ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1115/2010

Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 460 din 29 iunie 2006 pronunțată în Dosarul nr. 1403/2002, Tribunalul Iași a hotărât următoarele: 1) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art.10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpatul M.P.S., fiul lui N. și S., pentru săvârșirea infracțiunii de „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" prevăzută de art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 2) În baza art. 10 lit. d) și art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. achită inculpatul M.V., fiul lui V. și E., pentru săvârșirea infracțiunii de „instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice" prevăzută de art. 25 raportat la art. 248 C. pen.

Condamnă inculpatul M.V., fiul lui V. și E., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. prin schimbarea încadrării juridice din „înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 83 C. pen. revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1149 din 12 mai 1999 a Judecătoriei Oradea urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare prin cumul aritmetic. Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64, lit. a), b), c) C. pen.

pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. Deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 15 ianuarie 2001 la 27 martie 2001. 3) În baza art. 10, lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 11 pct. 2 Iit. a) C. proc. pen. achită inculpatul B.P., fiul lui I. și M., fără forme legale în Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de „instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice" prevăzute de art. 25 raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Condamnă inculpatul B.P., fiul lui l. și M., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din „înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art.81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și fixează termen de încercare 3 ani. Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 04 ianuarie 2001 la 13 februarie 2001. 4) Condamnă inculpatul P.I.D., fiul lui S. și A.E., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de „înșelăciune" prevăzută de art. 2154 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și fixează termen de încercare 3 ani. Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 10 ianuarie - 27 martie 2001. În baza art. 168 C. pen. dispune scoaterea de sub sechestru a tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului M.P.S. instituit prin Ordonanța din 08 ianuarie 2001 a Poliției Municipiului Iași, conform procesului verbal încheiat la 10 ianuarie 2001. În baza art. 14 și 346 C. proc. pen. obligă inculpații B.P., M.V. și P.D. să achite, în solidar, următoarele sume, reprezentând prejudicii nerecuperate: - către SC A.B.

SA suma de 992.571.376 lei vechi; - către SC V. SA suma de 507.975.119 lei vechi; - către SC E.P.C. Bistrița suma de 83.500.000 lei. Respinge celelalte pretenții formulate de părțile civile SC A.B. SA și SC V. SA. În baza art. 191 C. proc. civ. obligă inculpații B.P., M.V. și P.D. să achite fiecare câte 5.000.000 lei vechi reprezentând cheltuieli judiciare către stat. În pronunțarea acestei sentințe tribunalul a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași nr. 1145/P/2001 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților B.P. pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune" și „instigare la abuz în serviciu" prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 25 raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu art. 33 lit. a) C. pen.; P.I.D., pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; M.V. pentru săvârșirea infracțiunii de „complicitate la înșelăciune" prevăzută de art. 26 raportat Ia art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și „instigare la abuz în serviciu" prevăzută de art. 25 raportat la art. 246 C. pen., și M.P.S. pentru săvârșirea infracțiunii de „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" prevăzută de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin rechizitoriu s-a reținut următoarea situație de fapt: Inculpații B.P., P.I.D. și M.V. au avut ca mijloace de câștig obținerea de comisioane prin intermedierea unor activități comerciale între diferite societăți comerciale. Inculpatul P. locuiește în Baia Mare și, în cursul lunii august 2000, sub pretextul că este asociat la mai multe societăți a propus lui C.S.M.F., să devină asociat și administrator la o societate comercială prin intermediul căreia să deruleze activități comerciale. în urma acestei înțelegeri s-a înființat SC G.T. SRL Baia Mare, având ca asociat unic și administrator pe C.S. Inculpatul P. a închiriat un spațiu pentru depozitare, a obținut autorizație pentru comercializarea produselor, toate în numele SC G.T.

SRL. În cursul lunii septembrie - octombrie 2000 inculpatul P. a contactat pe inculpatul B. și i-a propus să devină manager general al societății SC G. T. SRL, în schimbul unui procent din profitul obținut. Ca urmare, prin procura notarială , C.S. l-a împuternicit pe inculpatul B.P. să reprezinte SC G. T. în relațiile cu terții și în relații cu banca. De asemenea, C.S. a semnat o „delegare de atribuții" prin care îi acordă lui B.P. funcția de director general al SC G.T. SRL, însă în relațiile cu banca B. nu poate efectua operațiuni cu numerar iar în activitatea comercială nu se poate ocupa decât de achiziționarea de mărfuri.

Inculpații P. și B. au contactat mai mulți furnizori, au întocmit contracte de livrare lăsând pentru plată o filă CEC semnată, ștampilată și postdatată, la data scadentă alimentând contul bancar al SC G.T.; ulterior, după ce prima filă CEC era decontată, aceștia reveneau la partenerii de afaceri și achiziționau cantități mult mai mari fără a avea acoperire bancară. În această modalitate, în noiembrie 2000 inculpatul P. l-a contactat pe directorul comercial al SC V. SA Iași recomandându-se P.I.M. pentru a încheia un contract. Pe 8 noiembrie 2000 inculpatul B. a venit la SC V. SA cu o mapă de documente contabile de SC G.T., a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pentru mai multe sortimente de vin în valoare de 278.589.948 lei vechi, lăsând o filă CEC scadentă, în înțelegere cu reprezentanții SC V. la 29 noiembrie 2000. Ulterior, pe 10 noiembrie 2000 inculpatul B. s-a prezentat la SC A.B.

SA, l-a contactat pe directorul comercial al acestei societăți - inculpatul M. și i-a prezentat mapa cu documente. Inculpatul M. a prezentat o listă cu produse și, ulterior s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare conform căruia SC A.B. acordă un discount de 16 % din valoarea prețului de pe lista II. Valoarea totală a contractului a fost de 1.200.000.000 lei, iar cumpărătorul avea o serie de obligații de a face dovada garanției speciale anticipate printr-o serie de documente bancare. Contractul s-a derulat în mai multe etape. Astfel, la 10 noiembrie 2000 inculpatul B. a achiziționat vin în valoare de 204.337.134 lei, întocmindu-se factură și pentru plată s-a lăsat o filă CEC datată 4 decembrie 2000. Filele CEC livrate de inculpatul B., în cursul lunii noiembrie, au fost introduse plată și decontate.

