ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1750/2013

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința comercială nr. 3988 din 25 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 12493/3/2007, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta R. și a obligat pe pârâtele Asociațiile de Proprietari bl. X sc. X1, sc. X2, sc.X3 și sc. X4 la plata către reclamantă a sumei de 110.584,35 RON c/val. facturi și penalități de întârziere și a cheltuielilor de judecată: Asociația sc. X1 la 35.238,66 RON debit principal, 21.957,64 RON penalități și 2.119,47 RON cheltuieli de judecată; Asociația sc. X2 la 11.874,19 RON debit principal, 9.062,9 RON penalități, 775,84 RON cheltuieli de judecată; Asociația sc.

X3 la 5.594,49 RON debit principal, 4.730,69 RON penalități de întârziere, 382,61 RON cheltuieli de judecată; Asociația sc. X4 la 12.477,95 RON debit principal, 9.627,83 RON penalități, 819 RON cheltuieli de judecată. A respins acțiunea reclamantei îndreptată împotriva pârâtelor Asociația de Proprietari X sc. X5 și Asociația de Proprietari X sc. X6 ca neîntemeiată. A respins cererea reclamantei de obligare a pârâtelor datoare și la plata cheltuielilor de judecată către celelalte pârâte. A obligat reclamanta să achite Asociației de Proprietari X sc. X5 cheltuieli de judecată în valoare de 1.603,4 RON și Asociația de Proprietari X sc. X6 cheltuieli de judecată în valoare de 3.603,4 RON. Pentru a pronunța această hotărâre instanța fondului a reținut că la data de 25 noiembrie 2004 toate părțile cauzei au semnat un proces-verbal prin care pârâtele au recunoscut creanța reclamantei compusă din 665.542.307 ROL c/val.

energie termică, 747.000 ROL cheltuieli de judecată și 951.290.625 ROL penalități de întârziere. A constatat instanța că părțile nu au putut realiza împărțirea acestui debit global pe cale amiabilă, astfel încât au înregistrat litigiul pe rolul instanței, că motivul neînțelegerilor dintre părți și a întârzierii în achitarea debitelor restante a rezultat din modalitatea în care fiecare dintre asociațiile pârâte s-au desprins succesiv din fosta asociație a întregului bloc, fără ca reclamanta și acestea să depună diligențe în vederea repartizării cheltuielilor comune în prezența reprezentanților fiecărei scări, culpa fiind comună tuturor părților. A considerat instanța că, pentru a se oferi o aparență de legalitate, cu prilejul desprinderii asociațiilor constituite la sc.

X2, sc. X3 și sc. X4 s-au încheiat procese-verbale de recunoaștere și stabilire a responsabilităților în formă autentică, acestea achitând ulterior, în mod eșalonat, sumele prevăzute în sarcina lor; dar pentru că procesele-verbale și situațiile nu reflectă realitatea și nu au fost recunoscute de toate părțile, expertul contabil a fost nevoit să stabilească cotele datorate de fiecare scară pe baza informațiilor disponibile privind numărul de persoane înscrise pe listele de plată ale fiecărei scări, suprafața locuită, ponderea sumei de plată în totalul sumelor facturate. S-a apreciat de către instanță că refacerea în totalitate a modalității de repartizare a acestor cheltuieli a fost determinată de culpa tuturor părților.

