ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1115/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1115/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra recursurilor
penale de față, constată următoarele:
Prin sentința
penală nr. 460 din 29 iunie 2006 pronunțată în Dosarul nr. 1403/2002,
Tribunalul Iași a hotărât următoarele:
1) În baza art.
11 pct. 2 lit. a) raportat la art.10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpatul
M.P.S., fiul lui N. și S., pentru săvârșirea infracțiunii de „abuz în serviciu
contra intereselor persoanelor" prevăzută de art. 248 C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
2) În baza art. 10 lit. d) și art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. achită
inculpatul
M.V.,
fiul lui V. și E., pentru săvârșirea infracțiunii de „instigare la abuz în
serviciu contra intereselor publice" prevăzută de art. 25 raportat la art.
248 C. pen.
Condamnă
inculpatul M.V., fiul lui V. și E., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1)
pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. prin
schimbarea încadrării juridice din „înșelăciune" prevăzută de art. 215
alin. (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 83
C. pen. revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an
închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1149 din 12 mai 1999 a
Judecătoriei Oradea urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2
ani închisoare prin cumul aritmetic.
Interzice inculpatului
drepturile prevăzute de art. 64, lit. a), b), c) C. pen. pe durata prevăzută de
art. 71 C. pen.
Deduce din
pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 15 ianuarie 2001 la 27
martie 2001.
3) În baza art.
10, lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 11 pct. 2 Iit. a) C. proc. pen. achită
inculpatul B.P., fiul lui I. și M., fără forme legale în Constanța, pentru
săvârșirea infracțiunii de „instigare la abuz în serviciu contra intereselor
publice" prevăzute de art. 25 raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.
Condamnă
inculpatul B.P., fiul lui l. și M., la
pedeapsa
de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1)
pct. 2 din
Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
prin schimbarea încadrării juridice din „înșelăciune" prevăzută de art.
215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art.81
C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și fixează
termen de încercare 3 ani.
Atrage atenția
inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive
de la 04 ianuarie 2001
la 13 februarie 2001.
4) Condamnă
inculpatul P.I.D., fiul lui S. și A.E., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1)
pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin
schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de „înșelăciune" prevăzută
de art. 2154 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen.
În baza art. 81
C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și fixează
termen de încercare 3 ani.
Atrage atenția
inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
Deduce din
pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 10 ianuarie
- 27 martie 2001.
În baza art.
168 C. pen. dispune scoaterea de sub sechestru a tuturor bunurilor mobile și
imobile ale inculpatului M.P.S. instituit prin Ordonanța din 08 ianuarie 2001 a
Poliției Municipiului Iași, conform procesului verbal încheiat la 10 ianuarie 2001.
În baza art. 14
și 346 C. proc. pen. obligă inculpații B.P., M.V. și P.D. să achite, în
solidar, următoarele sume, reprezentând prejudicii nerecuperate:
- către SC A.B.
SA suma de 992.571.376 lei vechi;
- către SC V. SA suma de 507.975.119 lei vechi;
- către SC E.P.C. Bistrița suma de 83.500.000 lei.
Respinge
celelalte pretenții formulate de părțile civile SC A.B. SA și SC V. SA.
În baza art. 191 C. proc. civ. obligă inculpații B.P., M.V. și P.D. să
achite fiecare câte 5.000.000 lei vechi reprezentând cheltuieli judiciare către
stat.
În pronunțarea
acestei sentințe tribunalul a reținut următoarele:
Prin
rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași nr. 1145/P/2001 s-a
dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a
inculpaților B.P. pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune" și
„instigare la abuz în serviciu" prevăzută de
art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen. și art. 25 raportat la art.
246 C. pen. cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen., ambele cu art. 33 lit. a) C. pen.; P.I.D., pentru săvârșirea
infracțiunii de „înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4), (5)
C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; M.V. pentru săvârșirea
infracțiunii de „complicitate la înșelăciune" prevăzută de art. 26
raportat Ia art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit.
a) C. pen. și „instigare la abuz în serviciu" prevăzută de art. 25
raportat la art. 246 C. pen., și M.P.S. pentru săvârșirea infracțiunii de „abuz
în serviciu contra intereselor persoanelor" prevăzută de art. 246 C. pen. cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Prin
rechizitoriu s-a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpații B.P.,
P.I.D. și M.V. au avut ca mijloace de câștig obținerea de comisioane prin
intermedierea unor activități comerciale între diferite societăți comerciale.
Inculpatul P. locuiește
în Baia Mare și, în cursul lunii august 2000, sub pretextul că este asociat la
mai multe societăți a propus lui C.S.M.F., să devină asociat și administrator
la o societate comercială prin intermediul căreia să deruleze activități
comerciale. în urma acestei înțelegeri s-a înființat SC G.T. SRL Baia Mare,
având ca asociat unic și administrator pe C.S.
Inculpatul P. a
închiriat un spațiu pentru depozitare, a obținut autorizație pentru
comercializarea produselor, toate în numele SC G.T. SRL.
În cursul lunii
septembrie - octombrie 2000 inculpatul P. a contactat pe inculpatul B. și i-a
propus să devină manager general al societății SC G. T. SRL, în schimbul unui
procent din profitul obținut. Ca urmare, prin procura notarială
, C.S. l-a împuternicit pe inculpatul B.P. să
reprezinte SC G.
T. în relațiile cu terții și în relații cu banca. De
asemenea, C.S. a semnat o „delegare de atribuții" prin care îi acordă lui
B.P. funcția de director general al SC G.T. SRL, însă în relațiile cu banca B. nu
poate efectua operațiuni cu numerar iar în activitatea comercială nu se poate
ocupa decât de achiziționarea de mărfuri.
Inculpații P. și
B. au contactat mai mulți furnizori, au întocmit contracte de livrare lăsând
pentru plată o filă CEC semnată, ștampilată și postdatată, la data scadentă
alimentând contul bancar al SC G.T.; ulterior, după ce prima filă CEC era
decontată, aceștia reveneau la partenerii de afaceri și achiziționau cantități
mult mai mari fără a avea acoperire bancară.
În această modalitate, în noiembrie 2000 inculpatul P. l-a contactat pe
directorul
comercial
al SC V. SA Iași recomandându-se P.I.M. pentru a încheia un contract. Pe 8
noiembrie 2000 inculpatul B. a venit la SC V. SA cu o mapă de documente
contabile de SC G.T., a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pentru mai
multe sortimente de vin în valoare de 278.589.948 lei vechi, lăsând o filă CEC
scadentă, în înțelegere cu reprezentanții SC V. la 29 noiembrie 2000.