Pe 28 noiembrie 2000 inculpatul P. a solicitat de la SC V. SA un transport mai mare, în valoare de 805.000.000 lei, marfă livrată pe 30 noiembrie 2000, ocazie cu care s-au întocmit facturi, iar pe 8 decembrie 2000 B. a lăsat ca plată două file CEC scadente la 15 și 18 decembrie 2000. Pe 14 decembrie 2000 filele CEC au fost depuse la bancă, însă pe 19 decembrie 2000 au fost refuzate la plată din lipsa de disponibil. Pe 7 decembrie 2000 inculpatul M. l-a contactat pe B. și l-a chemat în Iași pentru a discuta o afacere mare. Inculpatul P. a apelat la M.V. să îl însoțească pe B. la Iași, în calitate de director comercial al SC G.T. SRL, în schimbul unui procent de 10% din valoarea mărfurilor. Pe 7 decembrie 2000 cei doi - M. și B. au venit la Iași, s-au întâlnit cu M. și au mers acasă la el.

M. le-a spus celor doi că este dispus să continue derularea activităților comerciale între cele două societăți, în schimbul unui ajutor material pentru a putea participa la privatizarea SC A.B. SA. Inculpatul M. i-a cerut lui M. să livreze produse în valoare de 4.000.000.000 lei, deci mult peste valoarea contractuală. Pe 8 decembrie 2000 cei trei s-au deplasat la SC A.B. și inculpatul M. le-a propus celor doi reducerea prețului de livrare cu 8% față de contract, în strânsă legătură cu „ajutorul" material sugerat. În aceeași zi s-a întocmit dispoziție de livrare, în valoare de 700.916.057 lei, iar inculpatul M. a acceptat termen de plată 12 ianuarie 2000, pe o filă CEC. Pe 9 decembrie 2000 și 12 decembrie s-au întocmit alte dispoziții de livrare, cu file CEC datate 16.12.2000 și 21.12.2000, în valoare de 482.178.543 și 398.079.169 lei.

Marfa a fost livrată cu mijloace de transport închiriate și depozitată la depozitul SC G.T. SRL din Baia Mare. Filele CEC au fost introduse în bancă la datele înscrise însă au fost refuzate din lipsă de disponibil. Inculpații P. și B. au procedat în același mod, prejudiciind și societatea SC E.P.C. SRL Bistrița, în luna decembrie, cu suma de 76.434.300 lei, aceasta fiind valoarea filei CEC emise. Inculpații au fost interogați atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, unde și-au schimbat declarațiile parțial. De asemenea, în dosar, la solicitarea inculpaților M.B. și P. s-a efectuat o expertiză contabilă, în cursul judecății pentru a se stabili valoarea reală a prejudiciilor cauzate părților civile.

Astfel, inculpatul B. a arătat că a încheiat contracte ferme cu furnizorii, iar în ceea ce privește SC A.B., două dintre filele CEC nu erau scadente când a fost arestat împreună cu ceilalți inculpați. Referitor la discount-ul maxim acordat de SC B., inculpatul a arătat că în cazul neacordării acestuia, SC G.T. nu-și putea acoperi nici cheltuielile de transport. Inculpatul M. a arătat aceleași aspecte ca și inculpatul B., arătând că el, însă, a ajuns întâmplător la Iași împreună cu ceilalți doi inculpați. Inculpatul M. a arătat că i-a ajutat pe cei doi în calitate de intermediar între P. și SC G.T., cu titlu de garanție de solvabilitate a SC G.T. SRL, în sensul că urma să se încheie un contract de intermediere între P. și SC G.T.

SRL, astfel SC G.T. devenind solvabilă. Inculpatul P. nu a recunoscut că ar fi reprezentat SC G.T. și că ar fi angajat relații comerciale cu terții, în numele acestei societăți, ci doar cu inculpatul B. și cu reprezentantul P. - inculpatul M. și acest inculpat a arătat că a venit în Iași întâmplător pentru a-l însoți pe inculpatul B. În ceea ce privește activitatea infracțională a acestor trei inculpați, raportat la infracțiunea de înșelăciune, în dauna părților civile, instanța va reține următoarele: Singurul care a recunoscut parțial săvârșirea faptelor a fost inculpatul B., acesta fiind și administrator al SC G.T. SRL, acesta arătând că părțile civile cunoșteau despre lipsa de disponibil din cont la momentul emiterii filelor CEC.

Inculpatul B. era și singurul dintre cei trei inculpați care avea drept de semnătură. Legătura celorlalți doi inculpați cu inculpatul B. și SC G.T. SRL nu s-a rezumat însă doar la intermedierea contractului cu P., aceștia având un rol important în derularea contractelor. Astfel, din declarația martorului C.S. rezultă cu certitudine că inculpatul P. era proprietarul firmei SC G.T. SRL, întrucât aceștia din urmă i-au solicitat să cumpere o firmă pentru el în schimbul unei sume de bani pentru un apartament. Inculpatul C. a mai arătat că nu cunoștea nimic din raporturile comerciale ale SC G.T. Declarația acestui martor se coroborează cu cea a martorei L.E. care a arătat că inculpata P. a solicitat o autorizație de comercializare vinuri, în numele SC G.T., spunând martorei că este reprezentantul acestei societăți.

În același sens, în declarația martorului N.C. se arată că inculpata P. a fost împreună cu C. pentru a închiria un depozit de la martor. În ceea ce îl privește pe inculpatul M., legătura acestuia cu SC G.T. este dovedită cu declarațiile inculpatului M. și ale celorlalți doi inculpați. De altfel inculpatul M. a recunoscut că el era garanția solvabilității SC G.T. SRL, în calitate de intermediar între această societate și P. Inculpatul M. a arătat că urma să intermedieze derularea unui contract între P. si SC G.T. SRL, urmând ca în urma acestui posibil contract să intre disponibil în contul SC G.T. Inculpatul M. era deci, la SC A.B., garanția că SC G.T. SRL va putea achita filele CEC, în eventualitatea unor livrări.