A considerat instanța că, în ceea ce privește Asociațiile sc. X5 și sc. X6, acestea au încheiat contracte separate cu reclamanta anterior dec. 2002 și febr. 2003, astfel încât nu li se poate impune plata parțială a facturilor emise de R., că expertiza a evidențiat plata de către acestea, înainte de scadență, a sumelor stabilite în sarcina lor prin repartizările făcute de fostul administrator anterior acestei perioade și că plățile efectuate de celelalte pârâte au fost avute în vedere de expert și au determinat micșorarea sumelor datorate. Cu referire la cheltuielile de judecată efectuate de Asociația sc. X5 și sc. X6, instanța a constatat că dispozițiile art. 274 impun piața acestora doar de către reclamantă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâtele Asociația de Proprietari X sc. X5, Asociația de Proprietari X sc. X1, Asociația de Proprietari X sc. X2, Asociația de Proprietari X sc. X4 și R. București. În motivarea cererii sale apelanta Asociația de Proprietari X sc. X5 a arătat că, deși acțiunea reclamantei a fost respinsă în ceea ce privește pe această asociație, R. nu a fost obligată la plata în integralitate a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat și onorariu expert. Prin apelul său pârâta Asociația de Proprietari X sc. X1 a solicitat instanței să constate că această asociație are datorii față de intimata reclamantă apelantă R. numai în sumă de 7.315,44 RON. În motivarea cererii sale apelanta a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că pârâtele în cauză au recunoscut la data de 25 noiembrie 2004 creanța R. în valoare totală de 617.579.932 ROL, compusă din 865.542.307 ROL c/val.

energie termică, 747.000 ROL cheltuieli de judecată și 951.290.825 ROL penalități de întârziere, că fără o analiză aprofundată a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanța a reținut faptul că prin înscrisul din data de 25 noiembrie 2004, pârâtele, Asociațiile de Proprietari ale Blocului nr. X și-au însușit pretinsul debit reclamat de R. Se explică că la data respectivă fosta conducere a intimatei-reclamante-apelante, R., sub amenințarea sistării agentului termic și a apei calde menajere, după ce a sesizat instanța de judecată cu cererea sa la 27 octombrie 2004, după ce în fața instanței inițial învestite a fost ridicată excepția prematurității față de dispozițiile art. 720 1 C. proc. civ., a forțat reprezentanții Asociațiilor de Proprietari bl.

X să încheie un înscris pentru care aceștia nu erau abilitați să îl semneze, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanțelor judecătorești exista un litigiu împotriva intimatei cu privire la abuzul săvârșit de aceasta constând în oprirea abuzivă a furnizării agentului termic și a apei calde. Persoanele care au semnat, sub presiune, înscrisul de care se folosește R., nu au fost abilitate de asociațiile respective să consemneze o recunoaștere in corpore a debitului, cu atât mai mult cu cât între pârâte existau neînțelegeri cu privire la modalitatea prin care acestea au înțeles să se desprindă din asociația mamă prin preluarea activului și pasivului la data constituirii în asociație de proprietari de sine stătătoare.

Apelanta R. a solicitat modificarea în parte a sentinței și obligarea pârâtelor Asociațiile de Proprietari X sc. X1, sc. X2, sc. X3 și sc. X4 la cheltuielile de judecată către pârâta Asociația de Proprietari sc. X5 în valoare de 1.603,4 RON și către pârâta Asociația de Proprietari X sc. X6 în valoare de 3.603,4 RON. În motivarea cererii sale apelanta a arătat că în urma expertizei contabile s-a constatat că Asociațiile sc. X5 și X6 nu datorează nicio sumă din creanța dedusă judecății, astfel încât pârâtele care au căzut în pretenții vor suporta și cheltuielile de judecată făcute de către cele două asociații - în interpretarea art. 274 apelanta susține că partea care a pierdut procesul trebuie să suporte atât cheltuielile făcute de ea, cât și cheltuielile făcute de partea care a câștigat procesul.

Reclamanta consideră că nu se află în culpă deoarece legea nu permite niciunui furnizor să intervină în repartizarea cheltuielilor comune a asociațiilor de proprietari. Apelanta Asociația de Proprietari sc. X4 a solicitat schimbarea sentinței în parte în sensul respingerii acțiunii formulate de R. împotriva sa. În motivarea cererii sale partea a arătat, în esență, că această asociație și-a achitat în totalitate obligațiile față de reclamantă, obligații izvorâte până la 12 iulie 2003 când s-a desprins din asociația mamă. Apelanta Asociația de Proprietari bl. X sc. X2, a solicitat schimbarea în parte a sentinței și respingerea acțiunii în ceea ce o privește ca nefondată. În motivarea cererii sale apelanta a arătat Procesul-verbal încheiat la data de 25 noiembrie 2004 cu R. de cele 6 asociații de proprietari a fost semnat de către acestea în urma amenințării cu întreruperea furnizării de apă caldă și căldură.

