ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 57/2010

Deliberând asupra

recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din camera de consiliu dată

de Curtea de Apel Oradea a respins cererea de suspendare a executării formulată

de SC O.V. SA.

Pentru a pronunța această încheiere instanța

a reținut că prin cererea înregistrată la această instanță la 3 iulie 2009, odată

cu apelul ce formează obiectul prezentuliui dosar apelanta SC O.V. SA societate

de asigurare-reasigurare, cu sediul în București, a solicitat suspendarea executării

sentinței civile nr. 330/LC, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr.

729/83/2009, la 5 iunie 2009, până la soluționarea apelului.

Apelanta nu și-a motivat în drept ori în fapt

cererea de suspendare.

La termenul din 6

octombrie 2009, s-a depus de către apelantă la dosar încheierea nr. 20/5 august

2009, s-a depus la de către apelantă la suspendare provizorie sub dosar nr. 956/35/C/2009

a Curții de Apel Oradea. Sub acest dosar, apelanta a achitat o cauțiune de

14.591,30 lei, conform recipisei de consemnare nr. 480993/1 din 28 iulie 2009,

cuantum pe care instanța de apel îl apreciază ca fiind îndestulător în

condițiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ.

În ceea ce privește

cererea de suspendare, formulată sub prezentul dosar, apelanta nu a arătat

motivele pe care și-o sprijină.

În lipsa oricărui

temei de drept ori de fapt, de natură a înfrânge caracterul executoriu al

sentinței, conferit de art. 720

8

C. proc. civ., instanța va respinge

cererea de suspendare formulată de apelanta SC O.V. SA.

Susținerile intimatei

SC A.N.V. SRL, conform cărora apelanta nu a achitat cauțiunea sunt neîntemeiate,

raportat la prevederile art. 430

4

C. proc. civ.

Cum recurenta nu a

timbrat anticipat recursul, aceasta a fost legal citată pentru termenul din 13

septembrie 2010 cu mențiunea de a timbra recursul cu 4 lei taxă judiciară de

timbru și 0,15 lei timbrul judiciar, obligație căreia nu s-a conformat.

Or, prin art. 1 din

Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat

principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești

sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe

datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se

plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de

instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit prevederilor

art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în

care partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea

părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând că

recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din

citația pentru termenul de judecată din 13 ianuarie 2010, când procedura de

citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală,

personală sau ca obiect, de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea

eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv

ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și să

dispună anularea, ca insuficient timbrat, a recursului pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca

netimbrat, recursul declarat de pârâta SC O.V. SA București împotriva

încheierii din camera de consiliu din 06 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de

Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 ianuarie 2010.