ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.04.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1529/2013

HOTĂRÂRE
09.04.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1529/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea de ședință din 4 februarie

2013 pronunțată în Dosar nr. 58706/3/2011, Curtea de Apel București, secția a

VI-a civilă, a respins excepția inadmisibilității și a admis cererea de

suspendare a executării vremelnice formulată de apelanta-pârâtă SC H. SA, cu

sediul ales la SCA P.N.A., din București, în contradictoriu cu apelantul

reclamant M.V., cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură M.K. din București

și cu apelanta-pârâtă SC P.E.E.H. SA, prin administrator judiciar E.I. SPRL

București și a suspendat executarea silită a Sentinței civile nr. 25248 din 20

decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-i civilă, până

la soluționarea apelurilor declarate împotriva acestei sentințe.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:

La data de 2

noiembrie 2012, apelanta pârâtă SC H. SA a formulat cerere de suspendare a

executării vremelnice a Sentinței civile nr. 25248 din 20 decembrie 2011,

pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. 56706/3/2011,

până la soluționarea apelurilor declarate împotriva acestei sentințe.

În motivarea cererii,

apelanta pârâtă a arătat că reclamantul M.V. a pus în executare sentința

indicată mai sus, fiind format Dosarul de executare nr. 491/2012, în care s-au emis

adrese de înființare a popririi la 27 iulie 2012 și la 3 octombrie 2012 (pentru

sumele de bani reprezentând lipsa de folosință a terenului pentru perioada

aprilie - septembrie 2012).

Împotriva acestor

acte de executare, SC H. SA a formulat contestații la executare.

Autoarea cererii de

suspendare a mai arătat că, deși nu înțelege să antameze fondul litigiului,

consideră că acțiunea în evacuare admisă reclamantului este inadmisibilă.

Formularea cererii de

suspendare este justificată de începerea executării silite prin înființarea

popririi asupra conturilor societății, o parte din sume fiind deja executate.

Prejudiciul produs apelantei pârâte prin executarea sentinței constă în faptul

că poate fi obligată la plata unor sume de bani pe o perioadă de timp nedeterminată,

cu atât mai mult cu cât soluționarea apelurilor este suspendată până la

soluționarea Dosarului nr. 273/240/2012 al Judecătoriei Hațeg, având ca obiect

constatarea nulității absolute a titlului de proprietate al reclamantului, în

eventualitatea pronunțării unei soluții favorabile apelantei-pârâte, există

mari șanse să nu poată fi realizată întoarcerea executării, sumele de bani

putând fi utilizate de reclamant până la acea dată.

În drept, au fost

invocate dispozițiile art. 280 C. proc. civ.

Prin notele de

ședință depuse la termenul din 4 februarie 2013, apelantul reclamant M.V. a

invocat excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării

vremelnice, cu motivarea că judecata apelurilor a fost suspendată în baza

dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., astfel că nu mai poate

fi efectuat niciun act de procedură în cauză.

Pe fondul cererii,

reclamantul a arătat că nu au fost invocate împrejurări excepționale, cum ar fi

producerea unui prejudiciu ireparabil sau greu de înlăturat, care ar justifica

urgența. Întoarcerea executării nu este imposibil de realizat, având în vedere

că sumele de bani încasate se află într-un cont bancar, iar creditoarea poate

executa silit bunurile reclamantului, de exemplu imobilul în care acesta locuiește.

Prejudiciul afirmat este cauzat chiar de apelanta-pârâtă care ar putea elibera

terenul benevol. Prin executare, activitatea societății apelante-pârâte nu este

blocată, având în vedere diferența dintre sumele executate și cifra de afaceri.

Curtea a respins

excepția inadmisibilității invocată de apelantul reclamant M.V. pentru

următoarele considerente:

Deși prin Încheierea

de la 18 iunie 2012, s-a dispus suspendarea judecării apelurilor, în temeiul

art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea irevocabilă a

cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 273/240/2012 al Judecătoriei Hațeg,

județul Hunedoara, Curtea a apreciat că se poate pronunța asupra cererii de

suspendare a executării vremelnice.

Astfel, potrivit art.

280 alin. (1) C. proc. civ., cererea pentru suspendarea executării vremelnice

se va putea face fie odată cu apelul, fie deosebit în tot cursul instanței de

apel.