Consideră apelanta că reclamanta este într-o culpă evidentă, atâta timp cât și-a permis să i se facă plăți în nume propriu fără contract și nr. de cod client. A susținut că niciuna dintre asociațiile exonerate nu face dovadă că și-a preluat datoriile restante - neexistând nicio probă privind situația financiară a întregului condominiu la data desprinderii Asociației de Proprietari bloc X sc. X5 și Asociației de Proprietari bloc X sc. X6. A considerat apelanta că R. nu avea dreptul să încheie contracte separate, atâta timp cât nu se putea măsura consumul pentru fiecare scară sau tronson - deoarece exista un singur contor situat la subsolul scării 6. Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin Decizia nr. 309 din 29 iunie 2012, a anulat apelul formulat de apelanta Asociația de Proprietari bl.

X sc. X4, ca netimbrat, a respins apelul formulat de R. București și cererea de aderare la apel formulată de Asociația de Proprietari bl. X sc. X4, ca nefondate, a admis apelurile formulate de Asociația de Proprietari X sc. X1, a schimbat în parte sentința atacată în sensul că a obligat pârâta Asociația de Proprietari X sc. X1 la 35.238,66 RON debit principal, 21.102,8 RON penalități și 2.119,47 RON cheltuieli de judecată, a obligat reclamanta să achite pârâtei Asociația de Proprietari X sc. X5 cheltuieli de judecată în primă instanță în valoare de 2.800 RON, menținând celelalte dispoziții ale sentinței și totodată a obligat apelanta R. la plata către apelanta Asociația de Proprietari X sc. X5 a sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată în apel.

În fundamentarea acestei decizii instanța de control judiciar a reținut cu privire la apelul Asociației de Proprietari X sc. X5 că instanța de fond, fără a face aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., a acordat pârâtei cu titlu de cheltuieli de judecată o sumă ce se situează sub valoarea probată de către parte ca fiind cheltuieli efectuate cu onorarii avocat și expert. Referitor la apelul declarat de pârâta Asociația de Proprietari bl. X sc. X1 instanța a reținut că argumentele aduse de către parte în susținerea acestui motiv de apel nu sunt probate; nu s-a dovedit de către apelantă nici împrejurarea că persoanele care au semnat procesul-verbal nu erau abilitate să facă acest lucru, dar nici faptul că aceste persoane au fost constrânse, în vreun fel, să își însușească conținutul procesului-verbal.

Pe de altă parte, soluția adoptată de către instanța de fond a valorificat concluziile raportului de expertiză, raport care, însă, nu a folosit procesele-verbale de recunoaștere, ci a avut în vedere numărul de persoane de pe fiecare scară, înscris în listele de plată, suprafața locuită, luată în calcul la stabilirea cotelor de întreținere. Prin urmare, sumele la care părțile au fost obligate prin sentință sunt rezultatul verificării conținutului unor înscrisuri ce provin exclusiv de la pârâte, împrejurare ce a determinat, de altfel, admiterea doar în parte a acțiunii reclamantei. A mai reținut instanța că și concluziile raportului de expertiză susțin, doar în parte, criticile acestei apelante.

Astfel, concluziile raportului de expertiză întocmit în apel, prin valorificarea și a înscrisurilor depuse de părți în dosarul instanței de control judiciar, recuantifică debitele Asociației de Proprietari sc. X1, în sensul că identifică valori mai mari ale debitului principal și mai mici ale penalităților. Astfel, prin răspunsul la obiecțiuni expertul stabilește un cuantum al penalităților datorate de această apelantă de 21.102,8 RON, în loc de 21.957 RON, și un cuantum al debitului principal de 37.554,37 RON în loc de suma de 35.238,66 RON la care partea a fost obligată prin sentința instanței de fond. Cu referire la cheltuielile de judecată în apel, Curtea a precizat că, deși prin cererea de apel partea a solicitat obligarea intimatei reclamante la plata acestora, cu ocazia dezbaterilor din ședința publică de la 25 iunie 2012 partea, prin reprezentant convențional, a arătat în mod expres că nu solicită cheltuieli de judecată.

