ÎCCJ, Decizia nr. 40/2016

ÎCCJ, Decizia nr. 40/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia

penală nr. 40/2016

A. Judecata

în primă instanță

I. Prin Sentința penală nr.

428 din 16 iunie 2015 pronunțată în Dosarul nr. x/1/2013, Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția penală, în baza

art. 264 C. pen. anterior cu aplicarea art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000

și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la 3 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

Totodată,

în baza art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C.

pen., a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară,

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, b) și c) C. pen. anterior, pe o perioadă de 3 ani, după

executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.

71 C. pen. anterior a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, cu titlu de

pedeapsă accesorie.

În baza art.

86

1

C. pen. anterior a dispus suspendarea executării sub

supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului A., pe durata unui termen de

încercare de 6 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 86

2

C.

pen. anterior, care se socotește de la data rămânerii definitive a

hotărârii.

În temeiul

art. 86

3

C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, a

dispus că inculpatul trebuie să se supună următoarelor

măsuri de supraveghere:

a) să se

prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă

Tribunalul București;

b) să

anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu,

reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să

comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să

comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale

de existență.

A atras

atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub

supraveghere.

În baza art.

71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare s-a suspendat

executarea pedepselor accesorii.

În temeiul

art. 274 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. proc. pen.,

a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 22.000 RON, către stat, cu

titlu de cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală

și judecată în primă instanță.

Potrivit art.

274 alin. (1) teza finală C. proc. pen. raportat la art. 272 C. proc.

pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200

RON, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției, rămânând în

sarcina statului.

II. Pentru a

pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în

vedere că prin Rechizitoriul nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. la 18 iulie 2013 a

fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a dispus

trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârșirea

infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 17

lit. a) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 264 C. pen.

Potrivit

rechizitoriului, situația de fapt, probele administrate și aspectele

de drept constau în următoarele:

1.

Modalitatea de sesizare:

Prin

Procesul-verbal din 23 mai 2012, D.N.A., secția de combatere a

infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, unitate de

Parchet competentă în cercetarea acestei cauze, s-a sesizat din oficiu cu

privire la săvârșirea de către A., inspector general al I.S.C.,

a infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din

Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. și favorizarea

infractorului, prevăzută de art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000,

raportat la art. 264 C. pen., conform dispozițiilor art. 35 alin. (5) C.

proc. pen. combinat cu dispozițiile art. 45 alin. (1) C. proc. pen.

2.

Situația premisă

Prin

Sentința penală nr. 176 pronunțată la data de 30 ianuarie

2012 în Dosarul nr. x/1/2009, Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția penală, a hotărât:

"1.

Condamnă pe inculpatul B. la 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic.

art. 71, 64 lit. a), b) și c) C. pen.

2.

Condamnă pe inculpata C. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pentru

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

publice în formă calificată prev. de art. 248 rap. la art. 248

1

C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen.

Condamnă

pe aceeași inculpată la 1 an închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată

sub forma participației improprii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap.

la art. 290 C. pen., combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen.

Condamnă

pe aceeași inculpată la 2 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de fals intelectual la Legea contabilității sub

forma participației improprii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la

art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art.

17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen.

Condamnă

pe aceeași inculpată la 2 închisoare pentru săvârșirea sub

forma participației improprii a infracțiunii de folosire a creditului

societății într-un scop contrar intereselor societății

prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr.

31/1990 combinat cu art. 17 lit. h) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen.

În baza art.

33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. inculpata va executa pedeapsa cea mai

grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a), b) și c) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare,

în final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen.

În baza art.

11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. pen. achită pe aceeași

inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de

bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 combinat cu art.

17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3.

Condamnă pe inculpata D. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pentru complicitate

la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în

formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248

1

C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen.

4.

Condamnă pe inculpatul E. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la

infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă

calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248

1

C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă

pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b)

și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000

și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă

pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată

prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplicarea

art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art.

33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea

mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de

art. 64 lit. a), b) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în

final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

5.

Condamnă pe inculpata F. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la

infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă

calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248

1

C. pen., combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă

pe aceeași inculpată la 6 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b)

și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000

și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă

pe aceeași inculpată la 2 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată

prev. de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000

și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art.

33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea

mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de

art. 64 lit. a), b) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în

final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

6.

Condamnă pe inculpatul G. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la

infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă

calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248

1

C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă

pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea

nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă

pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată

prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art.

33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea

mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de

art. 64 lit. a), b) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în

final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

Face

aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art.

14 și 346 C. proc. pen. obligă în solidar pe inculpații B., C.,

D., E., F., aceasta în solidar și cu partea responsabilă civilmente

SC H. SRL și pe inculpatul G., acesta în solidar și cu partea

responsabilă civilmente SC I. SRL la plata sumei de 3.337.452,5258 RON

(33.374.525.258 ROL), cu titlul de despăgubiri civile către partea

civilă I.S.C.

În baza art.

14 și 346 C. proc. pen. obligă în solidar pe inculpații C., D.,

E., F., aceasta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC H.

