ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9815/2009
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9815/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
La data de la 16 octombrie
2008 sub nr. 8451/1/2008 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost
înregistrată contestația în anulare formulată de contestatorul M.M. împotriva
deciziei civile nr. 5287/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, în dosarul nr. 1002/1/2008, în contradictoriu cu intimatele A.P. nr.
7 Craiova, R.A. T. Craiova și P.M. Craiova.
În motivarea cererii
contestatorul susține că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin respingere
cererii de amânare a cauzei la primul termen de judecată.
În drept se invocă incidența
dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
La dosarul cauzei s-a depus
la 11 februarie 2009 o cerere din partea contestatorului prin care solicită
scutirea de taxa judiciară de timbru și timbru judiciar la care a fost obligat
în conformitate cu dispozițiile legii taxei judiciare de timbru și timbrului
judiciar.
Prin încheierea pronunțată
în ședința publică din 5 martie 2009, s-a respins cererea de scutire a taxei
judiciare de timbru și a timbrului judiciar, formulată de contestator.
În baza art. 15 alin. (3),
s-a solicitat reexaminarea cererii de ajutor public judiciar și prin încheierea
din 25 iunie 2009 această cerere a fost respinsă.
În urma respingerii
cererilor de acordare a ajutorului public judiciar, s-a dispus citarea
contestatorului cu mențiunea de a timbra contestația cu 10 lei taxă judiciară
de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
În ședința publică din 3
decembrie 2009, instanța din oficiu a invocat excepția netimbrării contestației
formulată de contestatori.
Înalta Curte, având în
vedere dispozițiile art. 137 C. proc. civ., se va pronunța mai întâi asupra
excepției netimbrării contestație invocată din oficiu.
Astfel, conform art. 18
alin. (1) din Legea nr. 146/1997, determinarea cuantumului taxei judiciare de
timbru se face de către instanța de judecată, iar în art. 29 alin. (2) din
Normele Metodologice de aplicare a acestui act normativ se menționează că
prestatorul serviciului taxabil (în speță instanța) are obligația de a comunica
plătitorului cuantumul taxei datorate.
Pe de altă parte, art. 20
alin. (2) și (3) din aceeași lege, statuează că dacă taxa judiciară de timbru
nu a fost plătită în cuantumul legal „instanța va pune în vedere petentului să
achite suma datorată până la primul termen de judecată”, neîndeplinirea
obligației până la termenul stabilit fiind sancționată cu anularea cererii.
În cauză supusă analizei,
instanța a determinat cuantumul taxei judiciare de timbru, a pus în vedere
contestatorului să achite suma datorată și, cum contestatorul nu și-a
îndeplinit această obligație legală de plată, Înalta Curte va admite excepția
netimbrării cererii și va anula contestația în anulare ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrată,
contestația în anulare formulată de M.M. împotriva deciziei nr. 5287 din 29
septembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 3 decembrie 2009.