Deși activitatea desfășurată de cei trei inculpați s-ar circumscrie infracțiunii de „înșelăciune" prevăzută de art. 215 C. pen., prin Decizia nr. 9 din 24 octombrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat - cu caracter obligatoriu - că dacă beneficiarul CEC-ului are cunoștință în momentul emiterii că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracțiune prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și nu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 C. pen. Așa cum rezultă din actele dosarului, toate societățile - parte civilă - prejudiciate cunoșteau acest aspect la momentul emiterii filelor CEC, însă datorită faptului că fuseseră decontate anterior fiule CEC au acceptat această modalitate de plată.

Astfel, martorul B.C. confirmă în declarația sa că pentru prima comandă efectivă s-a efectuat plata. Ulterior, martorul s-a interesat la bancă și deși nu exista disponibil în contul SC G.T. SRL, i s-a comunicat că aceasta va putea plăti întrucât derulează afaceri. Martorul B.C. era la momentul derulării contractelor reprezentantul SC V. SA. Iași. În ceea ce privește SC E.P.C. SRL și această societate cunoștea faptul că nu exista disponibil în cont, la momentul emiterii filelor CEC însă administratorul societății - martorul Ș.P. - aflase de la bancă că societatea nu se află în interdicție bancară și a acceptat această modalitate de plată. De altfel, B.P. a achitat o parte din marfa achiziționată de la SC E.P.C.

SRL cu numerar. Referitor la filele CEC emise pentru plata mărfurilor achiziționate de la SC A.B. SA, din actele dosarului rezultă cu certitudine că societatea, prin directorul comercial - inculpat M. cunoștea că nu există disponibil în cont. În acest scop s-a prezentat o scrisoare de bonitate de la bancă - fapt confirmat de martorul M.C. Având în vedere toate aspect ele arătate mai sus în cauză s-a impus, schimbarea încadrării juridice a faptelor celor trei inculpați din „înșelăciune" în art. 84 alin. (21) pct. 2 din Legea 59/1934, in conformitate cu decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. În ceea ce privește pe inculpații P. și M. aceștia nu au avut dreptul de semna filele CEC, singurul împuternicit în acest sens fiind B. Este însă dovedită cu probatoriu deja menționat contribuția infracțională a acestora, urmând a fi aplicate, în ceea ce îi privește dispozițiile art. 26 C. pen., cu privire complicitate.

Celelalte fapte reținute, în drept, prin actul de inculpare, în sarcina inculpaților M. și B. - art. 25 raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. - urmează a fi analizate în legătură cu infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen., reținută în sarcina inculpatului M. În ceea ce îl privește pe inculpatul M.P.S., în sarcina acestuia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de „abuz în serviciu contra intereselor publice" prevăzută de art. 248 C. pen., activitatea infracțională constând în îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu de către inculpat cu consecința tulburării bunului mers al SC A.B. SA. Concret, în actul de inculpare s-a imputat inculpatului M. încălcarea unor dispoziții din contractul încheiat cu SC G.T.

SRL, prin prisma atribuțiilor sale de director comercial al acestei societăți. Conform contractului individual de muncă al inculpatului M., acesta avea drept obligație organizarea întregii activități comerciale desfășurate prin agenția de vânzări, urmărirea modului de respectare a contractelor de livrare și inițierea demersurilor pentru încasarea sumelor restante. S-a reținut prin rechizitoriu, că inculpatul ar fi încălcat dispozițiile art. 3 din cap. 4 din contract, conform căruia „cumpărătorul are obligația de a face dovada garanției speciale și anticipate a sumelor necesare efectuării plății de la banca creditoare...". La momentul încheierii contractului, exista o scrisoare de bonitate emisă de B.P.

- Maramureș. De altfel, martorul M.C., în declarația sa, a arătat că pentru prima livrare el însuși a făcut verificări la B.P. și a aflat că SC G.T. SRL avea disponibil în bancă. De asemenea, inculpatul M. nu era singurul care avea ca atribuții verificarea garanțiilor bancare, aceasta fiind și sarcina directorului economic - martorul M. Acest aspect este recunoscut și de martorul S.E. - la acel moment directorul general al SC B. Tot referitor la aspectul garanțiilor bancare, martorul C.M. - consilierul juridic de la SC A.B. - a arătat că la rubrica garanții erau trecute filele CEC -acestea fiind procedura în general la acest tip de contract. Tot prin actul de inculpare se reține și încălcarea dispozițiilor art. 5 din cadrul capitolului 4 din contract conform căruia „livrarea mărfii se va realiza numai după ce cumpărătorul a achitat în totalitate contravaloarea facturilor precedente". La 18 noiembrie 2000 s-a livrat marfă către SC G.T.

SRL Baia Mare în valoare de 420.000.000 lei, cu facturi fiscale, plata fiind făcută la începutul lunii decembrie. Deci dispoziția contractuală despre care este vorba era îndeplinită. Situația creată ulterior nu poate fi imputabilă inculpatului, acesta fiind obligat, prin natura funcției sale, să evite blocarea sau întreruperea activității compartimentului vânzări. în acest sens a fost somat de către conducerea unității, așa cum rezultă din adresa din 25 octombrie 2000 și Decizia nr. 3143 din 06 noiembrie 2000. O altă dispoziție contractuală care se reține că ar fi fost încălcată de inculpatul M. este cea cuprinsă în art.1 din cap.4 din contract, referitor la valoarea contractului și discountul maxim, de 20% acordat lui SC G.T.

SRL Baia Mare. Valoarea contractului estimată în art. 1 din cap.4 din contract era una maximă și reprezenta o singură livrare efectuată în mai multe tranșe. În ceea ce privește termenele de livrare, acestea erau termene obișnuite de livrare, singurul termen mai mare fiind primul. Cu aceste termene au fost însă de acord toți cei din conducerea societății, aceștia cunoscând atât din cuprinsul contractului cât și modul de derulare a acestuia. Discountul maxim acordat a fost, de asemenea, conform listelor de prețuri, așa cum rezultă din declarațiile martorilor C.M. și A.G., acestea putând varia în funcție de dorința inculpatului M. De altfel, este explicabilă acordarea discountului maxim, prin valoarea mare a contractului ș ia termenelor de decontare.