SRL și pe inculpatul G., acesta în solidar și cu partea

responsabilă civilmente SC I. SRL la 3.143.931,9655 RON (31.439.319.655

ROL) despăgubiri civile către partea civilă I.S.C.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000 confiscă de la inculpatul B. suma de 38.217,2020

RON (382.172.020 ROL) dobândită prin săvârșirea

infracțiunii.

În baza art.

348 C. proc. pen. dispune anularea înscrisurilor false.

În baza art.

353 C. proc. pen. menține sechestrul dispus prin Ordonanța din 17

octombrie 2008 emisă în Dosarul nr. x/P/2008 al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.,

secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de

corupție, asupra sumei de 118.650 dolari aparținând inculpatului B.

În baza art.

353 C. proc. pen. menține sechestrul dispus prin Ordonanța din 24

octombrie 2008 emisă în Dosarul nr. x/P/2008 al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.,

secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de

corupție, asupra bunurilor inculpaților C., D., E., F. și G.,

după cum urmează:

- imobilul

aparținând inculpatei C., situat în Bacău, cu valoare de

piață de circa 50.000 euro;

- imobilul

aparținând inculpatei D., situat în Brăila, cu valoare de impunere

100.000.000 ROL;

- imobilul

aparținând inculpaților E. și F., situat în situat în

București, sector 1, cu valoare de impunere 401.937,51 ROL.

- imobilul

aparținând inculpatului G., situat în București, sectorul 1, compus

din teren în suprafață de 192,45 mp și construcție în

suprafață de 136,22 mp compusă din 4 camere, pivniță

și terasă, cu valoare de impozitare 185.898,15 RON.

În baza art.

190 alin. (4) C. proc. pen. obligă pe inculpatele C. și D. la câte

1.467,05 RON către experții contabili J. și K. reprezentând

diferență onorariu de expertiză.

În baza art.

191 C. proc. pen. obligă pe inculpații B., C., D. și G., acesta

din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente SC I. SRL, la

plata sumei de câte 50.000 RON cheltuieli judiciare către stat, iar pe

inculpații E. și F., aceasta din urmă în solidar cu partea

responsabilă civilmente SC H. SRL la câte 50.800 RON cheltuieli judiciare

către stat, din care câte 800 RON reprezentând onorariile

apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției."

Hotărârea

a fost luată cu opinie separată, în sensul:

-

achitării inculpatului B., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art.

10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev.

de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

-

înlăturării referirilor la art. 17 din Legea nr. 78/2000, în cazul

infracțiunilor săvârșite de ceilalți inculpați;

-

înlăturării obligării inculpatului B. la plata

despăgubirilor civile către partea civilă I.S.C.;

-

înlăturării confiscării de la inculpatul B. a sumei de

38.217,2020 RON (382.172.020 ROL) dobândită prin săvârșirea

infracțiunii;

-

ridicării sechestrului dispus prin Ordonanța din 17 octombrie 2008

emisă în Dosarul nr. x/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție - D.N.A., secția de combatere a

infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, asupra sumei

de 118.650 dolari aparținând inculpatului B.;

-

înlăturării obligării inculpatului B. la plata cheltuielilor

judiciare către stat."

S-a subliniat

că această opinie separată îl privește doar pe inculpatul

B., nu și pe ceilalți inculpați condamnați în cauză.

Dosarul nr.

x/1/2009 în care s-a pronunțat sentința penală anterior

menționată a fost înregistrat în urma sesizării instanței

supreme prin Rechizitoriul nr. x/P/2009 al D.N.A., secția de combatere a

infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. În cursul urmăririi

penale, prin Adresa din 26 septembrie 2008, I.S.C. a comunicat că se

constituie parte civilă în cauză cu suma constatată ca

prejudiciu pe baza actelor de urmărire penală. Prejudiciul total

cauzat I.S.C. prin faptele inculpaților, s-a stabilit la suma de 69.937.064.609

ROL (61.549.713.021 ROL + 8.387.351.588 ROL), pe baza probelor administrate în

cursul urmăririi penale.

Pentru

recuperarea prejudiciului, D.N.A., secția de combatere a

infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, a dispus

instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și

imobile ale învinuiților C., D., E., F., G. până la concurența

sumei de 64.813.844.913 ROL, prin Ordonanța nr. x/P/2008 din 24 octombrie

2008.

Prin

Procesul-verbal din 27 octombrie 2008 a fost indisponibilizat imobilul

proprietatea inculpatului G. situat în București, sectorul 1, compus din

teren în suprafață de 192,45 mp și construcție în

suprafață de 136,22 mp compusă din 4 camere, pivniță

și terasă, cu valoare de impozitare 185.898,15 RON.

Prin

Procesul-verbal din 28 octombrie 2008 a fost indisponibilizat imobilul

proprietatea învinuiților E. și F., situat în București, sector

1, cu valoare de impunere 401.937,51 ROL.

