ÎCCJ, Decizia nr. 6/2017

Decizia penală nr. 6/2017

Asupra apelului de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 367 din data de 17 aprilie 2014, pronunțată în dosarul nr. x/1/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Sentinței penale nr. 877 din 1 iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/1/2010, definitivă prin Decizia penală nr. 86 din data de 22 aprilie 2013 a Completului de 5 Judecători, Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/1/2012.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 877 din 1 iunie 2012, pronunțată în dosarul nr. x/1/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 257 C. pen. anterior cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. anterior a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior.

În baza art. 86

1

C. pen. anterior a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 86

2

C. pen. anterior.+++

Conform art. 86

3

C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare inculpatul a fost supus următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen. anterior, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii a suspendat executarea pedepsei accesorii.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 8 aprilie 2010 la 12 aprilie 2010.

Prin Decizia penală nr. 86 din data de 22 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr. x/1/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completului de 5 Judecători a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 257 C. pen. anterior cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 de la 3 ani închisoare la 4 ani închisoare și termenul de încercare, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 86

2

C. pen. anterior, de la 6 ani la 9 ani.

Împotriva Sentinței penale nr. 877 din 1 iunie 2012, pronunțată în dosarul nr. x/1/2010, condamnatul A. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. anterior.

În motivarea cererii de revizuire, condamnatul A. a solicitat readministrarea unor probe (respinse de instanța de recurs), administrarea probei cu expertiză tehnică în vederea stabilirii autenticității și realității convorbirilor telefonice, precum și administrarea probei cu expertiză fono-criminalistică a vocii, probe care, în opinia acestuia, pot determina împrejurări pe care instanțele nu le-au cunoscut la momentul soluționării cauzei.

Prin referatul din 8 octombrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția Judiciară Penală a apreciat că prin cererea de revizuire formulată de condamnatul A. se tinde la o prelungire a probatoriului administrat în cauză.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 10 octombrie 2013 sub numărul x/1/2013.

Prealabil analizării admisibilității în principiu a cererii de revizuire, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a notat că analizarea cererii de revizuire trebuie făcută prin prisma reglementărilor anterioare, având în vedere că Decizia penală nr. 86 a Înaltei Curți, Completul de 5 Judecători a fost pronunțată la data de 22 aprilie 2013, iar Sentința penală nr. 877 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a fost pronunțată la data de 1 iunie 2012.

În acest sens, instanța a reținut că revizuentul a motivat cererea pe temeiurile de drept ale C. proc. pen. anterior, de altfel, cererea de revizuire fiind înregistrată, inițial, la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 2 septembrie 2013, iar ulterior, împreună cu referatul procurorului, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 10 octombrie 2013, dată anterioară intrării în vigoare a C. proc. pen. actual, respectiv 1 februarie 2014.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, analizând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire a constatat că aceasta nu este admisibilă, apreciind că nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 alin. (1) C. proc. pen. anterior.

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a formulat apel revizuentul, considerând că în mod greșit instanța de fond a dispus respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, apreciind că aceasta se circumscrie cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. anterior.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți, Completul de 5 Judecători la data de 21 noiembrie 2016, fixându-se, aleatoriu, primul termen de judecată la data de 16 ianuarie 2017.

Concluziile apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnatul revizuent și ale reprezentantului Ministerului Public au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, examinând hotărârea atacată, constată că aceasta este temeinică și legală, apelul formulat fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 393 C. proc. pen. anterior, hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.

Din prevederile art. 394 C. proc. pen. anterior rezultă că

"Revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia".

Din conținutul prevederilor menționate rezultă caracterul de cale extraordinară de atac al revizuirii, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare comise cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanță a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.

Cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 403 C. proc. pen. anterior, admiterea în principiu, etapă în care instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, respectiv al îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii, termenul de introducere.

Această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept.

Examinând cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că aceasta a fost formulată de o persoană ce avea dreptul de a formula o astfel de cerere, este îndreptată împotriva unei hotărâri ce poate fi supusă acestei căi extraordinare de atac și a fost introdusă în termenul prevăzut de lege.

În ceea ce privește încadrarea acesteia în unul dintre cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen. anterior, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că, deși prin cererea de revizuire a fost indicat cazul prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. anterior, în fapt nu au fost prezentate împrejurări noi sau fapte necunoscute de instanțele de judecată.

Prin cererea de revizuire condamnatul A. urmărește o prelungire a probatoriului administrat în cauză, prin efectuarea unor expertize, aspecte pe care instanțele le-au avut în vedere la momentul soluționării cauzei, sau readministrarea unor probe care au fost deja administrate în cauză, încercând astfel să determine o rejudecare a cauzei și o reapreciere a probelor care au fost deja administrate.

În acest context, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători reține că împrejurările invocate de revizuent nu se circumscriu cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. anterior, situație în care respingerea de către instanța de fond a cererii de revizuire ca inadmisibilă apare ca singura soluție legală și temeinică.

Față de cele ce preced, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, apelul formulat de revizuentul A. împotriva Sentinței penale nr. 367 din data de 17 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/1/2013.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga apelantul revizuent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru revizuent, în sumă de 130 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de revizuentul A. împotriva Sentinței penale nr. 367 din data de 17 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/1/2013.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. obligă apelantul revizuent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru revizuentul A., în sumă de 130 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2017.

Procesat de GGC - CL