Ulterior, pe 10
noiembrie 2000 inculpatul B. s-a prezentat la SC A.B. SA, l-a contactat pe
directorul comercial al acestei societăți - inculpatul M. și i-a prezentat mapa
cu documente. Inculpatul M. a prezentat o listă cu produse și, ulterior s-a
încheiat un contract de vânzare-cumpărare conform căruia SC A.B. acordă un
discount de 16 % din valoarea prețului de pe lista II. Valoarea totală a
contractului a fost de 1.200.000.000 lei, iar cumpărătorul avea o serie de
obligații de a face dovada garanției speciale anticipate printr-o serie de
documente bancare.
Contractul s-a
derulat în mai multe etape. Astfel, la 10 noiembrie 2000 inculpatul B. a
achiziționat vin în valoare de 204.337.134 lei, întocmindu-se factură și pentru
plată s-a lăsat o filă CEC datată 4 decembrie 2000.
Filele CEC
livrate de inculpatul B., în cursul lunii noiembrie, au fost introduse
plată
și decontate.
Pe 28 noiembrie
2000 inculpatul P. a solicitat de la SC V. SA un transport mai
mare, în valoare de 805.000.000 lei, marfă
livrată pe 30 noiembrie 2000, ocazie cu care s-au întocmit facturi, iar pe 8
decembrie 2000 B. a lăsat ca plată două file CEC scadente la 15 și 18 decembrie
Pe 14 decembrie 2000 filele CEC au fost depuse la bancă, însă pe
19 decembrie 2000 au fost refuzate la plată din lipsa de disponibil.
Pe 7 decembrie 2000
inculpatul M. l-a contactat pe B. și l-a chemat în Iași pentru a discuta o
afacere mare. Inculpatul P. a apelat la M.V. să îl însoțească pe B. la Iași, în
calitate de director comercial al SC G.T. SRL, în schimbul
unui procent de 10% din valoarea mărfurilor.
Pe 7 decembrie 2000
cei doi - M. și B. au venit la Iași, s-au întâlnit cu M. și au mers acasă la
el. M. le-a spus celor doi că este dispus să continue derularea activităților
comerciale între cele două societăți, în schimbul unui ajutor material pentru a
putea participa la privatizarea SC A.B. SA. Inculpatul M. i-a cerut lui M. să
livreze produse în valoare de 4.000.000.000 lei, deci mult peste
valoarea contractuală.
Pe 8 decembrie 2000
cei trei s-au deplasat la SC A.B. și inculpatul M. le-a propus celor doi
reducerea prețului de livrare cu 8% față de
contract,
în strânsă legătură cu „ajutorul" material sugerat.
În aceeași zi
s-a întocmit dispoziție de livrare, în valoare de 700.916.057 lei, iar
inculpatul M. a acceptat termen de plată 12 ianuarie 2000, pe o filă CEC.
Pe 9 decembrie
2000 și 12 decembrie s-au întocmit alte dispoziții de livrare, cu file CEC
datate 16.12.2000 și 21.12.2000, în valoare de 482.178.543 și 398.079.169 lei.
Marfa a fost
livrată cu mijloace de transport închiriate și depozitată la depozitul SC G.T. SRL
din Baia Mare.
Filele CEC au
fost introduse în bancă la datele înscrise însă au fost refuzate din lipsă de
disponibil.
Inculpații P. și
B. au procedat în același mod, prejudiciind și societatea SC E.P.C. SRL Bistrița,
în luna decembrie, cu suma de 76.434.300 lei, aceasta fiind valoarea filei CEC
emise.
Inculpații au
fost interogați atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată,
unde și-au schimbat declarațiile parțial.
De asemenea, în
dosar, la solicitarea inculpaților M.B. și P. s-a efectuat o expertiză
contabilă, în cursul judecății pentru a se stabili valoarea reală a
prejudiciilor cauzate părților civile.
Astfel,
inculpatul B. a arătat că a încheiat contracte ferme cu furnizorii, iar în ceea
ce privește SC A.B., două dintre filele CEC nu erau scadente când a fost
arestat împreună cu ceilalți inculpați. Referitor la discount-ul maxim acordat
de SC B., inculpatul a arătat că în cazul neacordării acestuia, SC G.T. nu-și
putea acoperi nici cheltuielile de transport.
Inculpatul M. a
arătat aceleași aspecte ca și inculpatul B., arătând că el, însă,
a ajuns întâmplător la Iași împreună cu ceilalți doi inculpați. Inculpatul M. a arătat că i-a
ajutat pe cei
doi în calitate de intermediar între P. și SC G.T., cu titlu de garanție de
solvabilitate a SC G.T. SRL, în sensul că urma să se încheie un contract de
intermediere între P. și SC G.T. SRL, astfel SC G.T. devenind solvabilă.
Inculpatul P. nu
a recunoscut că ar fi reprezentat SC G.T. și că ar fi angajat relații
comerciale cu terții, în numele acestei societăți, ci doar cu inculpatul B. și
cu reprezentantul P. - inculpatul M. și acest inculpat a arătat că a venit în
Iași întâmplător pentru a-l însoți pe inculpatul B.
În ceea ce
privește activitatea infracțională a acestor trei inculpați, raportat la infracțiunea
de înșelăciune, în dauna părților civile, instanța va reține următoarele:
Singurul care a
recunoscut parțial săvârșirea faptelor a fost inculpatul B., acesta
fiind și administrator al SC G.T. SRL, acesta
arătând că părțile civile cunoșteau despre lipsa de disponibil din cont la
momentul emiterii filelor CEC. Inculpatul B. era și singurul
dintre cei
trei inculpați care avea drept de semnătură.
Legătura
celorlalți doi inculpați cu inculpatul B. și SC G.T. SRL nu s-a rezumat însă
doar la intermedierea contractului cu P., aceștia având un rol important în
derularea contractelor.
Astfel, din
declarația martorului C.S. rezultă cu certitudine că inculpatul P. era
proprietarul firmei SC G.T. SRL, întrucât aceștia din urmă i-au solicitat să
cumpere o firmă pentru el în schimbul unei sume de bani pentru un apartament.
Inculpatul C. a mai arătat că nu cunoștea nimic din raporturile comerciale ale
SC G.T. Declarația acestui martor se coroborează cu cea a martorei L.E. care a
arătat că inculpata P. a solicitat o autorizație de comercializare vinuri, în
numele SC G.T., spunând martorei că este reprezentantul acestei societăți.
