ÎCCJ, decizie (scj.ro #152221)

Contestație la executare. Cazuri. Instanța competentă

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea specială. Executarea hotărârilor penale. Dispoziții comune

Indice alfabetic:

Drept procesual penal

-

contestație la executare

C. proc. pen.,

art. 598

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 183 din 30 aprilie 2019

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele, condamnatul A. a formulat contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 63 din 25 aprilie 2018 pronunțată în dosarul penal al Judecătoriei Turnu Măgurele.

În cererea formulată, condamnatul A. a arătat că solicită să se dispună deducerea perioadei de executare efectuată de către acesta de la data de 15 iunie 2016 la 22 septembrie 2016 și a perioadei de la 22 septembrie 2016 la 21 martie 2017 pe care le-a executat în baza mandatului de arestare preventivă, emis de Judecătoria Turnu Măgurele, din măsura educativă a internării în centrul educativ, dispusă pe o perioadă de 1 an și 6 luni, în baza sentinței penale nr. 63 din 25 aprilie 2018 pronunțată de Judecătoria Turnu Măgurele.

Prin sentința penală nr. 4 din 9 ianuarie 2019, pronunțată de Judecătoria Turnu Măgurele, în baza art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) și alin. (2) raportat la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Lugoj.

În esență, în considerentele hotărârii de declinare, Judecătoria Turnu Măgurele a reținut că, în situația în care condamnatul este încarcerat, instanța competentă să judece contestația la executare este exclusiv aceea din raza locului de deținere. Competența în această situație este imperativă, iar nu alternativă. Aceasta rezultă din interpretarea literală și sistematică a art. 598 alin. (2) C. proc. pen. și art. 597 alin. (1) și (6) C. proc. pen. Astfel, alin. (1) are în vedere numai situația în care condamnatul este liber, competența revenind instanței de executare, iar alin. (6) prevede situația în care condamnatul este încarcerat, competența revenind numai instanței din raza locului de deținere egală în grad cu instanța de executare. De asemenea, potrivit art. 585 alin. (2) C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, este instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

În urma declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj.

La termenul de judecată din data de 9 aprilie 2019, instanța a calificat cererea ca fiind o contestație la executare prevăzută în art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar procurorul de ședință a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Lugoj și a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea instanței competente.

Prin sentința penală nr. 191 din 9 aprilie 2019, Judecătoria Lugoj, în baza art. 50 C. proc. pen. coroborat cu art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. și art. 598 alin. (2) C. proc. pen., a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Lugoj invocată de procuror și a declinat în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele competența de soluționare a cauzei.

În baza art. 51 C. proc. pen., a constatat existența conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Lugoj și Judecătoria Turnu Măgurele.

A înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens a reținut, față de conținutul cererii și de situația de fapt relevată de înscrisurile aflate la dosar, că o contestație la executare prin care se solicită deducerea corectă a măsurii arestării preventive se încadrează în dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., fiind vorba despre o împiedicare la executare, astfel cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia nr. 167 din 12 ianuarie 2006 și Tribunalul București în sentința penală nr. 939 din 15 iulie 2004.

În doctrină (Nicolae Volonciu,

Noul Cod de procedură penală comentat

, Ed. Hamangiu, București, 2014, p. 1418-1419) s-a apreciat că, în această situație, este vorba despre o nelămurire, iar nu o împiedicare la executare, întemeiată tot pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. Soluția se impune cu atât mai mult cu cât lit. d) a aceluiași articol nu mai face referire la „incident ivit în cursul executării”, astfel că o contestație la executare prin care se solicită deducerea corectă a măsurii arestării preventive se va încadra în cazul prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Lugoj cu privire la competența teritorială de soluționare a contestației la executare formulate de petentul A., constată următoarele:

Obiectul cererii petentului A. îl formează deducerea din durata măsurii educative a internării într-un centru educativ, de 1 an și 6 luni, dispusă în baza sentinței penale nr. 63 din 25 aprilie 2018, pronunțată de Judecătoria Turnu Măgurele, a perioadelor de arestare preventivă și de arest la domiciliu de la data de 15 iunie 2016 la 22 septembrie 2016 și de la data de 22 septembrie 2016 la 21 martie 2017, pe care le-a executat în baza mandatului de arestare preventivă, emis de Judecătoria Turnu Măgurele.

În cuprinsul cererii, petentul menționează că arestarea preventivă și arestul la domiciliu pe perioada mai sus menționată au fost dispuse în cauza în care s-a pronunțat sentința penală nr. 136 din 20 septembrie 2016 a Judecătoriei Turnu Măgurele.

Din analiza sentinței penale nr. 63 din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Turnu Măgurele reiese că, la deducerea duratei măsurilor preventive, instanța nu a avut în vedere măsurile preventive luate față de inculpat în alte cauze penale.

Prin urmare, solicitarea petentului de a fi dedusă din durata măsurii educative perioada în care s-a aflat sub măsuri preventive dispuse în altă cauză reprezintă o cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, ce se încadrează în cazul de contestație la executare prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală C. proc. pen., nu o nelămurire la executarea sentinței penale nr. 63 din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Turnu Măgurele.

În cauză nu este aplicabilă opinia doctrinară expusă de către Judecătoria Lugoj, în sensul că temeiul de drept al cererii îl reprezintă cazul de contestație la executare prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât ipoteza avută în vedere în conturarea acesteia privește situația în care măsurile preventive au fost luate chiar în cauza în care s-a pronunțat hotărârea ce se execută.

Conform art. 598 alin. (2) C. proc. pen., „în cazurile prevăzute la alin. (1)

lit. a)

,

b)

și

d)

, contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597

alin. (1)

sau

(6)

.”

În speță, dat fiind faptul că petentul A. se află în executarea unei măsuri educative privative de libertate, competența aparține instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii.

Prin Decizia în interesul legii nr. 15 din 17 septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.”

Se constată că, la data formulării cererii, 6 decembrie 2018, petentul A. se afla în Centrul Educativ Buziaș, aflat în raza de competență a Judecătoriei Lugoj, împrejurare ce atrage competența teritorială a acestei instanțe.

În consecință, în baza art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Lugoj, instanță căreia i s-a trimis dosarul.