C.C.V., Tribunalul a apreciat că nu poate

fi reținută circumstanța atenuantă legală a

depășirii

limitelor legitimei apărări, așa cum susține apărătorul inculpatului.

Cu privire la acest aspect vizând depășirea limitelor

legitimei apărări, probele

administrate în cauză nu au evidențiat

o atare situație. Riposta inculpatului nu a fost

rezultatul unui atac material direct

și injust și care să fi pus în pericol grav

drepturile

vreunei persoane ci, mai degrabă, se poate vorbi despre o „îmbrânceală" și

de insulte reciproce dintre grupul victimei și inculpații N.M.T.,

M.I. și T.E.R., astfel că nu se poate vorbi

despre o faptă

săvârșită în condițiile depășirii limitelor legitimei

apărări.

Cât privește circumstanțele atenuante judiciare instanța

a retinut prevederile art. 74 lit. a) și c) C. pen., pentru toate infracțiunile

reținute în sarcina inculpatului,

având în vedere că inculpatul nu este

cunoscut cu antecedente penale, își câștiga

mijloacele de

existenta prin munca, s-a predat singur în fata autorităților, a

manifestat

puternice sentimente de regret a săvârșirii faptelor, profilul său moral și a

coborât pedeapsa aplicata pentru fiecare dintre infracțiuni sub minimul special

prevăzut de

lege.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului C.C.V.,

ca

pedeapsă complementara

(pentru infracțiunea de omor calificat), exercitarea drepturilor prev.de

art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după

executarea pedepsei.

În baza art. 71 C. pen. și jurisprudeța C.E.D.O. pe

durata executării pedepsei i

s-au interzis inculpatului drepturile prev.de

art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

, apreciindu-se

că nu se poate dispune interzicerea dreptul de a alege și a

dreptului

de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o

activitate

de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea

infracțiunii

atâta vreme cât în cauză faptele comise sunt omor calificat și lovire.

Constatând că infracțiunile comise de inculpatul C.C.V. sunt

în concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen., Tribunalul a aplicat

regulile prev de

art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. și a contopit pedepsele

stabilite în pedeapsa cea mai

grea.

În baza art. 350 C. proc. pen. constatându-se că în cauză

subzistă temeiurile

avute în vedere la luarea măsurii arestării, a fost menținută starea de

arest a inculpatului C.C.V.

În ceea ce-i privește pe inculpații T.E.R., N.M.

retinut față de aceștia aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de

art. 74 C. pen., având în vedere că deși

aceștia

nu sunt cunoscuți cu antecedente penale totuși aceștia nu sunt la primul

conflict

cu legea penala, nu au avut o atitudine sincera pe parcursul procesului

penal si nu au contribuit la înlesnirea

descoperirii autorului infracțiunii, însă

circumstanțele lor personale

au fost avute in vedere la stabilirea cuantumului pedepselor orientate către

minimul special.

În baza art. 71 C. pen. și jurisprudeța C.E.D.O. pe

durata executării pedepsei l

i

s-au interzis

acestor inculpați drepturile prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b)

alege și a

dreptului

de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o

activitate de natura aceleia de care s-a folosit

condamnatul pentru săvârșirea

infracțiunii

atâta vreme cât în cauză faptele

comise sunt acelea de favorizarea

infractorului

și nedenunțarea unor infracțiuni (în ceea ce-l privește pe inculpatul

și de nedenuntare a unor infracțiuni (în ceea ce-i privește pe inculpații M.I. și

În

ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților T.E.R.,

N.M.T. și M.I.

instanța a apreciat că scopul

preventiv și educativ al acestora va putea fi atins și fără

executarea

acestora, fiind întrunite condițiile prev. de art. 81 C. pen. a dispus

suspendarea condiționata a acestora pe perioada

unui termen de încercare ce a fost

calculat

în condițiile art. 82 C. pen., iar pentru inculpatul minor in condițiile art.

110

Instanța

a atras atenția inculpaților T.E.R., N.