De altfel, și martorii M.C. și S.E. au arătat că discountul acordat era unul obținut că se acordau în mod frecvent, obișnuit aceste discounturi. Așa cum rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză, inculpatul M. nu a încălcat nici una din dispozițiile contractului de livrare, acesta fiind în culpă vis-a-vis de activitatea infracțională a celorlalți trei inculpați, la fel ca și ceilalți reprezentanți ai societăților comerciale, părți civile. De asemenea, nu s-a probat existența unei înțelegeri între inculpatul M. și inculpatul M. și B., care în conformitate cu actul de inculpare - ar fi instigat pe inculpatul M. la săvârșirea infracțiunii. Faptul că cei trei inculpați s-au întâlnit era inevitabil, în condițiile derulării unor relații comerciale însă celelalte aspecte nu au fost dovedite cu probele administrate.

Față de toate aceste considerente, instanța a reținut că în ceea ce privește activitatea inculpatului M. în cadrul SC A.B. SA, în raporturile comerciale cu SC G.T. SRL - aceasta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248 C. pen. În conformitate cu dispozițiile art. 168 C. proc. pen. a dispus scoaterea de sub sechestru a tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului M., instituit prin Ordonanța din 08 ianuarie 2001 a Poliției Municipiului Iași. Având în vedere concluziile expertizei contabile și adresele depuse atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății de părțile civile inculpații M., P. și B. au fost obligați la restituirea sumelor reprezentând prejudiciu nerestituit.

Astfel, valoarea totală a prejudiciului cauzat SC A.B. SA a fost de 1.581.173.769 lei, din care s-a recuperat prin returnare suma de 588.602.393 lei conform proceselor verbale efectuate, rămânând de restituit 992.559.376 lei. Valoarea mărfii livrate de SC V. SA este de 805.308.424 lei, din care s-a recuperat suma de 297.333.305 lei conform proceselor verbale, astfel rămânând de restituit 507.975.119 lei. În ceea ce privește SC E.P.C., valoarea prejudiciului ce rezultă din cele două file CEC scadente este de 83.500.000 lei. Sentința astfel pronunțată a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași inculpații P.I.D., M.V. și B.P. și partea civilă SC A.B. SA lași. Procurorul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei achitări a inculpatului M.P.S.

pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 C. pen., a achitării inculpaților M.V. și B. P. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la săvârșirea aceleiași infracțiuni precum și a greșitei schimbări de încadrare juridică în infracțiunea prevăzută de art. 84 din Legea nr. 59/1934 din infracțiunea de înșelăciune. S-a arătat că inculpații B.P. și P.I.D. au indus în eroare cele trei societăți comerciale cu ocazia încheierii unor contracte comerciale de livrări de mărfuri, achitând cu file CEC în alb postdatate și tară a avea disponibil în cont, producând un prejudiciu total de 2.538.000.000 lei vechi. Inculpatul M. în aceeași perioadă noiembrie - decembrie 2000, în baza unei înțelegeri cu ceilalți doi coinculpați au menținut în eroare pe reprezentanții SC A.B.

SA cu ocazia derulării unui contract de vânzare-cumpărare, producându-i un prejudiciu de 1.648.000.000 lei. Intenția de a înșela a celor doi inculpați rezultă din însăși modul de operare, respectiv, inițial achiziționau cantități mici de marfă pentru plata cărora lăsau file CEC postdatate, fără acoperire, fiind evidentă intenția acestora. Inculpatul M. cu știință, în calitate de director comercial nu și-a îndeplinit îndatoririle de serviciu cu privire la organizarea activităților comerciale conform atribuțiilor pe care le avea, iar B.P. și M.V. i-au solicitat inculpatului M. și acesta a acceptat să-și încalce atribuțiile în sensul nerespectării unor dispoziții din contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu SC T. SRL Baia-Mare.

Încălcările clauzelor contractuale constau în neasigurarea garanțiilor speciale privind bonitatea societăților reprezentate de inculpați și disponibilitățile de plată în livrarea de mărfuri anterior achitării integrale a celorlalte precedente, livrarea de mărfuri peste valoarea contractată și dispunerea asupra unor prețuri mai mici decât cele contractuale precum și prelungirea termenelor de plată. S-a solicitat condamnarea inculpaților P., B. și M. pentru infracțiunea de înșelăciune în formele de participație reținute prin rechizitoriu și nu pentru infracțiunea din legea specială, și condamnarea inculpaților M., B. și M. pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Cum în cauză nu s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen.

în infracțiunea mai gravă asupra căreia s-a pronunțat instanța prin soluție, se solicită trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond. Inculpații P.I.D. și M.V. au criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie. S-a arătat că în cauză nu există dovezi de complicitate la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 84 din Legea nr. 59/1934. În hotărâre nu se arată în ce constă complicitatea inculpaților și nu s-a dovedit că l-a ajutat pe B.P. să scrie CEC-urile sau că i-au furnizat datele necesare pentru completarea CEC-urilor. Inculpatul B.P. nu a fost determinat să emită un astfel de CEC. Din modul de reglementare a infracțiunii, aceasta nu prevede forma de participație alta decât autoratul.

Săvârșește infracțiunea numai cel care emite un astfel de CEC fără acoperire, n efiind posibile acte de complicitate. A solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru a ceasta infracțiune. în al treilea rând, față de momentul comiterii faptelor a intervenit prescripția răspunderii penale a inculpaților pentru această infracțiune (art. 84 din Legea nr. 59/1934), în temeiul dispozițiilor art. 122 alin. (1) lit. e), art. 123 și art. 124 C. pen. în acest sens s-a solicitat încetarea procesului penal. Pentru inculpatul M.V. s-a reținut recidiva postcondamnatorie prevăzută de a rt.37 lit. a) C. pen., prin prisma existenței unei condamnări anterioare, respectiv sentința penală nr. 1149/1999 a Judecătoriei Oradea.