Prin

Procesul-verbal din 30 octombrie 2008 a fost indisponibilizat imobilul

proprietatea inculpatei D., situat în Brăila, cu valoare de impunere

100.000.000 ROL.

Prin

Procesul-verbal din 30 octombrie 2008 a fost indisponibilizat imobilul

proprietatea inculpatei C., situat în Bacău, cu valoare de piață

de circa 50.000 euro.

S-a

arătat că în cursul judecării în primă instanță a

Cauzei nr. x/1/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția penală, I.S.C. a menținut constituirea de parte

civilă, așa cum o formulase în faza de urmărire penală.

Împotriva

sentinței penale anterior menționate au declarat recursuri

inculpații și D.N.A., ce au format obiectul Dosarului nr. x/1/2012 al

Completului de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și

Justiție (denumit, în continuare X). I.S.C. nu a declarat recurs.

În timpul

judecării recursurilor, căi de atac devolutive, la termenul din 2 mai

2012, întrucât instanța de fond a constatat că prejudiciul cauzat

I.S.C. este în realitate mai mare, de 75.526.350.588 lei, instituția

și-a majorat pretențiile civile la valoarea stabilită de prima

instanță și a solicitat obligarea inculpaților și

părților responsabile civilmente la plata acestei sume majorate, nu

doar la suma de 64.813.844.913 lei, solicitată inițial ca prejudiciu.

Astfel,

I.S.C. nu numai că și-a menținut constituirea ca parte

civilă, așa cum o formulase în timpul urmăririi penale și

judecării cauzei în primă instanță, dar a adoptat o

atitudine proactivă, în interesul instituției, solicitând

instanței supreme obligarea inculpaților la acoperirea prejudiciului

în cuantumul majorat, așa cum a fost stabilit pe parcursul cercetării

judecătorești.

La termenul

din 17 mai 2012, între altele, instanța de recurs a acordat termen în

continuare, pentru judecarea cauzei, la data de 23 mai 2012, ora 9, Sala

Secțiilor Unite.

3.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu:

În

esență, în rechizitoriu s-a reținut că la data de 22 mai

2012, deși nu preluase atribuțiile specifice funcției de la

secretarul general, martorul L., învinuitul A., în scopul favorizării

inculpaților prin zădărnicirea judecării cauzei și,

respectiv, prin crearea unei stări de dubiu cu privire la existența

prejudiciului, a întocmit și înaintat către Înalta Curte de

Casație și Justiție, pentru termenul din data de 23 mai 2012,

acordat pentru judecarea în recurs a cauzei X, Adresa din 22 mai 2012 prin

care, prevalându-se de un act de control inexistent al Curții de Conturi,

a arătat că I.S.C. "nu a suferit niciun prejudiciu și nu se

poate constitui parte civilă în cauză".

Cu privire la

împrejurările în care a fost emisă această adresă,

persoanele implicate, dispozițiile legale încălcate și scopul emiterii,

urmărirea penală efectuată în cauză a stabilit

următoarele:

Prin Decizia

Primului Ministru nr. 223 din data de 18 mai 2012, publicată în M. Of. al

României nr. 340 din 18 mai 2012, inculpatul A. a fost numit în funcția de

inspector general la I.S.C.

Acesta s-a

prezentat la sediul I.S.C., în dimineața zilei de 21 mai 2012, având

asupra sa trei ordine semnate și ștampilate, precum și noua

ștampilă ce urma a fi utilizată de instituție,

solicitându-i martorului L. - secretar general la I.S.C., să convoace o

ședință în cadrul căreia să fie prezentat colectivului

ca fiind noul inspector general. După ședință, inculpatul

le-a adus la cunoștință șefilor de birouri, șefilor de

servicii și șefilor de direcții conținutul celor trei

ordine pe care le întocmise:

- Ordinul din

21 mai 2012 prin care inspectorul general aproba utilizarea unor noi

ștampile, ștampile prezentate în anexele la ordin;

- Ordinul din

21 mai 2012 privind înființarea a două registre, registrul de

evidență a ordinelor inspectorului general și registrul de

evidență al documentelor ce intră și ies în și din

I.S.C. - aparat central și;

- Ordinul din

aceeași dată, prin care a dispus ca, începând cu data de 21 mai 2012,

secretarul general al I.S.C. să asigure coordonarea structurilor din

cadrul aparatului central și pe cele teritoriale implicate în elaborarea

documentației necesare preluării funcției de către

inspectorul general. La art. 2 al acestui ordin s-a stabilit că

predarea-primirea funcției se va realiza la data de 24 mai 2012, orele

12,30, când protocolul de predare-primire trebuia prezentat inspectorului

general pentru a fi semnat.

A doua zi

după numirea sa în funcția de inspector general al I.S.C., în data de

22 mai 2012, învinuitul A., fără a solicita punctul de vedere al

Direcțiilor de specialitate din cadrul I.S.C. și fără a

consulta dosarul cauzei, aflat la juristul desemnat să reprezinte

instituția în acest proces, cu scopul vădit de a-i favoriza pe

inculpații judecați în dosarul X, a procedat la întocmirea, semnarea

și transmiterea către Înalta Curte de Casație și

Justiție, în dosarul menționat, cu termen la data de 23 mai 2012, a

Adresei din aceeași dată, prin care I.S.C., în calitate de parte

civilă în cauză, a comunicat instanței de recurs că

"neînregistrând vreun prejudiciu financiar contabil, nu se constituie

parte civilă în cauza penală de față, pentru

următoarele considerente:

a efectuat nici un fel de servicii de organizare a evenimentului intitulat X;

2.