M.T. și

M.I. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

Î

n baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata

termenului de încercare s-a suspendat

executarea pedepselor accesorii

aplicate acestor inculpați.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată

fiecărui inculpat

perioada reținerii și arestării preventive.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la

inculpatul C.C.

lungimea de 10 cm.

Sub aspectul laturii civile a cauzei i

nstanța

a luat act ca Spitalul Clinic de Urgenta B.A. nu s-a

constituit parte civila in cauza.

În ceea ce privește acțiunea civila formulata de către

părinții victimei T.

R.A. care au solicitat obligarea inculpatului C.C.V.

la

plata daunelor morale, având in vedere că părțile civile sunt părinții

victimei și știut

fiind că suferințele psihice persistente pe care le

încearcă părinții prin moartea

prematura a fiului lor care rămân

lipsiți de bucuriile și mulțumirile firești procurate

de defunct și

nu în ultimul rând, de suportul moral si afecțiunea reciproca pe care

și-o datorau în virtutea

relațiilor de rudenie, dau dreptul la despăgubiri ca o

compensare a suferințelor produse, instanța a constatat că sumele

pretinse cu titlu de

daune morale de

către părțile civile T.S. și T.F. sunt de natura a

compensa durerea sufleteasca cauzata de moartea

violenta a fiului lor în urma

infracțiunii de omor calificat săvârșita

de către inculpat.

Astfel,

având in vedere dispozițiile art. 14 și art. 346 C. proc. pen.

raportat la art. 998 - art. 999 C. civ. instanța

va admite acțiunea civilă formulată părțile civile T.S. și T.F. și va obligă

inculpatul C.C.V.

la plata, către

fiecare parte civila, a sumei de 20.000 euro, echivalent în lei la data

plații

efective, reprezentând daune morale.

În ceea ce privește acțiunile civile formulate de către

părțile vătămate T.V., S.S.S. și G.A. instanța a constatat că cererea părții

vătămate S.S.S. de acordare a daunelor materiale fără a fi însoțita de vreun

mijloc de proba și cum pentru repararea unui prejudiciu se cere ca

acesta

să fie actual și cert și având în vedere și dispozițiile art. 1169 C. civ. este

neîntemeiată, astfel încât a respins aceasta cererea de obligare a

inculpatului

la plata daunelor materiale.

În

ceea ce privește cererile părților vătămate de obligare a inculpatului

C.C. la plata daunelor morale instanța a constatat

că la originea declanșării

acestui

incidentului a fost și comportamentul părții vătămate G.A.,

iar de

asemenea celelalte părți vătămate au avut și ele un comportament agresiv

față de grupul din care făcea parte inculpatul și

în consecința acesta a reacționat în

mod violent.

Având

în vedere că părțile vătămate nu au o culpa determinantă la

producerea prejudiciului, că urmările grave s-au

datorat inculpatului care avea

posibilitatea

de a le evita, iar pe de alta parte vârstele apropiate ale acestora de cea a

inculpatului, instanța, în baza art. 14 și 346 C.

proc. pen. rap. la art. 998 - art. 999 C. civ. a

admis, în parte, acțiunea civila formulata de părțile civile T.V., S.

S.S. și G.A. și a obligat pe inculpatul C.C.

V.

la plata către fiecare dintre aceste părți civile a sumei de 1500 Iei

reprezentând daune morale.

În baza art. 193 C. proc. pen. inculpatul C.C.V. a fost

obligat la plata cheltuielilor judiciare către părțile civile S.S.S., G.

A., T.V. (reprezentând

onorarii avocați).

În

baza art. 191 C. proc. pen. a obligat pe fiecare inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul

București, inculpații C.C.V. și N.M.T., precum și părțile civile T.S. și T.F.

Prin Decizia penală nr. 182/ A din data de 28 august 2009 Curtea de Apel

București, secția a II-a penală, a admis apelurile declarate de M.P. -

Parchetul de pe lângă Tribunalul București și părțile civile T.S. și T.F.