Prin încheierea de

suspendare a judecății, instanța de apel nu s-a dezînvestit, astfel că prezenta

cerere de suspendare a executării vremelnice apare ca fiind formulată "în

cursul instanței de apel".

Ca urmare a

suspendării, sunt lovite de nulitate actele de procedură efectuate în vederea

soluționării apelurilor, fără ca o cerere incidentală formulată în temeiul art.

280 C. proc. civ. să fie considerată inadmisibilă. Aceasta întrucât prin

Încheierea de la 18 iunie 2012 a fost suspendată doar judecarea cererilor de

apel, iar nu și a altor cereri incidentale, formulate ulterior, care nu tind la

soluționarea căii de atac.

Asupra cererii de

suspendare a executării vremelnice, Curtea a reținut următoarele:

Prin Sentința civilă

nr. 123 din 12 decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a

VI-a civilă, în Dosarul nr. 8271/2/2012, în temeiul art. 280 alin. (5) C. proc.

civ., a fost admisă cererea de suspendare vremelnică a executării hotărârii

tribunalului atacate cu apel.

În cuprinsul

sentinței de mai sus, se reține consemnarea de către apelanta SC H. SA a

cauțiunii în sumă de 4.202 RON, potrivit recipisei de consemnare din 5

decembrie 2012.

Stabilind cauțiunea

pentru prezenta cerere de suspendare la același cuantum, în conformitate cu

prevederile art. 723

1

cauțiunea prin deducere, fiind îndeplinită astfel cerința prevăzută de art. 280

alin. (4) C. proc. civ.

Pentru a se dispune

suspendarea executării și astfel lipsirea temporară de finalitate a hotărârii

judecătorești executorii potrivit art. 720

8

necesar ca prin executarea acesteia să fie grav vătămate interesele legitime

ale debitorului.

Fără a prejudeca

fondul apelurilor, Curtea a apreciat că se impune suspendarea executării

vremelnice a sentinței atacate.

Admiterea acțiunii

reclamantului M.V. s-a întemeiat pe calitatea de proprietar a acestuia, probată

cu titlul de proprietate a cărui valabilitate este contestată de pârâta SC H.

SA, inclusiv prin motivele de apel. Or, analiza legalității titlului de

proprietate face obiectul Dosarului nr. 273/240/2012 al Judecătoriei Hațeg,

până la soluționarea irevocabilă a căruia s-a dispus suspendarea judecării

apelurilor formulate în prezenta cauză.

Cu toate că în

procesul privind nulitatea absolută a titlului de proprietate nu s-a pronunțat

o hotărâre în primă instanță, reclamantul a început executarea silită doar cu

privire la partea din sentință referitoare la sumele de bani reprezentând lipsa

de folosință a terenului pentru perioada de la 1 ianuarie 2009 până la

eliberarea terenului.

De observat că

reclamantul nu a pus în executare și partea din dispozitiv referitoare la

evacuare, ridicarea construcțiilor și aducerea terenului la starea inițială,

moment până la care s-ar fi calculat daunele pentru lipsa de folosință.

În această situație,

este întemeiată temerea apelantei-pârâte că reclamantul ar putea executa silit

sume de bani considerabile, pe o perioadă de timp nedeterminată, cu atât mai

mult cu cât nu se poate estima durata procesului.

Or, prejudiciul

iminent și greu de reparat ce va fi încercat de pârâtă constă în faptul că, în

condițiile în care reclamantul va continua executarea doar cu privire la

daunele pentru lipsa de folosință, în eventualitatea unei soluții favorabile

pârâtelor, întoarcerea executării va fi dificil de realizat, având în vedere că

reclamantul nu a administrat dovezi privind solvabilitatea sa.

Afirmațiile

reclamantului privind păstrarea sumelor de bani încasate într-un cont bancar și

existența unor bunuri imobile ce pot fi executate au rămas nedovedite.

În plus, Curtea a mai

reținut că la termenul din 30 aprilie 2012 a încuviințat apelantului-reclamant

cererea de ajutor public judiciar, ocazie cu care a reținut că veniturile nete

lunare ale familiei acestuia erau de 1.997 RON. Plata taxei judiciare de timbru

datorată în apel a fost eșalonată până la 1 mai 2014, reclamantul datorând

lunar suma de 867,17 RON, obligație cu care a fost luat în evidență la

Consiliul Local Deva, ceea ce diminuează considerabil resursele financiare ale

reclamantului.