Contractele invocate au fost încheiate de structuri organizatorice,

fără personalitate juridică, aflate în subordinea I.S.C.

și, pe cale de consecință, neavând delegare de competențe

din partea ordonatorului de credite bugetare, acele convenții sunt nule,

din punct de vedere juridic;

bugetară a instituției nu avea aprobată posibilitatea

legală de a încasa venituri rezultate din acest tip de

activități;

evidențele interne ale compartimentelor de specialitate din organizarea

I.S.C., nu rezultă înregistrarea vreunui prejudiciu financiar

contabil."

Din

conținutul Adresei din 22 mai 2012 a rezultat că la redactarea

acesteia au fost avute în vedere următoarele documente:

- raportul de

expertiză contabilă judiciară efectuat în fața

instanței de fond, care concluzionează că în urma

organizării evenimentului intitulat X în bugetul I.S.C. nu a fost

înregistrat vreun prejudiciu;

-

evidențele contractelor cu I.S.C. nu relevă înregistrarea vreunui

prejudiciu financiar-contabil și

- raportul

Curții de Conturi privind activitatea I.S.C. pentru anul 2004.

Cu privire la

împrejurările în care a fost întocmită această adresă

și persoanele implicate, în rechizitoriu s-au reținut

următoarele:

În ziua de 21

mai 2012, inculpatul A. i-a solicitat martorei M. - șef Serviciu Elaborare

Acte Normative și Contencios, să discute cu numitul N. despre dosarul

X, prezentându-l pe N. drept consilierul său personal, deși acesta nu

era angajat al I.S.C. la acel moment.

Martora M. a

susținut că, deși cunoștea că postul de consilier al

Inspectorului General nu era prevăzut în organigramă, i-a pus la

dispoziție numitului N. raportul de expertiză efectuat în cauză

și i-a explicat că la termenul din data de 2 mai 2012, I.S.C.

și-a majorat cuantumul pretențiilor civile. Martora a declarat

că nu au discutat cu privire la modalitatea de stabilire a prejudiciului,

întinderea acestuia sau posibilitatea retragerii constituirii de parte

civilă și că despre emiterea Adresei din 22 mai 2012 a aflat

abia în data de 23 mai 2012, când martora O. i-a înmânat un plic cu documentele

depuse în instanță.

În data de 22

mai 2012, în jurul prânzului, numitul N. a contactat-o telefonic pe martora P.

- expert în cadrul Direcției Economice Achiziții Publice și

Administrativă și fostă colegă de facultate cu acesta,

căreia i-a solicitat să redacteze adresa către Înalta Curte de

Casație și Justiție. Martora a declarat că, pentru a

redacta această adresă, inculpatul A. i-a solicitat să vină

cu laptopul în "oficiu" la inspectorul general. În timpul

redactării înscrisului, la solicitarea lui N., martora P. a declarat

că a contactat-o telefonic pe M. - șef Serviciu Legislație

și Contencios, pentru a-i solicita numărul dosarului X.

Cu privire la

conținutul adresei, martora P. a susținut că i-a fost dictat

după un înscris olograf pe care "l-a recunoscut ca fiind scris de

d-nul A.". Înscrisul astfel redactat a fost prezentat inculpatului, care a

solicitat "modificarea ordinii actelor enumerate la început", iar

după anumite discuții cu N., a acceptat "forma recomandată

de acesta".

Martora P. a

mai declarat că inculpatul A. a semnat adresa către Înalta Curte de

Casație și Justiție în prezența sa și a numitului N.

Tot în data

de 22 mai 2012, în jurul orelor 15, inculpatul a chemat-o pe martora Q. -

jurist în cadrul I.S.C., căreia i-a înmânat un plic cu documente pe care

să îl depună la termenul de a doua zi din dosarul X, precizându-i

că documentele fuseseră transmise și prin fax, iar juristul R.

urma să le depună în aceeași zi la registratura Înaltei

Curți de Casație și Justiție. Martora a susținut

că plicul i-a fost înmânat sigilat și că a doua zi în

instanță, după ce a înțeles, din conținutul referatul

magistratului asistent, că I.S.C. și-a retras cererea de constituire

de parte civilă, a deschis plicul și a scos originalul cererii pentru

a o depune, ocazie cu care a constatat că cererea nu are precizat temeiul

de drept.

În baza

Autorizației de percheziție din data de 29 octombrie 2012 emisă

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală,

s-a procedat la percheziționarea mediului de stocare tip hard disk, în

urma căutării efectuate fiind identificat și listat documentul

redactat de către martoră în forma înaintată instanței de

judecată.