În același
sens, în declarația martorului N.C. se arată că inculpata P. a fost împreună cu
C. pentru a închiria un depozit de la martor.
În ceea ce îl
privește pe inculpatul M., legătura acestuia cu SC G.T. este dovedită cu
declarațiile inculpatului M. și ale celorlalți doi inculpați. De altfel
inculpatul M. a recunoscut că el era garanția solvabilității SC G.T. SRL, în
calitate de intermediar între această societate și P. Inculpatul M. a arătat că
urma să intermedieze derularea unui contract între P. si SC G.T. SRL, urmând
ca în urma acestui posibil contract să intre
disponibil în contul SC G.T. Inculpatul
M. era deci, la SC A.B.,
garanția că SC G.T. SRL va putea achita filele CEC, în eventualitatea unor livrări.
Deși
activitatea desfășurată de cei trei inculpați s-ar circumscrie infracțiunii de
„înșelăciune" prevăzută de art. 215 C. pen.,
prin Decizia nr. 9 din 24 octombrie 2005 a Înaltei Curți de
Casație și
Justiție s-a statuat - cu caracter obligatoriu - că dacă beneficiarul CEC-ului
are cunoștință în momentul emiterii că nu există disponibilul necesar
acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracțiune prevăzută de art. 84
alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și nu infracțiunea de înșelăciune prevăzută
de art.
215
C. pen.
Așa cum rezultă
din actele dosarului, toate societățile - parte civilă - prejudiciate cunoșteau
acest aspect la momentul emiterii filelor CEC, însă datorită faptului că
fuseseră decontate anterior fiule CEC au acceptat această modalitate de plată.
Astfel,
martorul B.C. confirmă în declarația sa că pentru prima comandă efectivă s-a
efectuat plata. Ulterior, martorul s-a interesat la bancă și deși nu exista
disponibil în contul SC G.T. SRL, i s-a comunicat că aceasta va putea plăti
întrucât derulează afaceri. Martorul B.C. era la momentul derulării
contractelor reprezentantul SC V. SA. Iași.
În ceea ce
privește SC E.P.C. SRL și această societate cunoștea faptul că
nu exista disponibil în cont, la momentul
emiterii filelor CEC însă administratorul societății -
martorul Ș.P. -
aflase de la bancă că societatea nu se află în interdicție bancară și a
acceptat această modalitate de plată. De altfel, B.P. a achitat o parte din
marfa achiziționată de la SC E.P.C. SRL cu numerar.
Referitor la
filele CEC emise pentru plata mărfurilor achiziționate de la SC A.B. SA, din
actele dosarului rezultă cu certitudine că societatea, prin directorul
comercial - inculpat M. cunoștea că nu există disponibil în cont. În acest scop
s-a prezentat o scrisoare de bonitate de la bancă - fapt confirmat de martorul
M.C.
Având în vedere
toate aspect ele arătate mai sus în cauză s-a impus, schimbarea încadrării
juridice a faptelor celor trei inculpați din „înșelăciune" în art. 84
alin. (21) pct. 2 din Legea 59/1934, in conformitate cu decizia Înaltei Curți
de Casație și Justiție.
În ceea ce
privește pe inculpații P. și M. aceștia nu au avut dreptul de semna filele CEC,
singurul împuternicit în acest sens fiind B.
Este însă
dovedită cu probatoriu deja menționat contribuția infracțională a acestora,
urmând a fi aplicate, în ceea ce îi privește dispozițiile art. 26 C. pen., cu
privire complicitate.
Celelalte fapte reținute, în drept, prin actul de inculpare, în sarcina
inculpaților M.
și
B. - art. 25 raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen.
- urmează a fi analizate în legătură cu infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen.,
reținută în sarcina inculpatului M.
În ceea ce îl
privește pe inculpatul M.P.S., în sarcina acestuia s-a reținut săvârșirea infracțiunii
de „abuz în serviciu contra intereselor publice" prevăzută de art. 248 C. pen.,
activitatea infracțională constând în îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de
serviciu de către inculpat cu consecința tulburării bunului mers al SC A.B. SA.
Concret, în
actul de inculpare s-a imputat inculpatului M. încălcarea unor dispoziții din
contractul încheiat cu SC G.T. SRL, prin prisma atribuțiilor sale de director
comercial al acestei societăți.
Conform
contractului individual de muncă al inculpatului M., acesta avea drept
obligație organizarea întregii activități comerciale desfășurate prin agenția
de vânzări, urmărirea modului de respectare a contractelor de livrare și
inițierea demersurilor pentru încasarea sumelor restante.
S-a reținut
prin rechizitoriu, că inculpatul ar fi încălcat dispozițiile art. 3 din cap. 4
din contract, conform căruia „cumpărătorul are obligația de a face dovada
garanției speciale și anticipate a sumelor necesare efectuării plății de la
banca creditoare...". La momentul încheierii contractului, exista o
scrisoare de bonitate emisă de B.P. - Maramureș. De
altfel, martorul M.C., în declarația sa, a arătat că pentru prima
livrare el însuși a făcut verificări la B.P. și a aflat că SC G.T. SRL avea
disponibil în bancă. De
asemenea, inculpatul M. nu era singurul care
avea ca atribuții verificarea garanțiilor bancare, aceasta fiind și sarcina
directorului economic - martorul M. Acest aspect este recunoscut și de martorul
S.E. - la acel moment directorul general al SC B. Tot referitor la aspectul
garanțiilor bancare, martorul C.M. - consilierul juridic de la SC A.B. - a
arătat că la rubrica garanții erau trecute filele CEC -acestea fiind procedura
în general la acest tip de contract.
Tot prin actul
de inculpare se reține și încălcarea dispozițiilor art. 5 din cadrul
capitolului 4 din contract conform căruia „livrarea mărfii se va realiza numai
după ce cumpărătorul a achitat în totalitate contravaloarea facturilor
precedente". La 18 noiembrie 2000 s-a livrat marfă către SC G.T. SRL Baia
Mare în valoare de 420.000.000 lei, cu facturi fiscale, plata fiind făcută la
începutul lunii decembrie. Deci dispoziția contractuală despre care este vorba
era îndeplinită. Situația creată ulterior nu poate fi imputabilă inculpatului,
acesta fiind obligat, prin natura funcției sale, să evite blocarea sau
întreruperea activității compartimentului vânzări. în acest sens a fost somat
de către conducerea unității, așa cum rezultă din adresa din 25 octombrie 2000
și Decizia nr. 3143 din 06 noiembrie 2000.
O altă dispoziție
contractuală care se reține că ar fi fost încălcată de inculpatul M. este cea
cuprinsă în art.1 din cap.4 din contract, referitor la valoarea contractului și
discountul maxim, de 20% acordat lui SC G.T. SRL Baia Mare.
Valoarea
contractului estimată în art. 1 din cap.4 din contract era una maximă și
reprezenta o singură livrare efectuată în mai multe tranșe. În ceea ce privește
termenele de livrare, acestea erau termene obișnuite de livrare, singurul
termen mai mare fiind primul. Cu aceste termene au fost însă de acord toți cei
din conducerea societății, aceștia cunoscând atât din cuprinsul contractului
cât și modul de derulare a acestuia.