Însă recidiva a fost greșit reținută întrucât al doilea termen al recidivei, pedeapsa pentru infracțiunea pentru care este condamnat în prezent nu depășește 1 an închisoare și nu sunt întrunite condițiile recidivei, astfel încât se impune înlăturarea dispozițiilor privitoare la recidivă. În ce privește latura civilă a cauzei a fost neîntemeiat soluționată. Infracțiunea la Legea cecului nu este o infracțiune de rezultat, de prejudiciu, ci este o infracțiune de pericol. Instanța trebuia să lase nesoluționată latura civilă în condițiile în care a reținut această infracțiune. În apelul inculpatului s-a solicitat redozarea pedepsei. Partea civilă SC A.B. SA nu a formulat motive de critică. Prin Decizia penală nr. 127 din 13 iunie 2007 Curtea de Apel Iași a admis apelurile declarate în cauză, sentința fondului a fost desființată integral iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.

S-a reținut, în esență, faptul că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 334 C. proc. pen. în sensul că nu a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 246 în infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen. - infracțiune mai gravă. Inculpații nu și-au făcut apărări pe noua încadrare, astfel că hotărârea pronunțată este nulă conform art. 197 C. proc. pen. Decizia pronunțată în apel a fost recurată de inculpații M.P.S., P.I.D. și M.V. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală - prin Decizia nr. 1083 din 25 martie 2008 pronunțată în Dosarul nr. 1403/99/2002, a admis recursurile inculpaților, a casat decizia recurată și a trimis cauza la Curtea de Apel Iași pentru continuarea judecării apelurilor.

Prin decizia de casare, s-a reținut că instanța de fond nu a intenționat schimbarea încadrării juridice și nici nu a dispus cu privire la această faptă, fiind inaplicabile dispozițiile art. 334 C. proc. pen. Tribunalul a comis o eroare materială când a înscris în hotărâre dispozițiile art. 248 C. pen. în loc de art. 246 C. pen., eroare ce poate fi îndreptată de instanța de apel conform dispozițiilor art. 371 C. proc. pen. În rejudecare: Inculpații P.I.D. și M.V. au reiterat criticile formulate la prima judecată în apel (f. 68-71), inculpatul B.P. a formulat un memoriu (f.93 dosar apel) în care precizează că pentru fapte similare a fost condamnat de Tribunalul Baia-Mare la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, fiind arestat preventiv în anul 2002. A fost de acord cu plata despăgubirilor, dar s-a declarat nevinovat cu motivația că există Și alte persoane care trebuiau să răspundă penal.

Prin apărător a solicitat redozarea pedepsei aplicate și aplicarea dispozițiilor art. 122 și art. 124 C. pen. în ce privește infracțiunea la Legea cecului. Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate cât și din oficiu, Curtea a reținut următoarele: În apelul declarat de procuror: Critica vizând greșita schimbare a încadrării juridice dată faptelor din infracțiunea de „înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4) și (5) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 este întemeiată. Instanța fondului a motivat că beneficiarii CEC-urilor emise de către SC G.T. SRL, respectiv SC A.B. SA Iași, SC V. SA Iași și SC E.P.C. Bistrița aveau cunoștință în momentul emiterii că nu există disponibil necesar acoperirii acestuia la tras.

Or, din probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât și aceea a judecății, intenția inculpaților M.V., B.P. și P.l.D. a fost aceea de a induce în eroare societățile comerciale în scopul evident de obținere a unui folos material injust. Din plângerea adresată organelor de poliție de către SC A.B. SA Iași (f. 14, 15 vol. I dosar u. p.) rezultă că în baza contractului de vânzare-cumpărare din 16 noiembrie 2000 încheiat cu SC G.T. SRL Baia Mare s-a efectuat o primă livrare de băuturi alcoolice în valoare de 230.000.000 lei ROL, sumă ce a fost achitată în termenele și modalitățile de plată. Inculpatul B.P. s-a prezentat pentru a doua livrare în zilele de 8, 9 și 12 decembrie 2000, fiind livrate mărfuri în valoare de 1.581.173.769 lei.

Beneficiarul a prezentat drept modalitate de plată, trei file CEC ce urmau să fie introduse în bancă spre decontare la termene diferite, respectiv 7 și 24 zile. La scadență au fost introduse filele CEC, însă banca a comunicat refuzul de plată pe motiv de lipsă de disponibil în contul SC G.T. SRL Baia Mare. SC V. SA Iași, cu adresa din 21 decembrie 2000 (f. 169 vol. II dosar u. p.) a sesizat organele de cercetare penală că în ziua de 30 noiembrie 2000 a livrat marfă la SC G.T. SRL Baia Mare. Pentru cele trei facturi în valoare de 805.308.224 lei s-au predat două file CEC de către B.P. La B.P. Baia Mare CEC-urile au fost refuzate la plată pentru motivul: lipsă totală de disponibil în cont. În aceeași modalitate a procedat inculpatul B.P.

care a emis 2 (două) file CEC cu scadență la 15 și respectiv 18 decembrie 2000 fiindu-i facturată marfă de către SC E.P.C. SRL Bistrița (f. 204 vol. II dosar u. p.). Ambele CEC-uri au fost refuzate de către B.P. Maramureș din lipsă de disponibil, întrucât firma plătitoare se afla în interdicție bancară. Acest aspect rezultă și din declarațiile date de martorii T.F., administrator al SC E.P. SRL Bistrița și Ș. C.G. - gestionară Ia aceeași societate (f. 224-227 vol. II dosar u. p.). În declarațiile date în faza urmăririi penale, la judecata pe fond cât și în apel (ultima aflată la fila 110 dosar) inculpatul M.P.S. arată: „am acceptat un CEC în alb emis de societatea respectivă, adică fără suma înscrisă pe el cu intenția de a fi introdus - în situația în care n-ar fi plătit la termen.

Mai mult decât atât, B.P. Baia Mare a confirmat că societatea are lichidități, că este bun platnic”. Prin urmare verificări au fost efectuate la unitatea bancară numai în ce privește cea dintâi cantitate de băuturi livrată. Același inculpat, cu referire la livrările ulterioare a arătat: „Eu nu știam că SC G. T., la momentul încheierii contractului, nu avea disponibil în cont sau ar fi avut blocate conturile (f. 110 verso dosar apel). Totodată martorul M.C. (director economic) a declarat că, anterior încheierii contractului cu SC G.T. SRL i-a atras atenția inculpatului M.P. că filele CEC emise de cumpărători pentru plata mărfurilor nu reprezintă o garanție a încasării respectivelor sume și că există numeroase procese pe rolul instanțelor judecătorești întrucât clienții societății au emis la ridicarea mărfurilor file CEC ce au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil (f. 933-935 u. p.).