Aspectele mai

sus menționate au fost confirmate și de către inculpatul A.,

care a susținut că în data de 22 mai 2012 "l-a invitat la sediul

I.S.C. pe domnul N., care îi ceruse acest lucru cu o zi înainte,

telefonic", pentru a discuta despre punerea în executare a hotărârii

sale de reintegrare, prilej cu care l-a întrebat pe N. dacă nu îi are pe

conștiință pe cei care urmau să fie judecați a doua zi,

precizându-i că el îi are, "pentru că nu s-a opus cu mai

multă fermitate acțiunii de constituire a I.S.C. ca parte civilă

în dosarul X." Totodată, învinuitul a arătat că l-a

întrebat pe numitul N. dacă ar fi de acord să își asume

"că nu este nici un prejudiciu în dosar", iar cel din urmă

menționat a spus că "da". A precizat că a solicitat

domnului S. să îi aducă raportul Curții de Conturi, iar N. a

studiat raportul de expertiză contabilă. Inculpatul a susținut

că a redactat o ciornă a adresei, precizând că "punctele 1

și 3 au fost elaborate" de el, "precum și considerentele 1

și 4. Punctul 2 și considerentele 2 și 3 au fost propuse în plus

de N."

Relevantă

în dovedirea premeditării faptelor a fost considerată de către

Parchet afirmația inculpatului în sensul că, "după

informațiile mele, a doua zi se pronunță o sentință

într-o cauză despre care știam că înscrisurile au fost viciate

de presiunile susținute, repetate și chiar continue ale reprezentanților

DNA", fapt de natură să demonstreze că scopul emiterii

adresei a fost acela de a-i favoriza pe inculpați.

Cu privire la

conținutul Adresei din 22 mai 2012 înaintată Înaltei Curți de

Casație și Justiție, rechizitoriul precizează că în

cursul urmăririi penale s-au stabilit următoarele:

Pentru a

motiva adresa formulată, inculpatul A. a făcut trimitere la o

expertiză contabilă pe care a susținut că "a citit-o

pe internet" (fără a putea preciza dacă este cea

efectuată în dosarul Înaltei Curți de Casație și

Justiție), la un raport al Curții de Conturi privind activitatea

I.S.C. pe anul 2004 (despre care s-a stabilit că nu există) și

la "evidențele contractelor cu instituția", în

condițiile în care contractele ce au făcut obiectul cercetărilor

nu erau înregistrate la I.S.C., întreaga procedură de achiziție fiind

fraudată.

S-a

arătat că inculpatul a semnat această adresă în calitate de

inspector general al I.S.C., deși nu preluase efectiv prerogativele

acestei funcții.

Cele trei

ordine pe care inculpatul le avea când s-a prezentat la I.S.C., în prima zi de

activitate după numirea în funcție, au fost apreciate de către

Parchet ca fiind acte pregătitoare săvârșirii infracțiunii

de favorizare a infractorului, scopul acestora fiind de a crea condițiile

pentru emiterea și transmiterea către instanța de judecată

a unei adrese favorabile inculpaților pentru termenul din data de 23 mai

2012, când se preconiza că se vor pune concluzii pe fondul cauzei.

Astfel,

înființarea Registrului de evidență al documentelor ce

intră și ies în și din I.S.C. permitea înregistrarea adresei

și transmiterea acesteia către instanță, fără a

mai fi respectat circuitul documentelor și cu asigurarea

confidențialității, iar instituirea unei noi ștampile

permitea emiterea acestei adrese chiar înainte de efectuarea operațiunii

de predare-primire cu secretarul general - martorul L., activitate ce urma a fi

realizată pe 24 mai 2012.

Parchetul a

mai reținut că cele trei ordine au fost redactate de inculpatul A.

anterior prezentării sale la instituție, fără a se solicita

punctul de vedere al direcțiilor de specialitate, fiind transmise efectiv

pe circuit, prin Departamentul Resurse Umane. S-a arătat că aceste

ordine contravin Regulamentului de Organizare și Funcționare și

Regulamentului intern al I.S.C., în vigoare la data respectivă, atât în

ceea ce privește redactarea și avizarea, cât și în ceea ce

privește dispozițiile referitoare la circuitul documentelor, care

impuneau înregistrarea oricărui document la Registratura generală.

În ceea ce

privește ștampila cu care inculpatul s-a prezentat la I.S.C., în data

de 21 mai 2012 și cu care sunt ștampilate cele trei ordine,

rechizitoriul a stabilit că a fost comandată la Monetăria

Statului, de către martorul T., în baza unei fotocopii a Hotărârii de

Guvern și a unui extras din M. Of. nr. 340 din 18 mai 2012 ce conține

Decizia Primului ministru nr. 223 din 18 mai 2012. Având în vedere

mențiunile din Biletul de intrare, Parchetul a susținut că

martorul T. a solicitat confecționarea ștampilei în data de 18 mai

2012, astfel cum rezultă din evidențele accesului în instituție.

Comanda din

21 mai 2012, Factura fiscală din 21 mai 2012 (neînregistrată la

I.S.C.), Factura din 21 mai 2012 și Chitanța, fără

număr de înregistrare la I.S.C., au fost întocmite ulterior.