A desființat în parte sentința penală nr. 524 din 12 mai 2009 pronunțată

de Tribunalul București, secția I penală și, rejudecând în fond:

A

descontopit

pedeapsa

rezultantă de 6 ani închisoare aplicată inculpatului C.C.V. în pedepsele

componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen. a condamnat pe inculpatul C.C.V.

la o pedeapsă de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) C. pen.

A contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute

pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a), b) C. pen.,

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a), b) C.

pen.

A

menținut celelalte dispoziții ale

sentinței.

A

respins apelurile declarate de

inculpații C.C.V.

și N.M.T., ca nefondate.

A dedus prevenția inculpatului C.C.V. de la 18

februarie 2008 la zi

și a menținut starea de arest a acestuia.

A constatat că inculpatul T.E. a fost reținut și arestat

preventiv de la

18 februarie 2008 până la 27 februarie 2008.

A obligat pe inculpații apelanți C.C.V. și N.M.T. la

plata a câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpații T.E. și M.l. - în

cuantum de câte 300 lei – urmând a fi suportate din fondurile M.J.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel M.P. - Parchetul de pe lângă

Tribunalul București,

pe motivul greșitei individualizări

a

pedepselor aplicate, fie sub aspectul cuantumului pe inculpatul C.C.,

fie

sub aspectul modalității de executare, pentru inculpații T.E.R., M.I. și N.M.T.

și pentru greșita deducere a

prevenției

pentru inculpatul T.E.R., acesta executând măsura

preventivă în perioada

18 februarie 2008 - 27 februarie 2008, iar nu 28 februarie 2008 cum a reținut

prima instanță (motivele au fost depuse la dosar filele 4 și urm.); inculpatul

C.C.V., pe motiv că fapta a fost săvârșită în legitimă apărare, acesta

ripostând unui atac material direct, imediat și injust, de natură a crea un

pericol grav asupra sa și asupra inculpatului T.R. și, în subsidiar, pentru

motivele depășirii limitelor apărări legitime, a lipsei formei de vinovăție

necesare pentru reținerea în sarcina sa a

infracțiunii de omor calificat, subliniindu-

se că acesta a acționat cu

intenția directă de a lovi, însă rezultatul mai grav moartea victimei s-a

produs din culpă, rezultat ce nu a fost urmărit de către inculpat și pe motivul

săvârșirii faptei în stare de provocare, întrucât reacția inculpatului a fost

determinată de tulburarea și temerea generată de conflictul existent (motivele

au fost depuse la dosar filele 42 și urm.); părțile civile T.S. și T.F., pe

motiv că față de modul în care a operat inculpatul, cu intenția evidentă de a

ucide, în condițiile în care personal nu fusese atacat în nici un fel, însă a

folosit în contextul altercației preexistente un cuțit ce se afla

aspra sa, lovind cu mare violență, soluția pe

latura penală este prea blândă. Acest mod de operare arată că nu pot fi

reținute circumstanțe atenuante în favoarea sa.

Pe latură civilă, părțile civile au apreciat că nu

a fost riguros determinat

cuantumul daunelor morale, având în vedere suferințele

psihice ce le-au fost cauzate de moartea fiului acestora.

Inculpatul

a

precizat oral că solicită achitarea sa

întrucât

faptei reținute în sarcină îi lipsește unul dintre elementele constitutive,

respectiv

vinovăția, apreciind că nu putea aduce la cunoștință organelor de urmărire

penală săvârșirea infracțiunii de omor, întrucât în contextul în care s-a

întors la locul incidentului, organele de poliție

se aflau deja la fața locului ceea ce

presupune

că luaseră cunoștință de infracțiunea comisă.

Curtea, analizând hotărârea din perspectiva motivelor de

apfel invocate

și

din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, a preciat căile de atac

declarate de M.P. și părțile civile ca fiind fondate, pentru următoarele

considerente:

Prima instanță în urma unei riguroase analize a ansamblului probator, a

reținut corect situația de fapt și întrunirea condițiilor tragerii la

răspundere penală a inculpaților.