Împotriva Încheierii

din 4 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă,

în Dosar nr. 56706/3/2011, a declarat recurs reclamantul M.V., întemeiat pe

art. 304

9

în concluzie admiterea recursului, modificarea încheierii în sensul împingerii

cererii de suspendare a executării titlului executoriu.

Prin criticile

formulate recurentul reclamant a susținut în esență următoarele:

Astfel, printr-un

prim motiv de recurs, recurentul a susținut nulitatea Încheierii de ședință din

4 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă,

avându-se în vedere faptul că dată fiind suspendarea judecării apelului conform

art. 244 alin. (1) C. proc. civ., nu mai era posibilă efectuarea nici unui act

de procedură, respectiv nici a unei cereri de suspendare a executării

vremelnice a hotărârii primei instanțe, întrucât suspendarea unei cauze

operează față de toate părțile din proces și are ca efect rămânerea în

nelucrare a procesului și că orice act de procedură făcut în acest interval

este lovit de nulitate, iar sancțiunea poate fi invocată numai de partea în

favoarea căreia a operat suspendarea.

Efectele suspendării

se răsfrâng asupra tuturor părților din proces, soluție ce se impune, pentru

identitate de rațiune și în privința cererilor incidente și accesorii.

Recurenta critică și

argumentele reținute de instanță asupra rondului cauzei susținând că instanța

de apel a încălcat prevederile legale în sensul că a trecut nepermis la

judecarea fondului și că intimata H. ar fi putut să întrerupă executarea silită

prin predarea imobilului, că evacuarea pârâtei nu a fost pusă în executare

întrucât terenul trebuia adus în starea inițială, aceea de teren agricol, și că

pentru eliberarea terenului de construcțiile existente ar fi fost necesare alte

cheltuieli decât cele pentru executare, iar supoziția privind situația sa

financiară poate fi susținută și cu privire la pârâtă, care poate intra în

stare de insolvență.

Intimata-pârâtă SC H.

SA, prin întâmpinarea depusă la data de 4 aprilie 2013, a cerut respingerea

recursului reclamantului ca nefondat.

Analizând recursul

declarat de reclamantul M.V. împotriva Încheierii din 4 februarie 2013,

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în Dosar nr.

56706/3/2011, în raport de criticile formulate și temeiurile de drept arătate,

ținând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte a constatat că

recursul este nefondat avându-se în vedere următoarele considerente:

Astfel, primul motiv

de recurs prin care recurentul pârât a susținut nulitatea încheierii recurate

pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, față de

Încheierea de la 18 iunie 2012, prin care s-a dispus suspendarea judecării

apelurilor, în temeiul art 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la

soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 273/240/2012

al Judecătoriei Hațeg, nu poate fi primită în raport de dispozițiile art. 280

alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că cererea pentru suspendarea executării

vremelnice se va putea face fie odată cu apelul, fie deosebit în tot cursul

instanței de apel.

Din interpretarea

dispozițiilor art. 280 alin. (1) C. proc. civ. reiese că formularea unei cereri

de suspendare a executării hotărârii apelate se poate face separat de cererea

de apel și reprezintă o situație de excepție, fiind stabilită de norme

derogatorii, aceasta nefiind o cerere incidentală sau accesorie și nu are ca

efect stingerea sau închiderea procesului din apel, ci doar amânarea

soluționării sale.

Este adevărat că

urmare a suspendării, sunt lovite de nulitate actele de procedură efectuate în

vederea soluționării apelurilor, dar nu este cazul în speță, întrucât prin

Încheierea de la 18 iunie 2012 a fost suspendată doar judecarea cererilor de

apel, aceasta fiind formulată "în cursul instanței de apel", iar instanța

nu s-a dezînvestit.

În ceea ce privește

criticile și argumentele invocate asupra fondului cauzei, prin care recurentul

a susținut că au fost încălcate prevederile legale, se constată că instanța

învestită cu soluționarea cererii pentru suspendarea executării vremelnice,

analizând condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale în această

materie, a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor legale incidente,

respectiv a art. 280 coroborat cu art. 581 C. proc. civ.