Fiind audiat,

inculpatul a declarat că a înțeles să folosească o nouă

ștampilă "întrucât secretarul general L. se lăudase că

nu o să-i dea ștampila timp de 1 - 2 luni" și pentru

că ștampila utilizată nu mai corespundea legislației

actuale.

Parchetul a

reținut că premeditarea faptei reiese și din aceea că,

deși în perioada martie 2009 - octombrie 2009 a îndeplinit funcția de

inspector general în cadrul I.S.C., iar în perioada octombrie 2009 - 20

noiembrie 2009, a îndeplinit funcția de director al Direcției

Legislație, inculpatul nu a considerat necesar să informeze

instanța de judecată că I.S.C. s-a constituit parte civilă

în proces în mod abuziv și nu a explicat niciodată în ce a constat

acest "abuz" sau cine anume l-a săvârșit.

Mai mult,

inculpatul a anexat adresei transmise la instanță mai multe documente

din anul 2008 - adrese emise de diferite Direcții din cadrul

instituției, din care rezultă că acestea nu au fost în

măsură să cuantifice un prejudiciu, dar nu a precizat motivul

pentru care nu a contestat concluziile raportului de constatare întocmit de

specialiști din cadrul D.N.A. și nu a solicitat consultarea dosarului

de urmărire penală.

Se arată

în rechizitoriu că la data exprimării acelor puncte de vedere - 2008,

Direcția Juridică era condusă de numitul N., persoană care

în 2012 l-a ajutat pe inculpatul A. la redactarea Adresei din 22 mai 2012

către Înalta Curte de Casație și Justiție. Rechizitoriul

precizează că persoana care l-a ajutat pe inculpat să comande

noile ștampile, anterior preluării funcției în anul 2012, a fost

T. - șeful Serviciului Achiziții din anul 2008 și semnatarul

documentelor anexate adresei, fiind astfel evident, în opinia Parchetului,

că atât în anul 2008, când au ezitat să se pronunțe cu privire

la existența prejudiciului, cât și în anul 2012, când i-au înlesnit inculpatului

A. emiterea adresei, persoanele menționate au acționat în baza unei

înțelegeri prealabile cu acesta.

În

rechizitoriu se mai reține că la data de 24 mai 2012, orele 14:18:32,

numitul N. a fost contactat telefonic de o persoană neidentificată,

căreia i-a spus că a fost la D.N.A. pentru audiere. Din

discuțiile purtate a rezultat că N. l-a sprijinit pe inculpatul A. în

redactarea adresei, pentru a fi reintegrat în funcția de director al

Direcției Juridice din I.S.C. În timpul discuțiilor N. a confirmat faptul

că adresa a fost întocmită și asumată de către

inculpat, afirmând că nu a avut posibilitatea de a-l convinge că ceea

ce face este greșit:

N.: Am avut

închis că am fost la DNA.

Interlocutor:

Păi ... de ce ? Tu ai ... te-a angajat și ăsta înapoi?

N.: Nu, nu

m-a angajat, nu!

Interlocutor:

Da' ... Ai fost acolo.

N.: ...

(neinteligibil) ... m-a chemat să discut ... Da, am fost acolo, m-au

chemat să discut și am fost că i-am dictat lu' ... la una asta

... o ciornă pe care a făcut-o el, i-am dictat-o s-o bată la

mașină, cu renunțarea la ... la calitatea de parte civilă

în procesul cu B.

Interlocutor:

Și n-ai putut să-l înveți să nu facă porcăria

asta?

N.: Da' tu

știi ... Tu, tu știi că ai cu cine vorbi?

Interlocutor:

(n.n. - tușește)

N.: Așa

știi tu, că ai cu cine vorbi?

Interlocutor:

Și-a asumat-o, a mai făcut-o cu cineva?

N.: Nu,

singur a făcut-o, singur a semnat-o, eu n-am făcut să i-o dictez

la o juristă. În sfârșit!

Interlocutor:

Și?

N.: Și

atât!

Interlocutor:

Un mare bou!

N.: Am fost,

am dat declarații, am semnat și asta e tot!

Interlocutor:

Un mare bou!

N.: Da

!"

De asemenea,

se arată în rechizitoriu că din verificarea listingurilor

convorbirilor telefonice s-a constatat că în ziua de 22 mai 2012, la ora

05:53:48 a.m., de la postul telefonic utilizat de inculpatul A. a fost apelat

utilizatorul postului telefonic 0723.xxx, convorbirea telefonică având o

durată de 49 de secunde.

În ceea ce îl

privește pe utilizatorul postului telefonic mai sus menționat

(0723.xxx), acesta a fost identificat în persoana numitului B., postul

telefonic fiind înregistrat pe Parlamentul României. Acest număr de

telefon este menționat și în CV-urile numitului B.