Fără a relua pe larg analiza probatoriului realizat

de instanța de fond, Curtea a

reținut că acțiunea inculpatului C.C.V.,

față de părțile vătămate, s-a

realizat în contextul unei altercații generate între două

grupuri relativ echilibrate din punct de vedere numeric, context în care acesta

a intervenit, tară a fi necesară o reechilibrare a forțelor, folosind un

instrument vulnerant, apt să provoace leziuni letale, de altfel fiind singurul

participant care a folosit o armă în sensul art. 151 C. pen.

În plus, astfel cum a arătat părțile vătămate T.V.,

G.A.

(filele 39

și urm.), S.S.S., inculpatul C.C.V. a

venit

din spatele pârtilor vătămate lovind cu cuțitul, în contextul în care ceilalți

nu posedau nici un fel de armă și se loveau reciproc cu pumnii și cu

picioarele.

Această situație este subliniată și de martorii audiați,

respectiv de N.C., martor ocular (fila 132), S.A. (fila 134) și M.M.

Martorul C.L., de asemenea martor ocular, care a observat

evenimentele datorită faptului că se afla pe

stradă la momentul altercației, fără a fi în legătură de rudenie sau de

prietenie cu niciunul din cei implicați, a arătat că cei

care părăsiseră locul incidentului s-au îndreptat

spre el, context în care I-a observat

pe

inculpatul C. purtând în mână un cuțit. Martorul a evidențiat atitudinea

agresivă

a inculpatului care era „pornit pe acei băieți să-i taie", arătând însă și

faptul că acesta a proferat amenințări similare și la adresa sa. Martorul a

arătat că el cuțit din mâna inculpatului prezenta urme de sânge, iar în

contextul dat, el însuși s-a simțit amenințat. De asemenea, a subliniat că nu a

observat nici o altă persoană care să fi avut asupra sa vreo armă, respectiv

vreun baston telescopic, astfel cum susțin inculpații.

Ca urmare, la momentul la care inculpatul C.C. a intervenit lovind cu

cuțitul, împotriva sa nu se exercita un atac material direct imediat și injust,

intervenția sa fiind gratuită și justificată doar de faptul că în incident erau

implicați cunoscuți de-ai săi. De altfel, chiar inculpatul precizează în

declarația

dată la instanță că nu cunoștea

motivul altercației și nici pe cei pe care îi aprecia ca

fiind agresori

(fila 103).

Este de subliniat că inculpatul a lovit victimele

venind din spatele acestora,

aspecte subliniate de acestea, dar și de martorii

menționați, precum și de probele

științifice

administrate, context în care este evident că nu se poate justifica un atac

îndreptat împotriva sa care, în ptus, să întrunească existențele art. 44 C.

pen. De

asemenea, atacul îndreptat împotriva coinculpaților de către

victime, în condițiile unei echivalențe numerice a celor implicați de ambele

părți și a creării cadrului lovirilor reciproce, însă fără obiecte contondente

sau arme, nu a justificat riposta

inculpatului

prin folosirea unei arme ca o condiție sine qua non pentru a proteja

integritatea

corporală a coinculpaților.

Ca urmare, fapta comisă de către inculpatul C.C.V. care, pe fondul unui

conflict spontan, folosind un cuțit tip briceag, i-a aplicat o lovitură

victimei T.A.R. provocându-i secționarea arterei femurale și la scurt timp

decesul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat,

astfel cum a reținut corect prima instanță.

Din perspectiva laturii subiective, apare evident că acționând cu un

instrument vulnerant apt să producă o astfel de

consecință, inculpatul a acționat cu

intenție, acesta având

reprezentarea clară a faptei și urmărind sau cel puțin acceptând producerea

rezultatului socialmente periculos, respectiv decesul victimei.

În

ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate față de

inculpatul C.C.V.,

de către prima instanță, Curtea a apreciat-o prea blândă. Ca urmare,

având în vedere criteriile enumerate de art. 72 C. pen., reținând modul de

operare ce este caracterizat printr-o

violență

excesivă în contextul unei altercații spontane, urmarea produsă, respectiv

decesul

victimei, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, caracterizat

printr-o lipsă de căință activă, curtea a preciat că o pedeapsă orientată spre

minimul special cu executarea în regim de detenție este aptă să atingă scopul preventiv

și educativ al sancțiunii.

