ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1399/2010

Deliberând asupra recursului de față, din

actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6806 din 20

septembrie 2007 a Judecătoriei Galați, a fost respinsă cererea în pretenții

formulată de reclamanta SC R. SRL Galați în contradictoriu cu pârâta SC M.S. SRL

Galați, ca nefondată; a fost admisă cererea conexă și a fost obligată

pârâta-reclamantă SC R. SRL Galați să plătească pârâtei-reclamante SC M.S. SRL

Galați suma de 8103,32 lei pretenții și suma de 30 lei cheltuieli de judecată.

În fapt s-a reținut că între părți s-a

încheiat un contractul de executare de lucrări nr. 4/2005 prin care pârâta SC M.S.

SRL urma să execute lucrări de infrastructură, hală de producție și prestări

servicii (fundație și pardoseală plus canal de ventilație, cuptor și canalizare

și instalație de apă) la prețul de 497.907.000 de lei, vechi, cu executare în

30 de zile de la 4 aprilie 2005. Beneficiara lucrărilor s-a obligat să pună la

dispoziția executantului, toate autorizațiile și avizele prevăzute de lege și

să predea front de lucru liber de orice sarcină, iar executantul să remedieze

toate defecțiunile, fără plată.

Din

concluziile expertizei instrumentate în cauză a rezultat că aceste lucrări au

fost

finalitate și recepționate, aceste lucrări se încadrează în parametrii tehnici

de

calitate, că au fost respectate normele

de consum la materiale, în ceea ce privește

defecțiunile privind

pardoseala se datorează culpei comune a părților care au consimțit la

modificarea soluției

pentru stratul

suport, cu încălcarea normelor în domeniu, ceea ce a condus la obținerea unei

lucrări necorespunzătoare.

S-a

reținut că pentru defecțiunile apărute la platformă este numai culpa

reclamantului care nu a prevăzut la ce grosime și timp de uscare, motiv pentru

care s-a respins cererea reclamantei

.

Având în vedere cererea conexă instanța a

admis-o motivat de faptul că lucrarea a fost executată în condițiile tehnice

stabilite de părți, reclamanta nerespectând timpul de uscare a rezultat și din

declarația martorului E.N.

Iar

reclamanta în calitate de beneficiară a lucrării nu a achitat prețul total al

lucrării, motiv pentru care a fost obligată să plătească constructorului suma

de 8.103,32 de lei,

cu titlu de diferență de preț și cheltuielile de

judecată.

Împotriva acestei sentințe civile a

declarat apel S.C. R. SRL Galați, criticând-o ca fiind nelegală întrucât s-a

încălcat competența materială de soluționare a cauzei, cererea având ca obiect

obligația de a face iar potrivit art. 2 C. proc. civ., competența de

soluționare aparține Tribunalului Galați. De asemenea instanța nu a avut rol

activ privind modul de administrare al probelor, iar hotărârea nu este motivată

în drept.

Prin

decizia civilă nr. 87 din 15 februarie 2008, Tribunalul Galați a admis recursul

și a

casat sentința civilă nr. 6806/2007 constatând că Tribunalul Galați

era instanța competentă să soluționeze cauza în fond.

Pentru a pronunța această decizie

Tribunalul a reținut următoarele:

Obiectul

principal al cererii acesteia îl reprezintă obligația de a face, respectiv

obligarea

intimatei parate S.C. M.S. SRL Galați la finalizarea lucrărilor și remedierea

deficientelor apărute la lucrarea infrastructură hală producție si prestări

servicii, cerere care nu este evaluabilă în bani conform art. 2 alin. (1) pct.

a C. proc. civ., avându-se în vedere și temeiul de drept invocat de către

recurentă, respectiv art. 1073 C. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Tribunalului Galați sub nr.1733/121/2006.

