ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 691/2018

Ședința publică din data de 6 martie 2018

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău, secția I civilă, la data de 18 mai 2017 sub nr. x/2017, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W., prin reprezentat ales K., au chemat în judecată pârâții Curtea de Apel București și Ministerul Justiției, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la restituirea sumelor reprezentând impozit și contribuții individuale reținute cu ocazia achitării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin plata eșalonată a titlurilor executorii, până la remedierea stării de fapt, sume actualizate în raport cu indicele de inflație până la data plății efective și a dobânzilor legale penalizatorii, aferente sumelor datorate, începând cu data de la care ar fi trebuit acordate și în continuare, pentru viitor, până la data plății efective.

Prin încheierea de ședință din 16 octombrie 2017 s-a dispus disjungerea cererilor formulate de către reclamanții H., U., W., C. și T., formându-se dosare separate.

În ceea ce o privește pe reclamanta W., cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secția I civilă, sub nr. x/2017.

Prin sentința civilă nr. 963/2017 din 16 octombrie 2017, Tribunalul Buzău, secția I civilă, complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Buzău, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a litigiului, în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

În argumentarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut în esență că, în raport cu dispozițiile art. 269 alin. (1) și (2) din Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011, competența de soluționare a cauzei aparține instanței în circumscripția căreia să află domiciliul reclamantei.

Totodată, s-a reținut că, în speță, nu sunt incidente prevederile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., care să permită reclamantei să sesizeze orice tribunal de la o curte de apel învecinată, întrucât sunt aplicabile dispozițiile art. 269 alin. (1) din Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011, în sensul că reclamanta va sesiza instanța de la domiciliul său sau unde se află sediul angajatorului.

În acest sens, s-a constatat că reclamanta își desfășoară activitatea la Tribunalul București, însă domiciliul acesteia se află în județul Mehedinți.

Prin sentința nr. 808/2017 din 23 noiembrie 2017, Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Buzău, secția I civilă, complet specializat de litigii de muncă și asigurări sociale. Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și a fost înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că Tribunalul Buzău este competent să soluționeze litigiul, acesta aflându-se în raza teritorială a Curții de Apel Ploiești, ca instanță învecinată cu Curtea de Apel București, raportat la art. 127 alin. (1) C. proc. civ. și faptul că reclamanta are calitatea de grefier la Tribunalul București.

S-a mai reținut că, alin. (1) al art. 127 din C. proc. civ. folosește imperativul "va sesiza", în timp ce alin. (2) al aceluiași articol arată că "poate sesiza", astfel încât, Tribunalul Mehedinți a apreciat că, legiuitorul a avut în vedere o obligație a reclamantului în ipoteza de la alin. (1) și o facultate a acestuia în ipoteza de la alin. (2).

În consecință, s-a reținut că, dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., edictate de legiuitor în scopul asigurării unor garanții de imparțialitate obiectivă, sunt norme speciale, derogatorii atât de la dreptul comun, cât și de la normele de competență teritorială, indiferent dacă acestea sunt de ordine publică sau de ordine privată și chiar dacă acestea ar fi cuprinse în C. proc. civ. sau în legi speciale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 12 ianuarie 2018, stabilindu-se termen de judecată astăzi când instanța a hotărât următoarele:

Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 135 C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, pentru următoarele considerente:

În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică.

Înalta Curte reține că, Tribunalul Buzău a fost învestit să se pronunțe asupra cererii reclamantei vizând un drept de natură salarială, respectiv obligarea pârâților la restituirea sumelor reprezentând impozit și contribuții individuale reținute cu ocazia achitării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin plata eșalonată a titlurilor executorii.

În speță, se constată că, reclamanta W. are calitatea de grefier la Tribunalul București, iar domiciliul său se află în județul Mehedinți.

Art. 269 alin. (2) din Codul Muncii prevede că, cererile referitoare la soluționarea unui conflict de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința.

Potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își are domiciliului sau locul de muncă reclamantul.

Dispozițiile Titlului XII Jurisdicția Muncii din Codul Muncii se completează cu prevederile C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea" și conform alin. (3) aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Analizând modalitatea de formulare a dispozițiilor legale evocate anterior, Înalta Curte constată că, în ceea ce privește art. 127 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a avut în vedere o obligație a reclamantului, folosind imperativul "va sesiza".

În speță, reclamanta are calitatea de grefier la Tribunalul București, care se află în raza teritorială a Curții de Apel București.

Față de considerentele arătate, Înalta Curte apreciază că, reclamanta are obligația de a sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea și opțiunea de a alege între mai multe instanțe competente, dintre cele învecinate Curții de Apel București.

În cauză, reclamanta a ales să sesizeze Tribunalul Buzău, stabilind în mod definitiv competența teritorială în favoarea acestei instanțe, aspect asupra căruia nu se mai poate reveni.

În plus, se constată că, cererea de chemare în judecată, înainte de disjungere, a fost formulată de mai mulți reclamanți, dintre care unii cu domiciliul în București, astfel încât, potrivit art. 123 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei rămâne câștigată instanței inițial învestite, raportat și la prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

În consecință, având în vedere că reclamantei îi revenea obligația de a introduce cererea la o instanță de același grad din circumscripția curții de apel învecinate, în mod legal aceasta a ales să sesizeze Tribunalul Buzău, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2018.