La

determinarea cuantumului pedepsei s-a avut în vedere și vârsta

inculpatului, lipsa antecedentelor penale, dar și

conduita sa în societate, astfel cum rezultă din actele în circumstanțiere

depuse la dosar (fila 144, 145 fond).

În ceea ce îi privește pe coinculpați, faptele reținute

în sarcina acestora

sunt corect caracterizate juridic și săvârșite cu forma de vinovăție

solicitată

de textele de lege, fiind

întrunite exigențele tragerii la răspundere penală a

acestora.

În

ce privește individualizarea judiciară

a pedepselor pentru coinculpații T.E.R., M.I. și N.M.T., Curtea a apreciat

că prima instanță a avut în

vedere criteriile enumerate de art. 72 C. pen., realizând o justă și amănunțită

analiză a acestora, în urma căreia a determinat corect cuantumul pedepselor și

modalitățile de executare, acestea fiind apte să atingă scopul preventiv și

educativ al sancțiunii.

În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul N.M.T.,

la cele arătate

anterior se adaugă faptul că acesta a avut cunoștință despre săvârșirea

infracțiunii de omor calificat al cărui autor era C.C.V., cel puțin din

mass-media, fără însă a aduce la cunoștința organelor de urmărire penală acest

fapt. Astfel, acesta în declarația dată în fața instanței, a arătat că în

cadrul incidentului a fost lovit însă s-a

îndepărtat de grupul respectiv, reîntâlnindu-

se ulterior cu inculpații

la circa 1 km de zona incidentului, context în care a văzut asupra inculpatului

C.C. un cuțit și a observat când coinculpatul T.E.R. l-a aruncat în spațiul

verde dar, nu a înțeles să denunțe

infracțiunea

de teamă. De altfel și inculpatul M.I. a evidențiat în cuprinsul

declarațiilor

sale că același a fost motivul pentru care nu a denunțat fapta, respectiv

existența unei stări de teamă, subliniind, de asemenea, că inculpatul T. a fost

acela care a aruncat cuțitul în spațiul verde.

Inculpatul T.E.R. a avut Ia rândul său o atitudine

sincera,

arătând

că a preluat de la inculpatul C.C.V., cuțitul pe care l-a aruncat (fila 105).

De altfel, acest inculpat a mai subliniat că nu a înțeles să denunțe săvârșirea

infracțiunii nici când din mass-media și de la inculpatul C.V. a aflat despre

urmările produse.

În

ceea ce privește poziția inculpatului C.C.V., acesta, de asemenea, arata că a

aflat despre urmările faptelor sale din mass-media, însă nu a înțeles să se

prezinte imediat la organele de poliție datorită consecințelor evidente de

ordin juridic.

Declarațiile

acestor inculpați evidențiază faptul că toți au avut posibilitatea să cunoască

urmarea infracțiunii coincuipatului C.C.V., luând

hotărârea de a se abține de la denunțarea infracțiunii de omor

calificat.

În

acest context probator, apărarea inculpatului N.M.

T. în sensul că a săvârșit fapta fără vinovăție nu se susținere. Astfel

cum s-a

arătat anterior, toți coinculpații au cunoscut urmarea

infracțiunii săvârșite de inculpatul C.C. însă au înțeles să nu se prezinte în

fața organului judiciar, fie din teama față de eventualele consecințe juridice,

fie dintr-o loialitate

neconformă normelor

socio-morale, aspecte ce conturează pe latura subiectiva

condițiile

prevăzute de art. 19 pct. 1

lit.

a) C.

pen. Chiar dacă o înțelegere post factum între inculpați nu poate fi susținută

probator, aceasta nu presupune și negarea

întrunirii

condițiilor tragerii la răspundere penală pentru fiecare inculpat în parte.

