ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1529/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1529/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea de ședință din 4 februarie 2013 pronunțată în Dosar nr. 58706/3/2011, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a respins excepția inadmisibilității și a admis cererea de suspendare a executării vremelnice formulată de apelanta-pârâtă SC H. SA, cu sediul ales la SCA P.N.A., din București, în contradictoriu cu apelantul reclamant M.V., cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură M.K. din București și cu apelanta-pârâtă SC P.E.E.H. SA, prin administrator judiciar E.I. SPRL București și a suspendat executarea silită a Sentinței civile nr. 25248 din 20 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-i civilă, până la soluționarea apelurilor declarate împotriva acestei sentințe.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele: La data de 2 noiembrie 2012, apelanta pârâtă SC H. SA a formulat cerere de suspendare a executării vremelnice a Sentinței civile nr. 25248 din 20 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. 56706/3/2011, până la soluționarea apelurilor declarate împotriva acestei sentințe. În motivarea cererii, apelanta pârâtă a arătat că reclamantul M.V. a pus în executare sentința indicată mai sus, fiind format Dosarul de executare nr. 491/2012, în care s-au emis adrese de înființare a popririi la 27 iulie 2012 și la 3 octombrie 2012 (pentru sumele de bani reprezentând lipsa de folosință a terenului pentru perioada aprilie - septembrie 2012). Împotriva acestor acte de executare, SC H. SA a formulat contestații la executare.
Autoarea cererii de suspendare a mai arătat că, deși nu înțelege să antameze fondul litigiului, consideră că acțiunea în evacuare admisă reclamantului este inadmisibilă. Formularea cererii de suspendare este justificată de începerea executării silite prin înființarea popririi asupra conturilor societății, o parte din sume fiind deja executate. Prejudiciul produs apelantei pârâte prin executarea sentinței constă în faptul că poate fi obligată la plata unor sume de bani pe o perioadă de timp nedeterminată, cu atât mai mult cu cât soluționarea apelurilor este suspendată până la soluționarea Dosarului nr. 273/240/2012 al Judecătoriei Hațeg, având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate al reclamantului, în eventualitatea pronunțării unei soluții favorabile apelantei-pârâte, există mari șanse să nu poată fi realizată întoarcerea executării, sumele de bani putând fi utilizate de reclamant până la acea dată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 280 C. proc. civ. Prin notele de ședință depuse la termenul din 4 februarie 2013, apelantul reclamant M.V. a invocat excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării vremelnice, cu motivarea că judecata apelurilor a fost suspendată în baza dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., astfel că nu mai poate fi efectuat niciun act de procedură în cauză. Pe fondul cererii, reclamantul a arătat că nu au fost invocate împrejurări excepționale, cum ar fi producerea unui prejudiciu ireparabil sau greu de înlăturat, care ar justifica urgența. Întoarcerea executării nu este imposibil de realizat, având în vedere că sumele de bani încasate se află într-un cont bancar, iar creditoarea poate executa silit bunurile reclamantului, de exemplu imobilul în care acesta locuiește.
Prejudiciul afirmat este cauzat chiar de apelanta-pârâtă care ar putea elibera terenul benevol. Prin executare, activitatea societății apelante-pârâte nu este blocată, având în vedere diferența dintre sumele executate și cifra de afaceri. Curtea a respins excepția inadmisibilității invocată de apelantul reclamant M.V. pentru următoarele considerente: Deși prin Încheierea de la 18 iunie 2012, s-a dispus suspendarea judecării apelurilor, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 273/240/2012 al Judecătoriei Hațeg, județul Hunedoara, Curtea a apreciat că se poate pronunța asupra cererii de suspendare a executării vremelnice.
Astfel, potrivit art. 280 alin. (1) C. proc. civ., cererea pentru suspendarea executării vremelnice se va putea face fie odată cu apelul, fie deosebit în tot cursul instanței de apel. Prin încheierea de suspendare a judecății, instanța de apel nu s-a dezînvestit, astfel că prezenta cerere de suspendare a executării vremelnice apare ca fiind formulată "în cursul instanței de apel". Ca urmare a suspendării, sunt lovite de nulitate actele de procedură efectuate în vederea soluționării apelurilor, fără ca o cerere incidentală formulată în temeiul art. 280 C. proc. civ. să fie considerată inadmisibilă. Aceasta întrucât prin Încheierea de la 18 iunie 2012 a fost suspendată doar judecarea cererilor de apel, iar nu și a altor cereri incidentale, formulate ulterior, care nu tind la soluționarea căii de atac.
