ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2520/2010

Asupra recursului de față, Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Comercial Argeș, sub nr. 362 din 6 aprilie 2009, reclamantul M.G. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu parata SC A.C.

SA Pitești, să pronunțe o hotărâre prin care să constate nelegalitatea Informării nr. 44 din 10 martie 2009 a societății pârâte și să o oblige la plata lunară a drepturilor salariale în cuantum de 10.600 lei, conform contractului de mandat nr. 80 din 22 septembrie 2008, modificat, arătând că parata nu și-a îndeplinit obligația de plată a remunerației cuvenite reclamantului, rezultată din contractul de mandat nr. 80 din 22 septembrie 1008 și actele adiționale acestuia și, de asemenea, menționând inexistența temeiului juridic al Informării nr. 44 din 10 martie 2009, având ca obiect modificarea unilaterală a cuantumului remunerației datorate reclamantului, acțiune ce a fost completată și precizată în data de 22 mai 2009, în sensul obligării pârâtei la respectarea dispozițiilor din contractul de mandat, constatării nelegalității modificării unilaterale a acestuia prin Informarea nr. 44 din 10 martie 2009 și obligarea pârâtei la achitarea întregii remunerații în baza dispozi ț iilor art. 5 lit. a) din contractul de mandat în cuantum brut lunar de 10.600 lei, valoarea pretențiilor fiind în sumă de 12.238 lei, reprezentând diferența dintre remunerația datorată și neachitată până la data sesizării instanței.

Tribunalul Comercial Argeș, prin sentința comercială nr. 969 din 21 octombrie 2009, a admis acțiunea, astfel cum a fost completată și precizată, a obligat pe pârâtă să respecte clauza cuprinsă în art. 5 lit. a) par. l din contractul de mandat, astfel cum a fost modificată prin actul adițional nr. 2 din 30 ianuarie 2009 și să plătească suma de 12.238 lei, reprezentând prejudiciu aferent lunilor februarie-martie 2009, urmare a nerespectării menționatei clauze contractuale, reținând temeinicia cererii de chemare în judecată, cu completarea și precizarea ce i-a fost adusă. Curtea de Apel Pitești, prin decizia nr. 9 din 5 februarie 2010, a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta SC A.C. SA Pitești, reținând că, prima instanță, în mod legal, a admis acțiunea, astfel cum a fost completată și precizată.

Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs pârâta SC A.C. SA Pitești, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a arătat că, în mod greșit, instanța de apel a reținut încălcarea de către societatea pârâtă a art. 5 lit. a) par. 1 din contractul de mandat nr. 80 din 22 septembrie 2008, prin aplicarea de către aceasta a dispozițiilor H.C.L. nr. 53/2009 și că această hotărâre a fost emisă de Consiliul Local Pitești, în calitate de autoritate deliberativă și nu de A.G.A. Recursul este nefondat. La data de 22 septembrie 2008, reclamantul M.G. și pârâta SC A.C. SA Pitești au încheiat contractul de mandat nr. 80, ulterior modificat prin actul adițional din data de 30 ianuarie 2009, în concordanță cu dispozițiile art. 2 din O.U.G.

nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, în vigoare la acea dată, conform cărora directorii generali/directorii asigură conducerea operatorilor economici, în baza unui contract de mandat încheiat în condițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale menționatei ordonanțe de urgență, contractul de mandat fiind acordul de voință încheiat între operatorul economic, reprezentat de consiliul de administrație, și directorul general/directorul operatorului economic, care are ca obiect îndeplinirea unor obiective și criterii de performanță aprobate de acționari, la nivelul operatorului economic, în contractul de mandat, alături de criteriile de performanță specifice, se prevăd, în mod obligatoriu, obiective cuantificate privind reducerea creanțelor și plăților restante, a pierderilor, precum și creșterea productivității muncii, calculată potrivit prevederilor acestui act normativ.

Rezultă că, mandantul, societatea pârâtă în prezenta pricină avea obligația să plătească mandatarului, directorului său general, remunerația datorată pentru executarea mandatului, așa cum este prevăzută în contract, conform art. 386 C. com., cuantumul remunerației fiind stabilit prin contractul de mandat încheiat, cu modificările aduse prin actele adiționale agreate de ambele părți, astfel că, în adevăr, modificarea unilaterală printr-o hotărâre adoptată de consiliul local, în calitate de autoritate deliberativă, nu poate conduce la diminuarea valorii remunerației, contractul de mandat purtând, exclusiv, între pârâta SC A.C. SA Pitești și reclamantul M.G., fiind fără relevanță hotărârea autorității locale, conținutul acesteia neproducând efecte juridice asupra terților, SC A.C.

SA Pitești și M.G., cum greșit a înțeles recurenta-pârâtă, ignorând principiul statuat de art. 969 C. civ., potrivit căruia contractul constituie legea părților și, deopotrivă, dispozițiile legale ce vizează mandatul, cu specială referire la cel comercial. Mai mult, întrucât consiliul local, emitentul deciziei de modificare a cuantumului remunerației mandatarului, nu era parte în contractul de mandat, diminuarea acestuia, prin menționata cale nu putea produce efecte juridice. În concluzie, având în vedere că instanța de apel a reținut, în mod corect, încălcarea de către pârâta SC A.C. SA a prevederilor art. 969 C. civ., față de art. 5 alin. (2) din contractul de mandat încheiat și, de asemenea, că hotărârea nr. 53/2009 a fost emisă de Consiliul Local Pitești, în calitate de autoritate deliberativă.

Cum instanța de apel a menținut, în mod just, sentința dată de prima instanță, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de pârâta SC A.C. SA Pitești, împotriva deciziei Curții de Apel Pitești nr. 9 din 5 februarie 2010, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 30 iunie 2010.