Este de observat că

aspectele vizând legalitatea și temeinicia sentinței au fost cu justețe

acceptate ca fiind compatibile cu examinarea sumară a aparenței de drept impuse

de procedura ordonanței președințiale, așa încât nu pot fi primite nici

criticile referitoare la analiza fondului raportului juridic dedus judecății, a

situației de fapt invocate în susținerea motivului de recurs prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ.

Conform art. 581 C.

proc. civ., instanța va putea ordona măsuri vremelnice în cazuri grabnice,

pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, precum prevenirea

unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și înlăturarea

piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Potrivit textului mai

sus citat, cererea de suspendare vremelnică a hotărârii trebuie să

îndeplinească trei condiții, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudicierea

fondului.

În raport cu

evocatele aspecte este de menționat că admisibilitatea ordonanței președințiale

se analizează nu doar din perspectiva formală a condițiilor prevăzute de alin.

(1) al art. 581 C. proc. civ., ci și din perspectiva consecințelor pe care o

astfel de măsură provizorie le poate avea asupra tuturor drepturilor părților

implicate în proces.

Admiterea cererii de

suspendare până la soluționarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr.

273/240/2012 al Judecătoriei Hațeg având ca obiect constatarea nulității

absolute a titlului de proprietate al reclamantului, de instanța de apel, a

fost justificată față de începerea executării silite împotriva pârâtei prin

înființarea popririi asupra conturilor H., o parte din sumele pentru care s-au

înființat popriri fiind deja executate.

Condiția urgenței

este dovedită în scopul preîntâmpinării punerii în aplicare a măsurilor dispuse

prin sentința primei instanțe, partea potrivnică procedând, deja, la punerea în

executare a sentinței primei instanțe astfel că petenta era îndreptățită să

solicite suspendarea efectelor sentinței tribunalului, prin aceasta evitând

producerea unor consecințe deosebit de grave asupra tuturor celor implicați în

litigiul dedus judecății de față.

Or, având în vedere

faptul că, în condițiile în care reclamantul va continua executarea doar cu

privire la daunele pentru lipsa de folosință, nu și cu privire la evacuare în

eventualitatea pronunțării unei soluții favorabile pârâtelor, aceasta a fost

motivată de prejudiciul ce s-ar crea în patrimoniul pârâtei și de greutățile pe

care le-ar întâmpina aceasta, în cazul în care s-ar ajunge la întoarcerea

executării, aspect ce este de natură să justifice suspendarea executării

silite.

Caracterul vremelnic

rezultă din solicitarea petentei în sensul dispunerii măsurii pe o durată

determinată, respectiv până la soluționarea apelurilor declarate împotriva

acesteia.

Condiția

neprejudicierii fondului este, de asemenea, îndeplinită prin însăși natura

cererii care are ca obiect asigurarea desfășurării în bune condiții a

activității societății, prin dispunerea măsurii solicitate pe căile de

ordonanță președințială aducându-se atingere aspectelor deduse judecății.

În consecință, pentru

considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., urmează să respingă recursul reclamantului ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de reclamantul M.V. împotriva Încheierii din 4 februarie 2013,

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în Dosar nr.

56706/3/2011, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 9 aprilie 2013.

Procesat

de GGC - AZ

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-10-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3190/2013
Asupra recursului de față: Prin Sentința civilă nr. 8279 din 21 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta SC B.T.T. SA în contradictoriu cu pârâta SC I.T. SRL, a
ÎCCJ 2013-03-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1308/2013
Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 3 din 9 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a fost admisă cererea de suspendare a execu
ÎCCJ 2011-12-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4166/2011
efectuat deja executarea silită prin poprire (la cererea de suspendare a executării silite formulată inițial în cauză contestatoarea nu a renunțat în mod expres). În raport cu faptul că suma executată a intrat în contul A.D.S., contestatoar
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2002/2014
a formulat cerere de intervenție în interes propriu, cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă la termenul din 18 mai 2010. Tribunalul București, secția a III-a civilă, prin Sentința civilă nr. 1023 din 30 mai 2011 a admis în parte cererea
ÎCCJ 2013-10-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1091/2014
întâmpinare de intimații V.M. și C.M. A respins contestația la titlu, astfel cum a fost precizată, formulată de contestatorii M.C. și M.P. în contradictoriu cu intimații V.M. și C.M., ca inadmisibilă. A Respins contestația la executare, ast
Sursă