Prin urmare, o astfel de cerere nu a făcut obiectul dezbaterii contradictorii a părților. Faptul că apelanta a revenit asupra poziției sale prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei în data de 28 iunie 2012, solicitând și cheltuieli de judecată, nu permite Curții să cenzureze această cerere, în lipsa punerii sale în discuția părților. Cu privire la apelul reclamantei R. instanța a reținut că Asociațiile sc. X1, sc. X2 și sc. X3 nu se află în culpă procesuală în legătură cu chemarea în judecată a celorlalte două pârâte, astfel încât, în interpretarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii, iar soluția se impune a fi menținută. În ceea ce privește apelul declarat de pârâta Asociația de Proprietari sc.

X4, instanța a reținut îndeplinirea de către această parte a obligației de timbrare a cererii. Referitor la apelul pârâtei Asociației de Proprietari bloc X sc. X2, instanța de control judiciar a reținut în esență, legalitatea și temeinicia sentinței atacate din perspectiva criticilor formulate. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta R. și pârâtele Asociația de Proprietari bloc X sc. X2 București, Asociația de Proprietari bloc X sc. X4, Asociația de Proprietari bloc X sc. X1 București. Recurenta-reclamantă R. solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate în sensul obligării pârâtelor recurente la plata cheltuielilor de judecată către pârâta Asociației de Proprietari bloc X sc.

X5 în valoare de 1.603,4 RON + 1.000 RON (cheltuieli de judecată în apel) și către pârâta Asociația de Proprietari bloc X sc. X6 în valoare de 3.603,4 RON. I. Prin criticile formulate recurenta-reclamantă reproșează instanței de apel greșita aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. II. Recurenta-pârâtă Asociația de Proprietari bloc X sc. X1 București își subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și prezintă modul în care s-au desfășurat raporturile între părți arătând că în mod greșit atât instanța de fond cât și cea de apel au reținut faptul că pârâtele ar fi recunoscut la data de 25 noiembrie creanța R. în valoare totală de 1.617.579.932 ROL, în condițiile în care are nu au analizat o analiză proformă a înscrisurilor depuse în probațiune.

Această recurentă mai evidențiază și faptul că raportul de expertiză contabilă dispus de instanța de apel conține erori de calcul și nu ia în considerare dispozițiile legale cu privire la modalitatea de preluare a activului și pasivului la constituirea ca asociația de proprietari pentru scările X5 și X6, expertul neluând în calcul faptul că facturile prin care s-au solicitat penalități de întârziere au fost cele prezentate prin cererea precizatoare a R. depusă la termenul din data de 12 martie 2009 la Tribunalul București și nu facturile din oglindă puse la dispoziție de reclamantă. Într-o ultimă critică această recurentă reproșează instanței de apel interpretarea art. 274 C. proc. civ., dar și a art. 276 C. proc.

civ. sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată stabilit în sarcina sa, în raport de faptul că valoarea penalităților a fost diminuată în calea de atac. III. Recurenta Asociația de Proprietari bloc X sc. X2 își subsumează criticile motivului de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prezintă modul în care s-a înființat asociația, faptul predării datoriilor la momentul desprinderii acestei asociații, respectiv începutul lunii august 2003, modul în care a fost achitată o parte din debit, arătând că în mod greșit instanța i-a respins apelul dat fiind faptul că există un proces-verbal de recunoaștere și stabilire responsabilitate încheiat în 23 octombrie 2003 și care nu poate fi pus în discuție nefiind contestat de părți.