Discountul
maxim acordat a fost, de asemenea, conform listelor de prețuri, așa cum rezultă
din declarațiile martorilor C.M. și A.G., acestea putând varia în funcție de
dorința inculpatului M. De altfel, este explicabilă acordarea discountului
maxim, prin valoarea mare a contractului ș ia
termenelor de decontare.
De altfel, și
martorii M.C. și S.E. au arătat că discountul acordat era unul obținut că se
acordau în mod frecvent, obișnuit aceste discounturi.
Așa cum rezultă
din întreg materialul probator administrat în cauză, inculpatul M. nu a
încălcat nici una din dispozițiile contractului de livrare, acesta fiind în
culpă vis-a-vis de activitatea infracțională a celorlalți trei inculpați, la
fel ca și ceilalți reprezentanți ai societăților comerciale, părți civile.
De asemenea, nu
s-a probat existența unei înțelegeri între inculpatul M. și inculpatul M. și B.,
care în conformitate cu actul de inculpare - ar fi instigat pe inculpatul M. la
săvârșirea infracțiunii.
Faptul că cei trei inculpați s-au întâlnit era inevitabil, în
condițiile derulării unor relații
comerciale însă celelalte aspecte nu au fost dovedite cu
probele administrate.
Față de toate aceste considerente, instanța a reținut că în ceea ce
privește activitatea
inculpatului M. în cadrul SC A.B. SA, în raporturile comerciale cu SC G.T.
SRL - aceasta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de
art. 248 C. pen.
În conformitate
cu dispozițiile art. 168 C. proc. pen. a dispus scoaterea de sub sechestru a
tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului M., instituit prin
Ordonanța din 08 ianuarie 2001 a Poliției Municipiului Iași.
Având în vedere
concluziile expertizei contabile și adresele depuse atât în cursul urmăririi
penale cât și în cursul judecății de părțile civile inculpații M., P. și B. au
fost obligați la restituirea sumelor reprezentând prejudiciu nerestituit.
Astfel,
valoarea totală a prejudiciului cauzat SC A.B. SA a fost de 1.581.173.769 lei,
din care s-a recuperat prin returnare suma de 588.602.393 lei conform
proceselor verbale efectuate, rămânând de restituit 992.559.376 lei.
Valoarea mărfii
livrate de SC V. SA este de 805.308.424 lei, din care s-a recuperat suma de
297.333.305 lei conform proceselor verbale, astfel rămânând de restituit
507.975.119 lei.
În ceea ce
privește SC E.P.C., valoarea prejudiciului ce rezultă din cele două file CEC
scadente este de 83.500.000 lei.
Sentința astfel
pronunțată a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași inculpații P.I.D.,
M.V. și B.P. și partea civilă SC A.B. SA lași.
Procurorul a
criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei
achitări a inculpatului M.P.S. pentru comiterea infracțiunii de abuz în
serviciu prevăzută de art. 248 C. pen., a achitării inculpaților M.V. și B.
P. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la
săvârșirea aceleiași infracțiuni precum și a
greșitei schimbări de
încadrare juridică în infracțiunea prevăzută de art. 84 din Legea nr. 59/1934
din infracțiunea de înșelăciune.
S-a arătat că inculpații B.P. și P.I.D. au indus în eroare cele trei
societăți comerciale cu
ocazia încheierii unor contracte comerciale de livrări de mărfuri, achitând cu
file CEC în alb postdatate și tară a avea disponibil în cont, producând un
prejudiciu total de 2.538.000.000 lei vechi.
Inculpatul M. în
aceeași perioadă noiembrie - decembrie 2000, în baza unei înțelegeri cu
ceilalți doi coinculpați au menținut în eroare pe reprezentanții SC A.B. SA cu
ocazia derulării unui contract de vânzare-cumpărare, producându-i un prejudiciu
de 1.648.000.000 lei.
Intenția de a înșela a celor doi inculpați rezultă din însăși modul de
operare, respectiv, inițial achiziționau cantități mici de marfă pentru plata
cărora lăsau file CEC postdatate, fără
acoperire, fiind evidentă intenția acestora.
Inculpatul M. cu
știință, în calitate de director comercial nu și-a îndeplinit îndatoririle de
serviciu cu privire la organizarea activităților comerciale conform
atribuțiilor pe care le avea, iar B.P. și M.V. i-au solicitat inculpatului M. și
acesta a acceptat să-și încalce atribuțiile în sensul nerespectării unor
dispoziții din contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu SC T. SRL Baia-Mare.
Încălcările
clauzelor contractuale constau în neasigurarea garanțiilor speciale privind
bonitatea societăților reprezentate de inculpați și disponibilitățile de plată
în livrarea de mărfuri anterior achitării integrale a celorlalte precedente, livrarea
de mărfuri peste valoarea contractată și dispunerea asupra unor prețuri mai
mici decât cele contractuale precum și prelungirea termenelor de plată.
S-a solicitat condamnarea inculpaților P., B. și M. pentru infracțiunea
de înșelăciune în formele de participație reținute prin rechizitoriu și nu
pentru infracțiunea din
legea specială, și condamnarea inculpaților M., B. și M. pentru
infracțiunea de abuz în serviciu.
Cum în cauză nu
s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 246
C. pen. în infracțiunea mai gravă asupra căreia s-a pronunțat instanța prin
soluție, se solicită trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond.
Inculpații P.I.D.
și M.V. au criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a arătat că
în cauză nu există dovezi de complicitate la săvârșirea infracțiunii prevăzută
de art. 84 din Legea nr. 59/1934.
În hotărâre nu
se arată în ce constă complicitatea inculpaților și nu s-a dovedit că l-a
ajutat pe B.P. să scrie CEC-urile sau că i-au furnizat datele necesare pentru
completarea CEC-urilor.
Inculpatul B.P.
nu a fost determinat să emită un astfel de CEC.
Din modul de reglementare a infracțiunii, aceasta nu prevede forma de
participație alta decât autoratul. Săvârșește infracțiunea numai cel care emite
un astfel de CEC fără acoperire, n
efiind posibile acte de complicitate.
A solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen.
pentru a
ceasta
infracțiune.
în al treilea
rând, față de momentul comiterii faptelor a intervenit prescripția răspunderii
penale a inculpaților pentru această infracțiune (art. 84 din Legea nr. 59/1934),
în
temeiul dispozițiilor art. 122 alin. (1)
lit. e), art. 123 și art. 124 C. pen.
în acest sens
s-a solicitat încetarea procesului penal.
