ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2520/2010

Asupra recursului de față,

Din actele și lucrările dosarului,

constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la Tribunalul Comercial Argeș, sub nr. 362 din 6 aprilie 2009,

reclamantul M.G. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu parata SC A.C. SA

Pitești, să pronunțe o hotărâre prin care să constate nelegalitatea Informării nr.

44 din 10 martie 2009 a societății pârâte și să o oblige la plata lunară a

drepturilor salariale în cuantum de 10.600 lei, conform contractului de mandat nr.

80 din 22 septembrie 2008, modificat, arătând că parata nu și-a îndeplinit

obligația de plată a remunerației cuvenite reclamantului, rezultată din

contractul de mandat nr. 80 din 22 septembrie 1008 și actele adiționale

acestuia și, de asemenea, menționând inexistența temeiului juridic al

Informării nr. 44 din 10 martie 2009, având ca obiect modificarea unilaterală a

cuantumului remunerației datorate reclamantului, acțiune ce a fost completată

și precizată în data de 22 mai 2009, în sensul obligării pârâtei la respectarea

dispozițiilor din contractul de mandat, constatării nelegalității modificării

unilaterale a acestuia prin Informarea nr. 44 din 10 martie 2009 și obligarea

pârâtei la achitarea întregii remunerații în baza dispozi

ț

iilor art. 5 lit. a) din contractul de mandat în cuantum

brut lunar de 10.600 lei, valoarea pretențiilor fiind în sumă de 12.238 lei,

reprezentând diferența dintre remunerația datorată și neachitată până la data

sesizării instanței.

Tribunalul Comercial Argeș, prin

sentința comercială nr. 969 din 21 octombrie 2009, a admis acțiunea, astfel cum

a fost completată și precizată, a obligat pe pârâtă să respecte clauza cuprinsă

în art. 5 lit. a) par. l din contractul de mandat, astfel cum a fost modificată

prin actul adițional nr. 2 din 30 ianuarie 2009 și să plătească suma de 12.238

lei, reprezentând prejudiciu aferent lunilor februarie-martie 2009, urmare a

nerespectării menționatei clauze contractuale, reținând temeinicia cererii de

chemare în judecată, cu completarea și precizarea ce i-a fost adusă.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia nr.

9 din 5 februarie 2010, a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta SC A.C.

SA Pitești, reținând că, prima instanță, în mod legal, a admis acțiunea, astfel

cum a fost completată și precizată.

Împotriva deciziei pronunțate în apel

a declarat recurs pârâta SC A.C. SA Pitești, invocând motivul de nelegalitate

prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a arătat

că, în mod greșit, instanța de apel a reținut încălcarea de către societatea

pârâtă a art. 5 lit. a) par. 1 din contractul de mandat nr. 80 din 22

septembrie 2008, prin aplicarea de către aceasta a dispozițiilor H.C.L. nr. 53/2009

și că această hotărâre a fost emisă de Consiliul Local Pitești, în calitate de

autoritate deliberativă și nu de A.G.A.

Recursul este nefondat.

La data de 22 septembrie 2008,

reclamantul M.G. și pârâta SC A.C. SA Pitești au încheiat contractul de mandat nr.

80, ulterior modificat prin actul adițional din data de 30 ianuarie 2009, în

concordanță cu dispozițiile art. 2 din O.U.G. nr. 79/2008 privind măsuri

economico-financiare la nivelul unor operatori economici, în vigoare la acea

dată, conform cărora directorii generali/directorii asigură conducerea

operatorilor economici, în baza unui contract de mandat încheiat în condițiile

Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările

și completările ulterioare, și ale menționatei ordonanțe de urgență, contractul

de mandat fiind acordul de voință încheiat între operatorul economic,

reprezentat de consiliul de administrație, și directorul general/directorul

operatorului economic, care are ca obiect îndeplinirea unor obiective și

criterii de performanță aprobate de acționari, la nivelul operatorului

economic, în contractul de mandat, alături de criteriile de performanță

specifice, se prevăd, în mod obligatoriu, obiective cuantificate privind

reducerea creanțelor și plăților restante, a pierderilor, precum și creșterea

productivității muncii, calculată potrivit prevederilor acestui act normativ.

Rezultă că, mandantul, societatea

pârâtă în prezenta pricină avea obligația să plătească mandatarului,

directorului său general, remunerația datorată pentru executarea mandatului,

așa cum este prevăzută în contract, conform art. 386 C. com., cuantumul

remunerației fiind stabilit prin contractul de mandat încheiat, cu modificările

aduse prin actele adiționale agreate de ambele părți, astfel că, în adevăr,

modificarea unilaterală printr-o hotărâre adoptată de consiliul local, în

calitate de autoritate deliberativă, nu poate conduce la diminuarea valorii

remunerației, contractul de mandat purtând, exclusiv, între pârâta SC A.C. SA

Pitești și reclamantul M.G., fiind fără relevanță hotărârea autorității locale,

conținutul acesteia neproducând efecte juridice asupra terților, SC A.C. SA

Pitești și M.G., cum greșit a înțeles recurenta-pârâtă, ignorând principiul

statuat de art. 969 C. civ., potrivit căruia contractul constituie legea

părților și, deopotrivă, dispozițiile legale ce vizează mandatul, cu specială

referire la cel comercial. Mai mult, întrucât consiliul local, emitentul

deciziei de modificare a cuantumului remunerației mandatarului, nu era parte în

contractul de mandat, diminuarea acestuia, prin menționata cale nu putea

produce efecte juridice.

În concluzie, având în vedere că

instanța de apel a reținut, în mod corect, încălcarea de către pârâta SC A.C. SA

a prevederilor art. 969 C. civ., față de art. 5 alin. (2) din contractul de

mandat încheiat și, de asemenea, că hotărârea nr. 53/2009 a fost emisă de

Consiliul Local Pitești, în calitate de autoritate deliberativă.

Cum instanța de apel a menținut, în

mod just, sentința dată de prima instanță, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat în

cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta

SC A.C. SA Pitești, împotriva deciziei Curții de Apel Pitești nr. 9 din 5

februarie 2010, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 30 iunie 2010.