S-a stabilit,

de asemenea că în perioada decembrie 2011 - mai 2012, între inculpat

și numitul B. au fost înregistrate comunicații telefonice în datele

de 15 decembrie 2011, ora 06:27:19 PM (sms transmis de numitul B.), 28

decembrie 2011, ora 04:39:49 PM (sms transmis de inculpat), 30 ianuarie 2012,

ora 04:11:59 PM (sms transmis de inculpat).

De asemenea,

verificându-se listingul postului telefonic 0771.xxx, utilizat, de asemenea de

către inculpat, rechizitoriul a stabilit că în perioada decembrie

2011 - mai 2012, între cele două persoane au avut loc comunicații

telefonice în datele de 24 decembrie 2011, ora 11:01:41 AM (sms transmis de

inculpat), 14 aprilie 2012, ora 04:15:19 PM (sms transmis de numitul B.), 16

aprilie 2012, ora 08:37:06 PM (sms transmis de inculpatul A.).

Relevantă,

în opinia Parchetului, a fost considerată comunicarea existentă între

inculpat și B. din data de 15 decembrie 2011, dată la care cel din

urmă aștepta să fie pronunțată soluția în Dosarul

nr. x/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția penală, în care era judecat pentru fapte de corupție.

Parchetul a

apreciat că această comunicare din 15 decembrie 2011 subliniază

interesul pe care inculpatul îl avea pentru situația judiciară a lui

B., comunicările dintre ei vizând explicit dosarele în care B. era judecat

pentru fapte de corupție.

S-a mai

învederat în rechizitoriu că în data de 24 mai 2012, inculpatul A. s-a

prezentat la sediul D.N.A. în vederea aducerii la cunoștință a

învinuirii în Dosarul nr. x/P/2012 și pentru audiere. Inculpatul a fost

asistat la aceste acte procesuale de d-na avocat U., care era și

apărătorul ales al inculpatului E., judecat în dosarul X, fapt ce ar

reprezenta, în opinia Parchetului, încă un element de legătură

între inculpat și persoanele judecate în dosarul menționat și în

sprijinul cărora acesta a emis Adresa din 22 mai 2012.

Din

convorbirea telefonică din 24 mai 2012, ora 16:08:35 dintre inculpatul A.

și soția sa a rezultat că inculpatul a solicitat prezența

doamnei avocat anterior menționată pentru că nu cunoștea pe

altcineva și că, fiind "foarte scumpă", dorește să

își angajeze un alt apărător.

Parchetul a

concluzionat că Adresa din 22 mai 2012, prin care I.S.C., parte

civilă în dosarul X, reprezentată legal de inspector general A., a

comunicat instanței de recurs că "neînregistrând vreun

prejudiciu financiar contabil, nu se constituie parte civilă în cauza penală

de față", a fost emisă cu încălcarea

dispozițiilor legale (O.U.G. nr. 16 din 8 mai 2012, H.G. nr. 2/2001), a

normelor interne privind circuitul documentelor și, totodată, este

neîntemeiată, nefiind susținută de documente care să ateste

că existența sau cuantumul prejudiciului au fost supuse unei analize,

ci, dimpotrivă, făcându-se referire la un document inexistent.

În ceea ce

privește nelegalitatea adresei, în rechizitoriu, s-au reținut

următoarele:

a) La data

emiterii adresei inculpatul A. nu preluase efectiv atribuțiile

funcției de inspector general, predarea-preluarea funcției urmând a

se efectua în data de 24 mai 2012, conform Ordinului nr. 3 din 21 mai 2012. În

conformitate cu O.U.G. nr. 16 din 8 mai 2012, conducerea inspectoratului este

asigurată de inspectorul general, cu rang de secretar de stat, numit

și revocat în funcție prin Decizia Primului Ministru.

Predarea-primirea efectivă de atribuții între inspectorii generali

este supusă reglementărilor privind predarea-primirea

atribuțiilor între secretarii de stat, conform prevederilor H.G. nr.

2/2001 de aprobare a structurii protocolului de predare-primire între

secretarii generali și secretarii de stat din ministere precum și

între conducătorii celorlalte organe de specialitate ale

administrației publice centrale a căror activitate publică

încetează și, respectiv, care preiau aceste funcții, respectiv

predarea exercițiului bugetar, a ștampilelor, a documentelor cu regim

secret ș.a.

Pe cale de

consecință, în conformitate cu dispozițiile legale, până la

data semnării protocolului de predare-primire, atribuțiile specifice

funcției de inspector general trebuiau exercitate de secretarul general,

L., care a preluat atribuțiile inspectorului general în data de 14 mai

2012, după demiterea d-nei inspector general V. (la data de 2 mai 2012,

I.S.C. a transmis instanței de recurs, adresa prin care își

menținea constituirea de parte civilă și chiar solicita

obligarea inculpaților la plata unui prejudiciu majorat).

Fiind audiat,

martorul L. a declarat că "predarea-primirea efectivă a

atribuțiilor specifice funcției de inspector general al I.S.C. între

mine și d-nul A. nu a mai avut loc, întrucât în data de 24 mai 2012, când

ne-am întors de la audieri de la D.N.A., d-nul A. mi-a spus că va fi

demis."