Pentru inculpatul
M.V. s-a reținut recidiva postcondamnatorie prevăzută de a
rt.37 lit. a) C. pen., prin prisma existenței unei
condamnări anterioare, respectiv sentința
penală nr. 1149/1999 a
Judecătoriei Oradea. Însă recidiva a fost greșit reținută întrucât al doilea
termen al recidivei, pedeapsa pentru infracțiunea pentru care este condamnat în
prezent nu depășește 1 an închisoare și nu sunt întrunite condițiile recidivei,
astfel încât se impune înlăturarea dispozițiilor privitoare la recidivă.
În ce privește
latura civilă a cauzei a fost neîntemeiat soluționată.
Infracțiunea la Legea cecului nu este o infracțiune de rezultat, de prejudiciu, ci este o infracțiune de
pericol. Instanța trebuia să lase nesoluționată latura civilă în condițiile în
care a reținut această infracțiune.
În apelul
inculpatului s-a solicitat redozarea pedepsei.
Partea civilă
SC A.B. SA nu a formulat motive de critică.
Prin Decizia
penală nr. 127 din 13 iunie 2007 Curtea de Apel Iași a admis apelurile
declarate în cauză, sentința fondului a fost desființată integral iar cauza a
fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
S-a reținut, în
esență, faptul că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 334 C. proc. pen.
în sensul că nu a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice din
infracțiunea prevăzută de art. 246 în infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen.
- infracțiune mai gravă.
Inculpații nu
și-au făcut apărări pe noua încadrare, astfel că hotărârea pronunțată este nulă
conform art. 197 C. proc. pen.
Decizia
pronunțată în apel a fost recurată de inculpații M.P.S., P.I.D. și M.V. Înalta Curte
de Casație și Justiție, secția penală - prin Decizia nr. 1083 din 25 martie
2008 pronunțată în Dosarul nr. 1403/99/2002, a admis recursurile inculpaților,
a casat decizia recurată și a trimis cauza la Curtea de Apel Iași pentru
continuarea judecării apelurilor.
Prin decizia de
casare, s-a reținut că instanța de fond nu a intenționat schimbarea încadrării
juridice și nici nu a dispus cu privire la această faptă, fiind inaplicabile
dispozițiile art. 334 C. proc. pen.
Tribunalul a
comis o eroare materială când a înscris în hotărâre dispozițiile art. 248 C. pen.
în loc de art. 246 C. pen., eroare ce poate fi îndreptată de instanța de apel
conform dispozițiilor art. 371 C. proc. pen.
În rejudecare:
Inculpații P.I.D.
și M.V. au reiterat criticile formulate la prima
judecată în apel (f. 68-71), inculpatul B.P. a formulat un memoriu
(f.93 dosar apel) în
care precizează că pentru fapte similare a fost
condamnat de Tribunalul Baia-Mare la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, fiind
arestat preventiv în anul 2002.
A fost de acord
cu plata despăgubirilor, dar s-a declarat nevinovat cu motivația că există Și
alte persoane care trebuiau să răspundă penal.
Prin apărător a
solicitat redozarea pedepsei aplicate și aplicarea dispozițiilor art. 122 și
art. 124 C. pen. în ce privește infracțiunea la Legea cecului.
Examinând
actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate cât și din oficiu,
Curtea a reținut următoarele:
În apelul declarat de procuror:
Critica vizând greșita schimbare a încadrării juridice dată faptelor
din infracțiunea de
„înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4) și (5) C. pen.
în infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934
este întemeiată.
Instanța
fondului a motivat că beneficiarii CEC-urilor emise de către SC G.T. SRL,
respectiv SC A.B. SA Iași, SC V. SA Iași și SC E.P.C. Bistrița aveau cunoștință
în momentul emiterii că nu există disponibil necesar acoperirii acestuia la
tras.
Or, din probele
administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât și aceea a judecății,
intenția inculpaților M.V., B.P. și P.l.D. a fost aceea de a induce în eroare
societățile comerciale în scopul evident de obținere a unui folos material
injust.
Din plângerea
adresată organelor de poliție de către SC A.B. SA Iași (f. 14, 15 vol. I dosar
u. p.) rezultă că în baza contractului de vânzare-cumpărare
din 16 noiembrie 2000 încheiat cu SC G.T. SRL
Baia Mare s-a efectuat o primă
livrare de băuturi alcoolice în valoare
de 230.000.000 lei ROL, sumă ce a fost achitată în termenele și modalitățile de
plată.
Inculpatul B.P.
s-a prezentat pentru a doua livrare în zilele de 8, 9 și 12 decembrie 2000,
fiind livrate mărfuri în valoare de 1.581.173.769 lei.
Beneficiarul a
prezentat drept modalitate de plată, trei file CEC ce urmau să fie
introduse în bancă spre decontare la termene
diferite, respectiv 7 și 24 zile.
La scadență au
fost introduse filele CEC, însă banca a comunicat refuzul de plată pe
motiv de lipsă de disponibil în contul SC G.T.
SRL Baia Mare.
SC V. SA Iași, cu adresa din 21 decembrie 2000 (f. 169 vol. II dosar u.
p.) a
sesizat
organele de cercetare penală că în ziua de 30 noiembrie 2000 a livrat marfă la SC G.T. SRL Baia Mare.
Pentru cele
trei facturi în valoare de 805.308.224 lei s-au predat două file CEC de către B.P.
La B.P. Baia Mare CEC-urile au fost refuzate la plată pentru motivul:
lipsă totală
de
disponibil în cont.
În aceeași modalitate a procedat inculpatul B.P. care a emis 2 (două)
file CEC
cu
scadență la 15 și respectiv 18 decembrie 2000 fiindu-i facturată marfă de către
SC E.P.C. SRL Bistrița (f. 204 vol. II dosar u. p.).
Ambele CEC-uri au fost refuzate de către B.P. Maramureș din lipsă de
disponibil,
întrucât
firma plătitoare se afla în interdicție bancară. Acest aspect rezultă și din
declarațiile
date de martorii T.F.,
administrator al SC E.P. SRL Bistrița și Ș.
C.G. - gestionară Ia aceeași
societate (f. 224-227 vol. II dosar u. p.).
În declarațiile
date în faza urmăririi penale, la judecata pe fond cât și în apel (ultima
aflată la fila 110 dosar) inculpatul M.P.S. arată:
„am acceptat un CEC în alb
emis de societatea respectivă, adică fără
suma înscrisă pe el cu intenția de a fi introdus - în
situația în care n-ar fi plătit la termen. Mai mult decât atât, B.P. Baia
Mare a confirmat că
societatea are lichidități, că este bun platnic”.
Prin urmare
verificări au fost efectuate la unitatea bancară numai în ce privește cea
dintâi cantitate de băuturi livrată.