Asupra cererii de suspendare a executării vremelnice, Curtea a reținut următoarele: Prin Sentința civilă nr. 123 din 12 decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. 8271/2/2012, în temeiul art. 280 alin. (5) C. proc. civ., a fost admisă cererea de suspendare vremelnică a executării hotărârii tribunalului atacate cu apel. În cuprinsul sentinței de mai sus, se reține consemnarea de către apelanta SC H. SA a cauțiunii în sumă de 4.202 RON, potrivit recipisei de consemnare din 5 decembrie 2012. Stabilind cauțiunea pentru prezenta cerere de suspendare la același cuantum, în conformitate cu prevederile art. 723 1 C. proc. civ., Curtea a constatat consemnată cauțiunea prin deducere, fiind îndeplinită astfel cerința prevăzută de art. 280 alin. (4) C. proc.
civ. Pentru a se dispune suspendarea executării și astfel lipsirea temporară de finalitate a hotărârii judecătorești executorii potrivit art. 720 8 C. proc. civ., este necesar ca prin executarea acesteia să fie grav vătămate interesele legitime ale debitorului. Fără a prejudeca fondul apelurilor, Curtea a apreciat că se impune suspendarea executării vremelnice a sentinței atacate. Admiterea acțiunii reclamantului M.V. s-a întemeiat pe calitatea de proprietar a acestuia, probată cu titlul de proprietate a cărui valabilitate este contestată de pârâta SC H. SA, inclusiv prin motivele de apel. Or, analiza legalității titlului de proprietate face obiectul Dosarului nr. 273/240/2012 al Judecătoriei Hațeg, până la soluționarea irevocabilă a căruia s-a dispus suspendarea judecării apelurilor formulate în prezenta cauză.
Cu toate că în procesul privind nulitatea absolută a titlului de proprietate nu s-a pronunțat o hotărâre în primă instanță, reclamantul a început executarea silită doar cu privire la partea din sentință referitoare la sumele de bani reprezentând lipsa de folosință a terenului pentru perioada de la 1 ianuarie 2009 până la eliberarea terenului. De observat că reclamantul nu a pus în executare și partea din dispozitiv referitoare la evacuare, ridicarea construcțiilor și aducerea terenului la starea inițială, moment până la care s-ar fi calculat daunele pentru lipsa de folosință. În această situație, este întemeiată temerea apelantei-pârâte că reclamantul ar putea executa silit sume de bani considerabile, pe o perioadă de timp nedeterminată, cu atât mai mult cu cât nu se poate estima durata procesului.
Or, prejudiciul iminent și greu de reparat ce va fi încercat de pârâtă constă în faptul că, în condițiile în care reclamantul va continua executarea doar cu privire la daunele pentru lipsa de folosință, în eventualitatea unei soluții favorabile pârâtelor, întoarcerea executării va fi dificil de realizat, având în vedere că reclamantul nu a administrat dovezi privind solvabilitatea sa. Afirmațiile reclamantului privind păstrarea sumelor de bani încasate într-un cont bancar și existența unor bunuri imobile ce pot fi executate au rămas nedovedite. În plus, Curtea a mai reținut că la termenul din 30 aprilie 2012 a încuviințat apelantului-reclamant cererea de ajutor public judiciar, ocazie cu care a reținut că veniturile nete lunare ale familiei acestuia erau de 1.997 RON.
Plata taxei judiciare de timbru datorată în apel a fost eșalonată până la 1 mai 2014, reclamantul datorând lunar suma de 867,17 RON, obligație cu care a fost luat în evidență la Consiliul Local Deva, ceea ce diminuează considerabil resursele financiare ale reclamantului. Împotriva Încheierii din 4 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în Dosar nr. 56706/3/2011, a declarat recurs reclamantul M.V., întemeiat pe art. 304 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea încheierii în sensul împingerii cererii de suspendare a executării titlului executoriu.
Prin criticile formulate recurentul reclamant a susținut în esență următoarele: Astfel, printr-un prim motiv de recurs, recurentul a susținut nulitatea Încheierii de ședință din 4 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, avându-se în vedere faptul că dată fiind suspendarea judecării apelului conform art. 244 alin. (1) C. proc. civ., nu mai era posibilă efectuarea nici unui act de procedură, respectiv nici a unei cereri de suspendare a executării vremelnice a hotărârii primei instanțe, întrucât suspendarea unei cauze operează față de toate părțile din proces și are ca efect rămânerea în nelucrare a procesului și că orice act de procedură făcut în acest interval este lovit de nulitate, iar sancțiunea poate fi invocată numai de partea în favoarea căreia a operat suspendarea.
Efectele suspendării se răsfrâng asupra tuturor părților din proces, soluție ce se impune, pentru identitate de rațiune și în privința cererilor incidente și accesorii. Recurenta critică și argumentele reținute de instanță asupra rondului cauzei susținând că instanța de apel a încălcat prevederile legale în sensul că a trecut nepermis la judecarea fondului și că intimata H. ar fi putut să întrerupă executarea silită prin predarea imobilului, că evacuarea pârâtei nu a fost pusă în executare întrucât terenul trebuia adus în starea inițială, aceea de teren agricol, și că pentru eliberarea terenului de construcțiile existente ar fi fost necesare alte cheltuieli decât cele pentru executare, iar supoziția privind situația sa financiară poate fi susținută și cu privire la pârâtă, care poate intra în stare de insolvență.
