ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1298/2010

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința arbitrală

nr. 71 din 27 martie 2009 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial

Internațional s-au respins, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei capacității

procesuale și lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, precum și cererea

de suspendare a litigiului.

S-a admis acțiunea

reclamantei SC I.G. SRL REDIU în contradictoriu cu pârâta SC A. SA ATENA, sucursala

București, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 39.352,10 Euro

echivalent lei la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R. din ziua plății

și la 13.123,97 lei cheltuieli de arbitrare.

Împotriva acestei

sentințe arbitrale, petenta SC A. SA ATENA, sucursala București, a formulat

acțiune în anulare, care a fost soluționată de Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, prin sentința nr. 113 din 12 octombrie 2009, prin respingerea

ca neîntemeiată a acesteia.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a apreciat că nu se poate pune problema încălcării de către

instanța arbitrală a dispozițiilor art. 1546 și 1551 C. civ., din perspectiva

prevederilor art. 364 lit. i) C. proc. civ., precum și a dispozițiilor art. 67

și 68 C. proc. civ. De asemenea, referitor la faptul că instanța arbitrală nu a

luat în considerare dispozițiile art. 18.1; 34 și 35 din contract, Curtea

consideră că aceste aspecte ținând de fondul litigiului nu pot fi invocate pe

calea unei acțiuni in anulare.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâta SC A. SA ATENA, sucursala

București, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei atacate cu trimiterea

cauzei spre rejudecare.

Recurenta-pârâtă a

fost legal citată pentru termenul din 20 aprilie 2010 cu mențiunea de a depune

taxa judiciară de timbru în valoare de 2.234 lei și 5 lei timbru judiciar,

obligație căreia nu s-a conformat.

Ori, prin art. 1 din

Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul

potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești

sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe

datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice care se

plătesc anticipat, sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de

instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit prevederilor

art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în

care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea

părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând că recursul

nu a fost timbrat anticipat, că recurenta-pârâtă nu s-au conformat obligației

de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată 20

aprilie 2010, respectiv de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de

2.234 lei și 5 lei timbru judiciar, când procedura a fost legal îndeplinită, că

în cauză nu operează scutirea legală, personală sau ca obiect, de obligația

timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3)

din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele

metodologice de aplicare a legii și să dispună anularea ca netimbrat a

recursului pârâtei SC A. SA ATENA, sucursala București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul

declarat de pârâta SC A. SA ATENA, sucursala București, împotriva sentinței nr.

113 din 12 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială,

ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 aprilie 2010.