Prin

sentința comercială nr. 2828 din 14 octombrie 2008 pronunțată în cauză de

Tribunalul

Galați s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de

reclamanta S.C. R. SRL Galați în contradictoriu cu pârâta S.C. M.S. SRL Galați

și s-a admis cererea conexă formulată de reclamanta S.C. M.S. SRL în

contradictoriu cu pârâta S.C. R. SRL, cu consecința obligării pârâtei la plata

sumei de 8123,32 Ron și suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a

reținut următoarea situație de fapt:

În ceea ce privește cererea de obligarea

a pârâtei la finalizarea lucrărilor, s-a reținut că însăși reclamanta în

acțiunea introductivă reclamanta a susținut finalizarea lucrărilor de către

pârâtă, dar, cu întârziere.

În privința cererii de obligare a pârâtei

la remedierea deficiențelor apărute

în

pardoseală, s-a reținut că, într-adevăr, au existat deficiențe ale pardoselii,

dar acestea

se datorează faptului că beneficiarul a renunțat la stratul

suport al pardoselii, ceea ce face ca și această cerere să fie nefondată.

Întrucât

reclamanta s-a aflat în culpă față de executarea cu întârziere a lucrării,

nepunând

la dispoziție pârâtei autorizația de construire și neachitând avansul convenit,

pârâta putea oricând să invoce excepția de neexecutare.

Față de împrejurarea că pârâta-reclamantă

a executat lucrările la care s-a

obligat

prin contractul nr. 4/2005, fără a primi prețul întreg al lucrării, aceasta

este

îndreptățită la achitarea sumei de 8103,315 lei.

Împotriva susmenționatei hotărâri, în

termen legal, a declarat apel reclamanta, criticând-o pe motive de nelegalitate

și netemeinicie.

Prin decizia nr. 43/A din 01 iunie 2009 a

Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, a respins ca

nefondat apelul declarat de reclamantă, reținându-se în considerente, în

esență, că reclamanta nu se poate prevala de lipsa cunoștințelor de

specialitate în privința nivelului calitativ al lucrărilor de construcții,

aceasta având obligația angajării unui diriginte de șantier care să acționeze

în numele său în privința verificărilor parametrilor tehnici ai lucrărilor, iar

apelanta nu a combătut constatările expertului însușite de prima instanță, iar

pârâta a probat achitarea debitului restant cu facturile emise la îndreptățirea

la contraprestația beneficiarului care a recepționat fără rezerve lucrarea.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta

în susținerea căruia critică netemeinicia probelor administrate în cauză

respectiv a expertizei efectuată în cauză, iar în ceea ce privește excepția

necompetenței materiale vizând soluționarea cauzelor conexe nu s-au respectat

dispozițiile legale incidente în cauză.

Înalta Curte, din oficiu, la acest termen

a invocat nulitatea cererii de recurs în raport de dispozițiile art. 302 alin. (1)

lit. c) C. proc. civ. raportat la art. 306 alin. (1) C. proc. civ. și a rămas

în pronunțare pe această excepție.

S-a statuat în practica judiciară a

instanței supreme, în termeni elocvenți, că atunci când în cuprinsul cererii de

recurs nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa deciziei care face

obiectul recursului, ceea ce presupune indicarea punctuală a motivelor de

nelegalitate prin raportare la soluția pronunțată și la argumentele folosite de

instanță în fundamentarea acesteia, iar succesiunea de fapte și afirmații din

cuprinsul cererii de recurs nefiind structurată din punct de vedere juridic în

așa fel încât să se poată reține măcar din oficiu vreo critică susceptibilă de

a fi încadrată în cazurile de modificare ori de casare prevăzută de art. 304 C.

proc. civ., în limita cărora să se poată exercita controlul judiciar în recurs,

sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.

În cauză din examinarea susținerilor

recurentei Înalta Curte constată că acestea se referă la netemeinicia probelor

administrate, astfel că motivele invocate de recurentă nu sunt motive de

nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.,

astfel încât urmează să se aplice sancțiunea nulității cererii de recurs,

conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. raportat la art.

306 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs

formulată de reclamanta SC R. SRL Galați împotriva deciziei nr. 43/A din 1

iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială

conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) raportat la art. 306 alin. (1) C.

proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 aprilie 2010.