Deși se poate pune problema unei greșite caracterizări

în drept a faptelor

inculpaților T.E.R., M.I. și N.M.T. constând în neaducerea la cunoștința

organului judiciar a identității autorului infracțiunii de omor calificat (art.

264 iar nu art. 262 C. pen.), acesta nu ar putea fi valorificată prima dată în

calea de atac întrucât s-ar ajunge la încălcarea dreptului

la apărare concluzie ce se impune având în vedere

obiectul judecății determinat în

funcție de dispozitivul

rechizitoriului, motivele de apel și limitele de pedeapsă prevăzute de art. 264

superioare celor prevăzute la art. 262 C. pen.

Sub aspectul laturii civile, s-a constatat că este

indubitabil faptul că decesul

victimei a produs suferințe imense, permanente și

ireversibile familiei sale, respectiv părinților, context în care s-a apreciat

că prima instanță a dozat corespunzător cuantumul daunelor morale,

recunoscându-se astfel existența și intensitatea suferințelor îndurate de

acestea.

Ca

urmare, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. C. proc. pen., Curtea a

admis apelurile declarate de M.P. - Parchetul de

pe lângă Tribunalul

București și părțile civile T.S. și T.F., pe latură

penală și în

temeiul art. 379 pct. 2 lit. b)

inculpați, ca nefondate.

Constatând

că subzistă condițiile ce au generat luarea măsurii arestării preventive, în

temeiul art. 300

2

și art. 160 C. proc. pen., Curtea a

menținut în continuare starea de arest a

inculpatului C.C.V.

În

baza art. 381 C. proc. pen. a dedus din pedepsele aplicate prevențiile

executate, astfel: pentru inculpatul C.C.V. de la

18 februarie 2008 la zi și a constatat că inculpatul T.E.R. a fost

reținut

și arestat preventiv în

perioada 18 februarie 2008 - 27 februarie 2008, dată la care a fost pus în

libertate, conform mențiunilor din fișa de cazier

(fila 150 verso dosar).

Împotriva

deciziei au declarat prezentele recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București,

inculpatul C.C.

T.F.

Asupra

recursurilor declarate în cauză:

I)

La termenul de astăzi, 26 noiembrie 2009, M.P. și-a retras

recursul astfel încât, potrivit art. 385

4

raportat la art. 369

C.pr.pen., Înalta Curte urmează a lua act de această declarație de retragere.

Conform

art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de

soluționarea recursului M.P. vor rămâne în sarcina statului.

II)

Cu ocazia dezbaterilor, părțile civile T.S. și T.F. au

menționat că pedeapsa aplicată inculpatului nu trebuie redusă, ci majorată,

fără reținerea circumstanțelor atenuante, și că nu sunt îndeplinite condițiile

depășirii legitimei apărări sau ale provocării.

Recursurile părților civile vor fi admise în sensul celor ce urmează.

Instanța

de apel a admis apelurile M.P. și ale părților civile și a dispus înlăturarea

circumstanțelor atenuante reținute de prima instanță în favoarea inculpatului C.C.V.

(prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.).

Prima instanță de control judiciar a greșit însă deoarece, în urma

înlăturării circumstanțelor atenuante, a procedat numai la majorarea pedepsei

aplicate pentru infracțiunea de omor calificat, fără să aibă în vedere și

celelalte 3 pedepse aplicate pentru infracțiunile prevăzute de art. 180 alin.

(2) C. pen.

În

consecință, sub acest aspect, decizia este supusă casării în temeiul art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., urmând ca Înalta Curte să o caseze și, în urma

rejudecării potrivit art. 385

15

pct. 2 lit. d) din C. proc. pen., să

majoreze cele 3 pedepse aplicate pentru infracțiunile prevăzute de art. 180 alin.

(2) C. pen., menținând pedeapsa pentru infracțiunea de omor calificat, astfel

cum a fost majorată de instanța de apel.

În final, se va face aplicarea art. 33 - art. 35 C. pen., urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, alături de care se va aplica

pedeapsa complementară.

Vor fi

menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Conform

art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de

soluționar

Sursă