Același
inculpat, cu referire la livrările ulterioare a arătat: „Eu nu știam că SC G.
T., la momentul încheierii contractului, nu avea
disponibil în cont sau ar fi avut blocate
conturile (f. 110 verso dosar
apel).
Totodată
martorul M.C. (director economic) a declarat că, anterior încheierii
contractului cu SC G.T. SRL i-a atras atenția inculpatului M.P. că filele CEC
emise de cumpărători pentru plata mărfurilor nu reprezintă o garanție a
încasării respectivelor sume și că există numeroase procese pe rolul
instanțelor judecătorești întrucât clienții societății au emis la ridicarea
mărfurilor file CEC ce au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil (f. 933-935
u. p.).
La datele de 9
și respectiv 12 decembrie 2000 martorii M.C. și S.
E. i-au atras atenția inculpatului M.P.S. că există probleme în cadrul
activităților
comerciale desfășurate între SC G.T. SRL Baia Mare și SC V. SA Iași și i-au
sugerat să oprească livrarea de produse.
Ignorând aceste
solicitări ale administratorului unic și ale directorului economic, inculpatul
M. a continuat să livreze produse la data de 9 decembrie 2000 (în valoare de
482.178.543 lei ROL), iar la 12 decembrie 2000 (în valoare de 398.079.169 lei
ROL) motivând că are încredere deplină în reprezentanții acestei societăți.
Rezultă din
probele administrate în cauză că inculpatul P.I.D. a conceput întreaga
activitate infracțională de a obține foloase materiale injuste prin inducerea
în eroare a celor trei societăți comerciale (SC A.B. SA, SC V. SA și SC E.P.
SA) de la care SC G.T. SRL Baia Mare a achiziționat diverse mărfuri pentru
plata cărora erau emise file CEC fără a exista disponibil în cont, într-o
manieră deosebită, fără a se expune în mod direct.
Acest inculpat
nu a preluat nici o calitate în mod direct în negocierile pe care le presupunea
stabilirea unor relații comerciale contractuale, însă a dirijat întreaga
activitate infracțională.
Inculpatul P. este
cel care i-a cooptat în desfășurarea acestor activități pe inculpații B.P. și M.V.,
cărora le-a propus să se implice în derularea operațiunilor prin SC G.T. SRL
Baia Mare în schimbul unui procent din profitul obținut, propunere ce a fost
acceptată.
Implicarea
inculpatului P.I.D. în înființarea SC G.T. SRL este confirmată și de martora L.E.
- șef birou administrare monopol din cadrul D.G.F.P. - Maramureș, din ale cărei
declarații rezultă că, în cursul lunii octombrie 2000, inculpatul P. s-a
prezentat la D.G.F.P. – C.F.S. - Maramureș în calitate de reprezentant al SC G.T.
SRL, a prezentat documentele necesare eliberării autorizațiilor și a ridicat
personal autorizația de comercializare a băuturilor alcoolice, semnând pentru
primirea lor și aplicând totodată ștampila societății pe care o avea asupra sa.
Contribuția
infracțională a inculpatului P. a fost descrisă de inculpații B.P. și M.V. care
au arătat că acesta este cel care a coordonat activitatea comercială, în sensul
că a închiriat spațiul de depozitare, a obținut autorizația de
comercializare a băuturilor alcoolice, a procurat
de la martorul K.K. sumele de bani
necesare pentru a achita produsele
inițial achiziționate, a indicat societățile de la care numitul B.P. trebuia să
ridice marfa asigurând cheltuielile de transport prin țară.
Inducerea în
eroare rezultă iară echivoc din modalitatea concretă de operare de către cei
trei inculpați.
Astfel, pentru
a câștiga încrederea partenerilor de afaceri se achiziționa, la început, o
cantitate mai mică de marfă pentru plata căreia se lăsa o filă CEC semnată,
ștampilată și postdatată, iar la data scadentă contul era alimentat și fila CEC
era achitată.
La scurt timp
inculpații achiziționau cantități mult mai mari de produse pentru plata cărora
lăsau file CEC, fără a avea acoperire în contul bancar, la data scadenței,
astfel că nu puteau fi onorate.
Mai mult cei
trei inculpați au vândut produsele achiziționate cu mult sub prețul de
achiziție.
Astfel SC I.
SRL Baia Mare, ce a obținut autorizația de comercializare a băuturilor
alcoolice la data de 13 decembrie 2000 (imediat după achiziționarea de către
inculpați a băuturilor alcoolice prin mijloace frauduloase), prin intermediul
administratorei T.V. a cumpărat de la SC G.T. SRL Baia Mare băuturi alcoolice
la următoarele prețuri:
- vin spumant B.
la prețul de 14.800 și 16.500 lei ROL/sticlă fără TVA, deși
prețul minimal de livrare de la SC A.B. SA era de
29.832 lei sticla fără
TVA;
- vin spumant M.I.
la prețul de 24.800 lei/sticlă fără TVA, deși prețul minimal de livrare al SC A.B.
SA Iași era de 33.613 lei sticla fără TVA;
-
vin spumant M. la prețul de 37.100 lei ROL sticla
fără TVA, deși prețul minimal
la același vânzător era de 46.218 lei
sticla fără TVA.
SC C. de
distribuție C. SRL Baia Mare prin administratorul O.S., cât și SC I. SRL au
cumpărat de la SC G.T. SRL băuturi alcoolice
produse de SC A. SA B.
și V. SA la prețuri diminuate de 40% de valoarea prețului de livrare al
producătorilor.
Această situație
dovedește faptul că inculpații nu aveau intenția de a achita contravaloarea
mărfurilor și nici de a aproviziona contul bancar, în vederea achitării filelor
CEC.
Rezultă de asemenea din probele dosarului că în cursul lunilor
septembrie - octombrie
2000 inculpatul B.P. se afla în Baia Mare în vederea încasării unei sume
de bani și pentru a identifica noi oportunități de afaceri.
În acest context a fost contactat de inculpatul P.I.D. și martorul C.
S.M.F. care i-au propus să-i
ajute la derularea unor operațiuni comerciale în schimbul unui procent din
profitul obținut.
Inculpatul B. a
acceptat și a semnat în acest sens o convenție civilă de prestări
servicii devenind manager general al SC G.T. SRL
(f. 256 dosar u. p.).
Inculpatul a fost împuternicit să reprezinte societatea în relațiile cu
terții în vederea
încheierii unor contracte civile și comerciale (f. 272 dosar u. p.) și
în relații cu banca pentru efectuarea de operațiuni în contul societății (f. 272
dosar u. p.)
Ca atribuții s-a stabilit că în activitatea comercială este
împuternicit să se ocupe numai
de segmentul de achiziționare de mărfuri și de cel privind
gestionarea stocurilor și vânzarea mărfurilor.