La datele de 9 și respectiv 12 decembrie 2000 martorii M.C. și S. E. i-au atras atenția inculpatului M.P.S. că există probleme în cadrul activităților comerciale desfășurate între SC G.T. SRL Baia Mare și SC V. SA Iași și i-au sugerat să oprească livrarea de produse. Ignorând aceste solicitări ale administratorului unic și ale directorului economic, inculpatul M. a continuat să livreze produse la data de 9 decembrie 2000 (în valoare de 482.178.543 lei ROL), iar la 12 decembrie 2000 (în valoare de 398.079.169 lei ROL) motivând că are încredere deplină în reprezentanții acestei societăți. Rezultă din probele administrate în cauză că inculpatul P.I.D. a conceput întreaga activitate infracțională de a obține foloase materiale injuste prin inducerea în eroare a celor trei societăți comerciale (SC A.B.

SA, SC V. SA și SC E.P. SA) de la care SC G.T. SRL Baia Mare a achiziționat diverse mărfuri pentru plata cărora erau emise file CEC fără a exista disponibil în cont, într-o manieră deosebită, fără a se expune în mod direct. Acest inculpat nu a preluat nici o calitate în mod direct în negocierile pe care le presupunea stabilirea unor relații comerciale contractuale, însă a dirijat întreaga activitate infracțională. Inculpatul P. este cel care i-a cooptat în desfășurarea acestor activități pe inculpații B.P. și M.V., cărora le-a propus să se implice în derularea operațiunilor prin SC G.T. SRL Baia Mare în schimbul unui procent din profitul obținut, propunere ce a fost acceptată. Implicarea inculpatului P.I.D.

în înființarea SC G.T. SRL este confirmată și de martora L.E. - șef birou administrare monopol din cadrul D.G.F.P. - Maramureș, din ale cărei declarații rezultă că, în cursul lunii octombrie 2000, inculpatul P. s-a prezentat la D.G.F.P. – C.F.S. - Maramureș în calitate de reprezentant al SC G.T. SRL, a prezentat documentele necesare eliberării autorizațiilor și a ridicat personal autorizația de comercializare a băuturilor alcoolice, semnând pentru primirea lor și aplicând totodată ștampila societății pe care o avea asupra sa. Contribuția infracțională a inculpatului P. a fost descrisă de inculpații B.P. și M.V. care au arătat că acesta este cel care a coordonat activitatea comercială, în sensul că a închiriat spațiul de depozitare, a obținut autorizația de comercializare a băuturilor alcoolice, a procurat de la martorul K.K.

sumele de bani necesare pentru a achita produsele inițial achiziționate, a indicat societățile de la care numitul B.P. trebuia să ridice marfa asigurând cheltuielile de transport prin țară. Inducerea în eroare rezultă iară echivoc din modalitatea concretă de operare de către cei trei inculpați. Astfel, pentru a câștiga încrederea partenerilor de afaceri se achiziționa, la început, o cantitate mai mică de marfă pentru plata căreia se lăsa o filă CEC semnată, ștampilată și postdatată, iar la data scadentă contul era alimentat și fila CEC era achitată. La scurt timp inculpații achiziționau cantități mult mai mari de produse pentru plata cărora lăsau file CEC, fără a avea acoperire în contul bancar, la data scadenței, astfel că nu puteau fi onorate.

Mai mult cei trei inculpați au vândut produsele achiziționate cu mult sub prețul de achiziție. Astfel SC I. SRL Baia Mare, ce a obținut autorizația de comercializare a băuturilor alcoolice la data de 13 decembrie 2000 (imediat după achiziționarea de către inculpați a băuturilor alcoolice prin mijloace frauduloase), prin intermediul administratorei T.V. a cumpărat de la SC G.T. SRL Baia Mare băuturi alcoolice la următoarele prețuri: - vin spumant B. la prețul de 14.800 și 16.500 lei ROL/sticlă fără TVA, deși prețul minimal de livrare de la SC A.B. SA era de 29.832 lei sticla fără TVA; - vin spumant M.I. la prețul de 24.800 lei/sticlă fără TVA, deși prețul minimal de livrare al SC A.B. SA Iași era de 33.613 lei sticla fără TVA; - vin spumant M. la prețul de 37.100 lei ROL sticla fără TVA, deși prețul minimal la același vânzător era de 46.218 lei sticla fără TVA.

SC C. de distribuție C. SRL Baia Mare prin administratorul O.S., cât și SC I. SRL au cumpărat de la SC G.T. SRL băuturi alcoolice produse de SC A. SA B. și V. SA la prețuri diminuate de 40% de valoarea prețului de livrare al producătorilor. Această situație dovedește faptul că inculpații nu aveau intenția de a achita contravaloarea mărfurilor și nici de a aproviziona contul bancar, în vederea achitării filelor CEC. Rezultă de asemenea din probele dosarului că în cursul lunilor septembrie - octombrie 2000 inculpatul B.P. se afla în Baia Mare în vederea încasării unei sume de bani și pentru a identifica noi oportunități de afaceri. În acest context a fost contactat de inculpatul P.I.D. și martorul C. S.M.F.

care i-au propus să-i ajute la derularea unor operațiuni comerciale în schimbul unui procent din profitul obținut. Inculpatul B. a acceptat și a semnat în acest sens o convenție civilă de prestări servicii devenind manager general al SC G.T. SRL (f. 256 dosar u. p.). Inculpatul a fost împuternicit să reprezinte societatea în relațiile cu terții în vederea încheierii unor contracte civile și comerciale (f. 272 dosar u. p.) și în relații cu banca pentru efectuarea de operațiuni în contul societății (f. 272 dosar u. p.) Ca atribuții s-a stabilit că în activitatea comercială este împuternicit să se ocupe numai de segmentul de achiziționare de mărfuri și de cel privind gestionarea stocurilor și vânzarea mărfurilor.

