SCOTT v. THE UNITED KINGDOM

Dl Kenneth Scott este un național britanic născut în 1948 și locuiește în Tyne și Wear. A fost reprezentat în fața Curții de către Royds Rdw, avocati din Londra. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whoersley din Biroul Extern și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 29 mai 1993. Solicitarea sa oficială pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 28 iunie 2002 și a fost respins la 8 iulie 2002 pe motiv că nu avea dreptul la beneficiile văduvelor deoarece nu era o femeie. La 23 iulie 2002, reclamantul a făcut apel și a reconsiderat la 30 august 2002. Hotărârea anterioară a fost susținută.

Reclamantul nu a apelat în continuare, deoarece el a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu sunt plătite astfel de prestații de securitate socială văduvilor în temeiul legislației din Marea Britanie. Guvernul a susținut că reclamantul nu a primit beneficiile pentru copii la momentul cererii sale. Reclamantul, care a susținut inițial că a încetat să fie eligibil pentru beneficiul copilului la un moment dat în 2002, nu a prezentat niciun comentariu în răspuns, deși a fost invitat să facă acest lucru. Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Willis v. Regatul Unit, nr. 36042/97, §§ 1426, CEDO 2002-IV, și Runkee și White v. Regatul Unit, nr. 42949/98, §§ 40-41, 25 iulie 2007.

The applicant, Mr Kenneth Scott, is a British national who was born in 1948 and lives in Tyne and Wear. He was represented before the Court by Royds Rdw, solicitors in London. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant’s wife died on 29 May 1993. His formal claim for widows’ benefits was made on 28 June 2002 and was rejected on 8 July 2002 on the ground that he was not entitled to widows’ benefits because he was not a woman. On 23 July 2002 the applicant appealed and reconsideration took place on 30 August 2002. The previous decision was upheld.

The applicant did not appeal further as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no such social security benefits were payable to widowers under United Kingdom law. The Government submitted that the applicant was not in receipt of child benefit at the time of his claim. The applicant, who had initially submitted that he had ceased to be eligible for child benefit at some time in 2002, failed to submit any comments in reply, although invited to do so. The domestic law relevant to this application is set out in Willis v. the United Kingdom, no. 36042/97, §§ 1426, ECHR 2002-IV, and Runkee and White v. the United Kingdom, no. 42949/98, §§ 40-41, 25 July 2007.