În relațiile cu
banca era împuternicit să efectueze numai operațiuni financiare cu documente
(facturi, ordine de plată, CEC), conform procurii notariale din 31 octombrie
2000.
Negocierile cu reprezentanții societăților comerciale erau purtate de
inculpatul B.
P.,
la insistențele inculpatului P. care nu dorea să fie văzut și ulterior
recunoscut.
În situația în
care în timpul negocierilor urma să se implice, i-a recomandat lui B. să fie
prezentat sub numele de P.I.M.
La contactarea
reprezentanților societăților comerciale inculpatul B. folosea xerocopii ale
formularului de raportare contabilă și a balanței de verificare sintetică
pentru luna septembrie 2000 ce atestau în mod nereal că SC G.T. SRL are un
rulaj mare în mărfuri și bani și este solvabilă pentru achiziții de mărfuri în
cantități mari.
Cu adresa din 29
decembrie 2000, D.G.F.P. - CFS - Maramureș a comunicat că formularul de
raportare contabilă folosit de inculpatul B.P. este fals întrucât SC G.T. SRL
nu a depus raportare la 30 iunie 2000, iar amprenta ștampilei de intrare
din 4 septembrie 2000 aplicată pe prima pagină a
formularului de raportare contabilă nu
aparține D.G.F.P.
La începutul
lunii noiembrie 2000, inculpatul P. l-a contactat telefonic pe
martorul B.C. - director comercial la SC V. SA
Iași, s-a recomandat a fi
P.I.M., director comercial la SC G.T. SRL Baia
Mare și i-a comunicat ca va fi la rândul său contactat de B.P. - director
general al societății, în vederea
încheierii
unui contract de vânzare-cumpărare (f. 196-198 dosar u. p.).
Având în
posesia sa documentele societății, inculpatul B. s-a prezentat la sediul SC V.
SA, l-a contactat pe martorul B.C., i-a prezentat documentele primite de la
inculpatul P. și a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 8 noiembrie 2000,
fiind livrate diverse sortimente de vin în valoare de 278.589.948 lei pentru
plata cărora a lăsat fila CEC pe care a semnat-o, ștampilat-o și postdatat-o
trecând ca dată a plății 29 noiembrie 2000.
Pentru
celelalte rubrici i-a împuternicit prin procură pe reprezentanții SC V. să le
completeze.
Fila CEC a fost
decontată la termen, dar la 28 noiembrie 2000 martorul B. a fost din nou
contactat de același P. (în cauză inculpatul P.) și a solicitat să
achiziționeze mărfuri de o valoare mai mare.
Convins de
solvabilitate, B.C. a acceptat o nouă livrare de băuturi în valoare de
805.308.224 lei, la data de 30 noiembrie 2000 fiind întocmite facturile, iar
produsele au fost transportate la Baia Mare cu autotrenurile închiriate de
inculpatul P.
La 8 decembrie
2000 inculpatul B.P. s-a prezentat la sediul V., a semnat, ștampilat, postdatat
și înmânat două file CEC trecând ca date ale emiterii 15 și 18 decembrie 2000.
Filele CEC
completate de reprezentanții V. SA au fost depuse la bancă spre decontare la 19
decembrie 2000, fiind refuzate la plată din lipsă totală de disponibil (f.
180-185 dosar u. p.).
În aceeași
modalitate, la 10 noiembrie 2000 inculpatul B.P. s-a prezentat la
sediul SC A.B. SA Iași, l-a contactat pe
inculpatul M.P.
S., director comercial, căruia i-a prezentat mapa cu
documentele SC G.T. SRL și a solicitat achiziționarea unor sortimente de vin
ori derivate de vin.
Urmare
negocierilor s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 16 noiembrie 2000
potrivit căruia SC A.B. SA acorda SC G.T. SRL un discount de 16% din valoarea
prețului înscris pe lista de produse nr. II în vederea acoperirii cheltuielilor
de distribuție.
Valoarea
contractului a fost stabilită la 1.200.000.000 lei vechi, iar cumpărătorul avea
obligația de a face dovada garanției speciale anticipate prin: acreditiv,
scrisoare de garanție sau adeverință de disponibil, iar termenul scadent a fost
stabilit la 24 zile calendaristice de la
data
livrării, iar mărfurile succesiv livrate urmau să se realizeze numai după ce
cumpărătorul a
achitat în totalitate contravaloarea facturilor
precedente.
La 10 noiembrie
2000 inculpatul B. a achiziționat vinuri în valoare de 204.337.134 lei, fiind
întocmită factura din 10 noiembrie 2000.
Pentru plata
produselor livrate inculpatul B. a lăsat fila CEC pe care a semnat-o,
ștampilat-o și datat-o - 4 decembrie 2000 ca dată a emiterii.
Fila CEC a fost
introdusă în bancă fiind onorată la plată.
La data de 7
decembrie 2000 inculpatul M.P.S. l-a contactat telefonic pe inculpatul B.P. și
l-a invitat la Iași spre a discuta cu acesta despre o afacere mare.
Inculpatul P. care
colaborase anterior cu inculpatul M.V. și la
derularea
altor activități comerciale, i-a solicitat acestuia să-l însoțească, în
calitate de director
comercial al SC G.T. SRL pe inculpatul B. privind
achiziționarea unor cantități mari de produse cu plată la 2-3 săptămâni de la
livrare.
Inculpatul M. a
acceptat propunerea și împreună cu inculpatul B., în data de 7 decembrie 2000
s-au deplasat la domiciliul lui M.
Acesta din urmă
a acceptat să livreze produse în valoare de 4 miliarde lei vechi, cu mult peste
valoarea contractului, iar produsele livrate să fie ușor vandabile (șampanie și
vin vechi).
În dimineața
zilei de 8 decembrie 2000 inculpații B. și M. s-au întâlnit cu inculpatul P. care
se cazase peste noapte la hotelul C. din Iași, precizându-i cele discutate.
Apoi inculpații B. și M. s-au deplasat la biroul inculpatului M. iar
acesta din urmă le-a
prezentat celor doi posibilitatea reducerii prețurilor de livrare cu 8% față de
prețul înscris în contractul de vânzare-cumpărare.
În raport de comenzile făcute au fost întocmite dispozițiile de livrare
și
facturile
fiscale din 8 decembrie 2000 în valoare totală de 700.916.057 lei ROL.
Inculpatul M. a
acceptat ca termen de plată data de 12 ianuarie 2000 (la 35 zile de la data
livrării și nu 24 zile conform contractului) și a primit de la inculpatul B.P. fila
CEC doar semnată, ștampilată și postdatată.