În relațiile cu banca era împuternicit să efectueze numai operațiuni financiare cu documente (facturi, ordine de plată, CEC), conform procurii notariale din 31 octombrie 2000. Negocierile cu reprezentanții societăților comerciale erau purtate de inculpatul B. P., la insistențele inculpatului P. care nu dorea să fie văzut și ulterior recunoscut. În situația în care în timpul negocierilor urma să se implice, i-a recomandat lui B. să fie prezentat sub numele de P.I.M. La contactarea reprezentanților societăților comerciale inculpatul B. folosea xerocopii ale formularului de raportare contabilă și a balanței de verificare sintetică pentru luna septembrie 2000 ce atestau în mod nereal că SC G.T. SRL are un rulaj mare în mărfuri și bani și este solvabilă pentru achiziții de mărfuri în cantități mari.

Cu adresa din 29 decembrie 2000, D.G.F.P. - CFS - Maramureș a comunicat că formularul de raportare contabilă folosit de inculpatul B.P. este fals întrucât SC G.T. SRL nu a depus raportare la 30 iunie 2000, iar amprenta ștampilei de intrare din 4 septembrie 2000 aplicată pe prima pagină a formularului de raportare contabilă nu aparține D.G.F.P. La începutul lunii noiembrie 2000, inculpatul P. l-a contactat telefonic pe martorul B.C. - director comercial la SC V. SA Iași, s-a recomandat a fi P.I.M., director comercial la SC G.T. SRL Baia Mare și i-a comunicat ca va fi la rândul său contactat de B.P. - director general al societății, în vederea încheierii unui contract de vânzare-cumpărare (f. 196-198 dosar u. p.).

Având în posesia sa documentele societății, inculpatul B. s-a prezentat la sediul SC V. SA, l-a contactat pe martorul B.C., i-a prezentat documentele primite de la inculpatul P. și a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 8 noiembrie 2000, fiind livrate diverse sortimente de vin în valoare de 278.589.948 lei pentru plata cărora a lăsat fila CEC pe care a semnat-o, ștampilat-o și postdatat-o trecând ca dată a plății 29 noiembrie 2000. Pentru celelalte rubrici i-a împuternicit prin procură pe reprezentanții SC V. să le completeze. Fila CEC a fost decontată la termen, dar la 28 noiembrie 2000 martorul B. a fost din nou contactat de același P. (în cauză inculpatul P.) și a solicitat să achiziționeze mărfuri de o valoare mai mare.

Convins de solvabilitate, B.C. a acceptat o nouă livrare de băuturi în valoare de 805.308.224 lei, la data de 30 noiembrie 2000 fiind întocmite facturile, iar produsele au fost transportate la Baia Mare cu autotrenurile închiriate de inculpatul P. La 8 decembrie 2000 inculpatul B.P. s-a prezentat la sediul V., a semnat, ștampilat, postdatat și înmânat două file CEC trecând ca date ale emiterii 15 și 18 decembrie 2000. Filele CEC completate de reprezentanții V. SA au fost depuse la bancă spre decontare la 19 decembrie 2000, fiind refuzate la plată din lipsă totală de disponibil (f. 180-185 dosar u. p.). În aceeași modalitate, la 10 noiembrie 2000 inculpatul B.P. s-a prezentat la sediul SC A.B.

SA Iași, l-a contactat pe inculpatul M.P. S., director comercial, căruia i-a prezentat mapa cu documentele SC G.T. SRL și a solicitat achiziționarea unor sortimente de vin ori derivate de vin. Urmare negocierilor s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 16 noiembrie 2000 potrivit căruia SC A.B. SA acorda SC G.T. SRL un discount de 16% din valoarea prețului înscris pe lista de produse nr. II în vederea acoperirii cheltuielilor de distribuție. Valoarea contractului a fost stabilită la 1.200.000.000 lei vechi, iar cumpărătorul avea obligația de a face dovada garanției speciale anticipate prin: acreditiv, scrisoare de garanție sau adeverință de disponibil, iar termenul scadent a fost stabilit la 24 zile calendaristice de la data livrării, iar mărfurile succesiv livrate urmau să se realizeze numai după ce cumpărătorul a achitat în totalitate contravaloarea facturilor precedente.

La 10 noiembrie 2000 inculpatul B. a achiziționat vinuri în valoare de 204.337.134 lei, fiind întocmită factura din 10 noiembrie 2000. Pentru plata produselor livrate inculpatul B. a lăsat fila CEC pe care a semnat-o, ștampilat-o și datat-o - 4 decembrie 2000 ca dată a emiterii. Fila CEC a fost introdusă în bancă fiind onorată la plată. La data de 7 decembrie 2000 inculpatul M.P.S. l-a contactat telefonic pe inculpatul B.P. și l-a invitat la Iași spre a discuta cu acesta despre o afacere mare. Inculpatul P. care colaborase anterior cu inculpatul M.V. și la derularea altor activități comerciale, i-a solicitat acestuia să-l însoțească, în calitate de director comercial al SC G.T. SRL pe inculpatul B. privind achiziționarea unor cantități mari de produse cu plată la 2-3 săptămâni de la livrare.

Inculpatul M. a acceptat propunerea și împreună cu inculpatul B., în data de 7 decembrie 2000 s-au deplasat la domiciliul lui M. Acesta din urmă a acceptat să livreze produse în valoare de 4 miliarde lei vechi, cu mult peste valoarea contractului, iar produsele livrate să fie ușor vandabile (șampanie și vin vechi). În dimineața zilei de 8 decembrie 2000 inculpații B. și M. s-au întâlnit cu inculpatul P. care se cazase peste noapte la hotelul C. din Iași, precizându-i cele discutate. Apoi inculpații B. și M. s-au deplasat la biroul inculpatului M. iar acesta din urmă le-a prezentat celor doi posibilitatea reducerii prețurilor de livrare cu 8% față de prețul înscris în contractul de vânzare-cumpărare.

În raport de comenzile făcute au fost întocmite dispozițiile de livrare și facturile fiscale din 8 decembrie 2000 în valoare totală de 700.916.057 lei ROL. Inculpatul M. a acceptat ca termen de plată data de 12 ianuarie 2000 (la 35 zile de la data livrării și nu 24 zile conform contractului) și a primit de la inculpatul B.P. fila CEC doar semnată, ștampilată și postdatată.