Această recurentă-pârâtă arată că expertul, din eroare, a omis să ia în calcul copiile chitanțelor susținând că nu este posibilă defalcarea. IV. Recurenta-pârâtă Asociația de Proprietari bloc X sc. X4, prezintă de asemenea situația de fapt reținută în cauză, reiterează criticile formulate în cadrul apelului său, reproșând, în esență, instanței de apel că nu a analizat judicios înscrisurile depuse la dosar. Această recurentă nu și-a îndeplinit obligația de timbrare a cererii formulate. Înalta Curte, examinând decizia recurată din perspectiva criticilor formulate, constată următoarele: I. Recursul declarat de reclamanta R. București este nefondat întrucât instanța de control judiciar a aplicat corect principiul potrivit căruia acordarea cheltuielilor de judecată se întemeiază pe culpa procesuală a părții care a pierdut procesul în raport de soluția pronunțată de prima instanță.

Astfel cum se poate observa reclamanta R. a fost titulara demersului judiciar prin care a solicitat obligarea și a Asociațiilor de Proprietari bloc X sc. X5 și sc. X6 la plata contravalorii facturilor și a penalităților. Cum aceste două pârâte nu au căzut în pretenții, este evident că acestea nu puteau fi obligate la plata cheltuielilor de judecată, critica apelantei reclamante fiind judicios îndepărtată de instanța de control judiciar. II. Înalta Curte, examinând cererile de recurs formulate de pârâtele Asociația de Proprietari bl. X sc. X2 și Asociația de Proprietari bl. X Sc. X1 din perspectiva criticilor indicate de părți, reține nemotivarea în drept a acestora în raport de reglementarea cuprinsă în art. 302 1 lit. c) C. proc.

civ., pentru următoarele considerente: Recursul, cale extraordinară de atac, poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate, în reglementarea expresă și limitativă redată în art. 304 C. proc. civ. Argumentația adusă de recurentele-pârâte în susținerea criticilor vizează în esență situații de fapt și administrare de probatorii, fără a fi susținute în drept. Recurentele-pârâte își circumscriu criticile în mod global motivelor de modificare prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., raportându-se la hotărârea instanței de control judiciar, din perspectiva situației de fapt reținute și a probatoriului administrat. Așadar, simpla prezentare a motivelor de netemeinicie de către recurente, reiterarea unor situații de fapt, în lipsa unei argumentații în drept care să situeze criticile în sfera temeiurilor de modificare indicate fac imposibilă exercitarea efectivă a controlului de legalitate al instanței de recurs.

Practic, prin criticile invocate recurentele-pârâte își exprimă nemulțumirea cu privire la soluțiile pronunțate de instanțe, dar aduc în susținere argumente ce își propun să repună în discuție situații de fapt, precum și reinterpretarea probatoriului, împrejurare care situează analiza acestora în sfera controlului de temeinicie și nu în aceea a controlului de legalitate configurat expres și limitativ de art. 304 C. proc. civ. În considerarea celor ce preced, constatând că recurentele Asociația de proprietari bl. X sc. X2 și Asociația de proprietari bl. X Sc. X1 nu s-au conformat obligației reglementate de dispozițiile art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de recurs și dezvoltarea lor, Înalta Curte, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc.

civ., va constata nulitatea celor două cereri de recurs în temeiul art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. III. În raport de împrejurarea că recurenta-pârâtă Asociația de Proprietari bl. X SC. X4 nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația emisă pentru termenul de judecată din data de 23 aprilie 2013, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și pct. 3 din Legea nr. 146/1997, modificată, și respectiv art. 30 pct. 1 și pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a legii, precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare, și să dispună anularea recursului pârâtei Asociației de Proprietari bl.

X sc. X4 București, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă R. București împotriva Deciziei nr. 309 din 29 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă, ca nefondat. Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă Asociația de proprietari bl. X, sc. X4 București, împotriva Deciziei nr. 309 din 29 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca netimbrat. Constată nulitatea cererilor de recurs formulate de recurentele-pârâte Asociația de proprietari X, sc. X4 București și Asociația de proprietari bl. X, sc. X1, București, împotriva Deciziei nr. 309 din 29 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă. Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 aprilie 2013. Procesat de GGC - AZ