Intimata-pârâtă SC H. SA, prin întâmpinarea depusă la data de 4 aprilie 2013, a cerut respingerea recursului reclamantului ca nefondat. Analizând recursul declarat de reclamantul M.V. împotriva Încheierii din 4 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în Dosar nr. 56706/3/2011, în raport de criticile formulate și temeiurile de drept arătate, ținând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte a constatat că recursul este nefondat avându-se în vedere următoarele considerente: Astfel, primul motiv de recurs prin care recurentul pârât a susținut nulitatea încheierii recurate pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, față de Încheierea de la 18 iunie 2012, prin care s-a dispus suspendarea judecării apelurilor, în temeiul art 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.
civ., până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 273/240/2012 al Judecătoriei Hațeg, nu poate fi primită în raport de dispozițiile art. 280 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că cererea pentru suspendarea executării vremelnice se va putea face fie odată cu apelul, fie deosebit în tot cursul instanței de apel. Din interpretarea dispozițiilor art. 280 alin. (1) C. proc. civ. reiese că formularea unei cereri de suspendare a executării hotărârii apelate se poate face separat de cererea de apel și reprezintă o situație de excepție, fiind stabilită de norme derogatorii, aceasta nefiind o cerere incidentală sau accesorie și nu are ca efect stingerea sau închiderea procesului din apel, ci doar amânarea soluționării sale.
Este adevărat că urmare a suspendării, sunt lovite de nulitate actele de procedură efectuate în vederea soluționării apelurilor, dar nu este cazul în speță, întrucât prin Încheierea de la 18 iunie 2012 a fost suspendată doar judecarea cererilor de apel, aceasta fiind formulată "în cursul instanței de apel", iar instanța nu s-a dezînvestit. În ceea ce privește criticile și argumentele invocate asupra fondului cauzei, prin care recurentul a susținut că au fost încălcate prevederile legale, se constată că instanța învestită cu soluționarea cererii pentru suspendarea executării vremelnice, analizând condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale în această materie, a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor legale incidente, respectiv a art. 280 coroborat cu art. 581 C. proc.
civ. Este de observat că aspectele vizând legalitatea și temeinicia sentinței au fost cu justețe acceptate ca fiind compatibile cu examinarea sumară a aparenței de drept impuse de procedura ordonanței președințiale, așa încât nu pot fi primite nici criticile referitoare la analiza fondului raportului juridic dedus judecății, a situației de fapt invocate în susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Conform art. 581 C. proc. civ., instanța va putea ordona măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, precum prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Potrivit textului mai sus citat, cererea de suspendare vremelnică a hotărârii trebuie să îndeplinească trei condiții, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudicierea fondului. În raport cu evocatele aspecte este de menționat că admisibilitatea ordonanței președințiale se analizează nu doar din perspectiva formală a condițiilor prevăzute de alin. (1) al art. 581 C. proc. civ., ci și din perspectiva consecințelor pe care o astfel de măsură provizorie le poate avea asupra tuturor drepturilor părților implicate în proces. Admiterea cererii de suspendare până la soluționarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 273/240/2012 al Judecătoriei Hațeg având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate al reclamantului, de instanța de apel, a fost justificată față de începerea executării silite împotriva pârâtei prin înființarea popririi asupra conturilor H., o parte din sumele pentru care s-au înființat popriri fiind deja executate.
Condiția urgenței este dovedită în scopul preîntâmpinării punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin sentința primei instanțe, partea potrivnică procedând, deja, la punerea în executare a sentinței primei instanțe astfel că petenta era îndreptățită să solicite suspendarea efectelor sentinței tribunalului, prin aceasta evitând producerea unor consecințe deosebit de grave asupra tuturor celor implicați în litigiul dedus judecății de față. Or, având în vedere faptul că, în condițiile în care reclamantul va continua executarea doar cu privire la daunele pentru lipsa de folosință, nu și cu privire la evacuare în eventualitatea pronunțării unei soluții favorabile pârâtelor, aceasta a fost motivată de prejudiciul ce s-ar crea în patrimoniul pârâtei și de greutățile pe care le-ar întâmpina aceasta, în cazul în care s-ar ajunge la întoarcerea executării, aspect ce este de natură să justifice suspendarea executării silite.
Caracterul vremelnic rezultă din solicitarea petentei în sensul dispunerii măsurii pe o durată determinată, respectiv până la soluționarea apelurilor declarate împotriva acesteia. Condiția neprejudicierii fondului este, de asemenea, îndeplinită prin însăși natura cererii care are ca obiect asigurarea desfășurării în bune condiții a activității societății, prin dispunerea măsurii solicitate pe căile de ordonanță președințială aducându-se atingere aspectelor deduse judecății. În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul M.V. împotriva Încheierii din 4 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în Dosar nr. 56706/3/2011, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 aprilie 2013. Procesat de GGC - AZ
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.