La data de 9 decembrie 2000 au fost întocmite dispozițiile de livrare și facturile fiscale din aceeași dată, în valoare totală de 482.178.543 lei ROL iar pentru plata mărfurilor achiziționate inculpatul B. i-a înmânat lui M. fila CEC semnată, ștampilată și postdatată la 16 decembrie 2000. La data de 12 decembrie 2000 au fost întocmite dispoziția de livrare și factura fiscală din 12 decembrie 2000 în valoare de 398.079.169 lei ROL, pentru plata căreia inculpatul M. a primit de la inculpatul B. fila CEC semnată, ștampilată și postdatată 21 decembrie 2000. Întreaga cantitate de vinuri a fost transportată cu mijloace de transport închiriate de la SC M. SA Brăila din inițiativa inculpatului P. și de la SC C. SA Iași prin stăruința inculpaților M., B. și M. La datele înscrise pe filele CEC reprezentanții SC A.B.

SA Iași au completat și introdus la plată respectivele instrumente însă au fost refuzate ca urmare a lipsei totale de disponibil din contul SC G.T. SRL Baia Mare. La data de 15 decembrie 2000, la solicitarea inculpatului P. care i-a indicat denumirea și sediul societății precum și produsele ce trebuiau achiziționate, inculpatul B. s-a deplasat cu autovehiculul condus de martorul C.A.L. la S.C. E.P. C. SRL Bistrița și a achiziționat mărfuri în valoare de 22.920.500 lei ROL, fiind întocmită factura fiscală din 15 decembrie 2000. Pentru plata facturii inculpatul B. a emis fila CEC din 15 decembrie 2000. Produsele au fost transportate la depozitul SC GT. SRL Baia Mare. La data de 18 decembrie 2000 inculpatul B.P.

însoțit de același martor s-a deplasat din nou la SC E.P.C. SRL Bistrița, la solicitarea inculpatului P.I. și a achiziționat produse în valoare de 76.434.300 lei ROL pentru care a plătit în numerar 15 milioane Iei ROL, iar pentru diferența de 61.434.300 lei ROL a fost emisă fila CEC. După ridicarea produselor cele două file CEC au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil. Prejudiciile cauzate părților civile SC V. SA Iași este de 805.308.224 lei ROL, SC A.B. SA Iași este de 1.648.786.275 lei și SC E.P.C. SRL Bistrița este de 84.354.800 lei ROL. În drept, faptele inculpaților B.P. și P.I.D. care în cursul lunilor noiembrie - decembrie 2000, în calitate de reprezentanți în fapt ori în drept ai SC G.T.

SRL Baia Mare au indus în eroare, în baza unei înțelegeri prealabile și a unui plan prestabilit reprezentanții SC A.B. SA Iași, SC V. SA Iași și SC E.P.C. SRL Bistrița-Năsăud, cu ocazia încheierii și a derulării unor contracte de vânzare-cumpărare, iar pentru mărfurile cumpărate au emis file CEC complete ori incomplete, postdatate ce au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil, producând un prejudiciu total de 2.538.449.303 lei ROL întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Faptele inculpatului M.V. care în cursul lunii decembrie 2000 a participat la planul prestabilit de inculpații P.I.D.

și B.P. și, în înțelegere cu aceștia au indus sau menținut în eroare reprezentanții SC A.B. SA Iași cu ocazia derulării contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu SC G.T. SRL Baia Mare producând în înțelegere cu ceilalți doi inculpați un prejudiciu de 1.648.786.275 lei ROL întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de „complicitate la înșelăciune" prevăzută de art.26 raportat la art.215 alin. (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Se constată de asemenea ca fiind întemeiată critica formulată de procuror în ce privește greșita achitare a inculpatului M.P.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. și respectiv cea de instigare la abuz în serviciu - art. 25 raportat la art. 246 C. pen., fapte reținute în sarcina inculpaților B.P.

și M.V. Astfel inculpatul M.P.S. a încălcat dispozițiile art.4 cap.4 din contractul de livrare potrivit cărora „cumpărătorul are obligația de a face dovada garanției speciale și anticipate a sumelor necesare efectuării plății de la banca creditoare prin acreditor, scrisoare de garanție sau adeverință de disponibil care va purta mențiunea: „pentru plata produselor din anexa la contractul prevăzută la emiterea contractului" și fără a primi garanțiile speciale și anticipate prevăzute de contract. Inculpatul a dispus livrarea de produse în valoare de 1.581.173.769 lei doar în baza unei scrisori ce nu echivalează cu scrisoarea de bonitate câtă vreme SC G.T. SRL Baia Mare avea disponibil în contul bancar suma modică de 29 milioane lei ROL.

De asemenea a încălcat și dispozițiile art. 5 cap. 4 din contract, potrivit cărora „livrarea mărfii se va realiza numai după ce cumpărătorul a achitat în totalitate contravaloarea facturilor precedente" și a dispus la datele de 9 și respectiv 12 decembrie 2000 livrarea unor produse în valoare de 880.257.771 lei, deși nu fuseseră achitate produsele livrate în 8 decembrie 2000 în valoare de 700.916.057 lei. Apărarea inculpatului în sensul că a fost o singură comandă de produse ce nu a putut fi livrată în aceeași zi din cauza mijloacelor de transport, nu poate fi primită întrucât dispozițiile art. 4 cap. 2 din contract stabilesc data livrării ca fiind „data semnării avizului de expediție de către delegatul cumpărătorului". Prin livrarea unei cantități de produse în valoare de 1.648.786.275 lei, în condițiile în care valoarea contractului era de 1.200.000.000 lei, tară a exista acordul celorlalte persoane din conducerea SC A.B.

SA, inculpatul a încălcat dispozițiile art. 1 cap. 4 din contract. De asemenea inculpatul a dispus aplicarea unor prețuri diminuate cu 9% față de prețurile stabilite prin convenția părților și înscrise în art. 1 cap. 3 din contract. Astfel în cadrul operațiunilor comerciale SC A.B. SA folosea două liste de prețuri ale produselor oferite spre vânzare (lista I și lista II). Prețurile de vânzare înscrise pe lista II erau cu 25% mai mari decât prețurile înscrise pe lista I. În cursul negocierilor purtate cu reprezentanții societăților interesate, directorul comercial al societății putea stabili un discou