La data de 9
decembrie 2000 au fost întocmite dispozițiile de livrare și facturile fiscale
din aceeași dată, în valoare totală de
482.178.543 lei ROL iar
pentru plata mărfurilor achiziționate inculpatul B. i-a înmânat lui M. fila CEC
semnată, ștampilată și postdatată la 16 decembrie 2000.
La data de 12
decembrie 2000 au fost întocmite dispoziția de livrare și factura fiscală din 12
decembrie 2000 în valoare de 398.079.169 lei ROL, pentru plata căreia
inculpatul M. a primit de la inculpatul B. fila CEC semnată, ștampilată și
postdatată 21 decembrie 2000.
Întreaga
cantitate de vinuri a fost transportată cu mijloace de transport închiriate de
la
SC M. SA Brăila din inițiativa inculpatului
P. și de la SC C. SA Iași
prin stăruința inculpaților M., B. și M.
La datele
înscrise pe filele CEC reprezentanții SC A.B. SA Iași au completat și introdus
la plată respectivele instrumente însă au fost refuzate ca urmare a lipsei totale
de disponibil din contul SC G.T. SRL Baia Mare.
La data de 15
decembrie 2000, la solicitarea inculpatului P. care i-a indicat
denumirea și sediul societății precum și
produsele ce trebuiau achiziționate, inculpatul B.
s-a deplasat cu
autovehiculul condus de martorul C.A.L. la S.C. E.P.
C. SRL Bistrița și a achiziționat mărfuri în valoare de 22.920.500 lei
ROL, fiind întocmită
factura fiscală din 15 decembrie 2000.
Pentru plata
facturii inculpatul B. a emis fila CEC din 15 decembrie 2000.
Produsele au
fost transportate la depozitul SC GT. SRL Baia Mare.
La data de 18
decembrie 2000 inculpatul B.P. însoțit de același martor s-a deplasat din nou
la SC E.P.C. SRL Bistrița, la solicitarea inculpatului P.I. și a achiziționat
produse în valoare de 76.434.300 lei ROL pentru care a plătit în numerar 15
milioane Iei ROL, iar pentru diferența de 61.434.300 lei ROL a fost emisă fila
CEC.
După ridicarea
produselor cele două file CEC au fost refuzate la plată din lipsă totală de
disponibil.
Prejudiciile
cauzate părților civile SC V. SA Iași este de 805.308.224 lei ROL, SC A.B. SA
Iași este de 1.648.786.275 lei și SC E.P.C. SRL Bistrița este de 84.354.800 lei
ROL.
În drept, faptele inculpaților B.P. și P.I.D. care în cursul lunilor
noiembrie - decembrie 2000,
în calitate de reprezentanți în fapt ori în drept ai SC G.T. SRL Baia Mare au
indus în eroare, în baza unei înțelegeri prealabile și a unui plan prestabilit
reprezentanții SC A.B. SA Iași, SC V. SA Iași și SC
E.P.C. SRL Bistrița-Năsăud, cu ocazia încheierii și a derulării unor contracte
de vânzare-cumpărare, iar pentru mărfurile cumpărate au emis file CEC complete
ori incomplete,
postdatate ce au fost refuzate la plată din lipsă totală
de disponibil, producând un prejudiciu total de 2.538.449.303 lei ROL întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune" prevăzută de art.
215 alin. (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen.
Faptele
inculpatului M.V. care în cursul lunii decembrie 2000 a participat la planul prestabilit de inculpații P.I.D. și B.P. și, în înțelegere cu aceștia au
indus sau menținut în eroare reprezentanții SC A.B. SA Iași cu ocazia derulării
contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu SC G.T. SRL Baia Mare producând
în înțelegere cu ceilalți doi inculpați un prejudiciu de 1.648.786.275 lei ROL
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de „complicitate la
înșelăciune" prevăzută de art.26 raportat la art.215 alin. (2), (3), (4)
și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Se constată de
asemenea ca fiind întemeiată critica formulată de procuror în ce privește
greșita achitare a inculpatului M.P.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută
de art. 246 C. pen. și respectiv cea de instigare la abuz în serviciu - art. 25
raportat la art. 246 C. pen., fapte reținute în sarcina inculpaților B.P. și M.V.
Astfel
inculpatul M.P.S. a încălcat dispozițiile art.4 cap.4 din contractul de livrare
potrivit cărora „cumpărătorul are obligația de a face dovada garanției speciale
și anticipate a sumelor necesare efectuării plății de la banca creditoare prin
acreditor, scrisoare de garanție sau adeverință de disponibil care va purta
mențiunea: „pentru plata produselor din anexa la contractul prevăzută la
emiterea contractului" și fără a primi garanțiile speciale și anticipate
prevăzute de contract.
Inculpatul a
dispus livrarea de produse în valoare de 1.581.173.769 lei doar în baza unei
scrisori ce nu echivalează cu scrisoarea de bonitate câtă vreme SC G.T. SRL
Baia Mare avea disponibil în contul bancar suma modică de 29 milioane lei ROL.
De asemenea a
încălcat și dispozițiile art. 5 cap. 4 din contract, potrivit cărora „livrarea
mărfii se va realiza numai după ce cumpărătorul a
achitat în totalitate contravaloarea facturilor
precedente" și a
dispus la datele de 9 și respectiv 12 decembrie 2000 livrarea unor produse în
valoare de 880.257.771 lei, deși nu fuseseră achitate produsele livrate în 8
decembrie 2000 în valoare de 700.916.057 lei.
Apărarea inculpatului în sensul că a fost o singură comandă de produse
ce nu a putut fi
livrată
în aceeași zi din cauza mijloacelor de transport, nu poate fi primită întrucât
dispozițiile art. 4 cap. 2 din contract stabilesc data livrării ca fiind „data
semnării avizului de expediție de către delegatul cumpărătorului".
Prin livrarea
unei cantități de produse în valoare de 1.648.786.275 lei, în condițiile în
care valoarea contractului era de 1.200.000.000 lei, tară a exista acordul
celorlalte persoane din conducerea SC A.B. SA, inculpatul a încălcat
dispozițiile art. 1 cap. 4 din contract.
De asemenea inculpatul
a dispus aplicarea unor prețuri diminuate cu 9% față de prețurile stabilite
prin convenția părților și înscrise în art. 1 cap. 3 din contract.
Astfel în cadrul
operațiunilor comerciale SC A.B. SA folosea două liste de prețuri ale
produselor oferite spre vânzare (lista I și lista II).
Prețurile de
vânzare înscrise pe lista II erau cu 25% mai mari decât prețurile înscrise pe
lista I.
În cursul
negocierilor purtate cu reprezentanții societăților interesate, directorul
comercial al societății putea stabili un discou