Cu privire la

Adresa din 22 mai 2012, martorul a declarat: "în urma verificărilor

efectuate am stabilit că circuitul legal al documentelor nu a fost

respectat, nu există avizul Direcției Juridice, iar eu nu am fost

informat și nu am aprobat emiterea unei astfel de adrese".

S-a

arătat în rechizitoriu că Adresa din 22 mai 2012 a fost emisă cu

încălcarea dispozițiilor din Regulamentul intern al I.S.C. și

Regulamentul intern.

Potrivit

Regulamentului de Organizare și Funcționare al I.S.C. - Anexă la

Ordinul nr. 44 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului -

Secțiunea 3 art. 8 lit. a) și c), secretarul general asigură

conducerea executivă a activității I.S.C. și

coordonează buna funcționare a compartimentelor și

activităților cu caracter funcțional din cadrul I.S.C. La

Secțiunea 5 - "Direcția Juridică și resurse

Umane", art. 32 alin. (2), se prevede că acordarea asistenței

juridice și reprezentarea I.S.C. în fața instanțelor

judecătorești intră în atribuțiile acestei direcții.

În

conformitate cu prevederile art. 32 pct. 7 lit. n), o), q), s) din Regulamentul

de Organizare și Funcționare al I.S.C., Direcția Juridică

și Resurse Umane, prin structurile organizatorice din subordine,

asigură consultanță și acordă asistență

juridică, reprezentând și apărând interesele I.S.C., în

fața organelor administrației de stat, instanțelor

judecătorești, parchetelor, precum și în cadrul oricăror

alte proceduri prevăzute de lege, redactează cererile de chemare în

judecată, de exercitare a căilor de atac, precum și orice alte

asemenea cereri privind interesele instituției și le susține în

fața instanțelor judecătorești, coordonează

activitatea juridică a consilierilor juridici, formulează

apărările și administrează toate probele în procesele în

care I.S.C. este parte.

În

speță, s-a reținut prin rechizitoriu că Adresa din 22 mai

2012, înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție,

a fost întocmită de inculpat, împreună cu N., persoană care la

data respectivă nu avea nici o calitate în cadrul instituției. La

întocmirea adresei menționate nu a fost solicitată opinia juristului

ce a reprezentat interesele instituției în proces, iar conținutul

adresei nu a fost supus avizării directorului Direcției Juridice

și Resurse Umane și nici secretarului general.

Potrivit art.

47 din Regulamentul de Organizare și Funcționare, Secretariatul

General, prin Compartimentul Registratură, asigură evidența

Registrelor specifice activității de secretariat - registratură

și înregistrarea documentelor interne și externe adresate I.S.C.

Prin Ordinul

nr. 2 din 21 mai 2012, inculpatul A. a înființat "Registrul de

evidență a ordinelor inspectorului general" și

"Registrul de evidență a documentelor ce intră și ies

în și din I.S.C. - aparat central".

Parchetul a

reținut că Ordinul nr. 2 din 21 mai 2012 contravine Regulamentului de

Organizare și Funcționare al I.S.C. și a fost emis pentru a

asigura posibilitatea elaborării, înregistrării și trimiterii

Adresei din 22 mai 2012 către Înalta Curte de Casație și

Justiție, fără avizul secretarului general și

fără a aduce la cunoștință acestuia demersul efectuat

de inspectorul general, într-un dosar în care I.S.C. se constituise parte

civilă, iar prin hotărârea pronunțată la instanța de

fond i se acordaseră și despăgubiri.

Mai mult,

emiterea ordinului de instituire a registrelor, ca și instituirea noilor

ștampile a fost apreciată de către Parchet ca reprezentând

demersuri ce fac parte din acțiunea premeditată a inculpatului pentru

favorizarea inculpaților. Așa a fost explicată graba cu care au

fost comandate ștampilele, înainte de întocmirea referatului de necesitate

și fără comandă scrisă în acest sens.

De altfel,

Ordinul nr. 1 privind instituirea ștampilelor este înregistrat într-un

Registru înființat printr-un ordin ulterior, anume Ordinul nr. 2 din 21

mai 2012 și este ștampilat cu ștampila ce nu era încă

oficial comandată. De asemenea, s-a precizat că Factura din 21 mai

2012 pentru ștampila utilizată de inspectorul general este emisă

în data de 21 mai 2012 ora 07:49:08, iar Comanda din 21 mai 2012 pentru

această ștampilă poartă chiar ștampila pentru care se

emitea comanda.

În data de 22

mai 2012, inculpatul a emis Adresa din 22 mai 2012 către Arhiepiscopia

Romano-Catolică București, înregistrată în Registrul de

intrare-ieșire aflat la secretariatul general. Contrar procedurii

utilizate în cazul Adresei din 22 mai 2012 transmisă către Înalta

Curte de Casație și Justiție, în cazul adresei către

Arhiepiscopia Romano-Catolică a fost respectat circuitul documentelor

stabilit prin Regulamentul de Organizare și Funcționare, adresa fiind

semnată de persoana care a întocmit-o și avizată de

Direcțiile de specialitate și de Secretarul general.

În data de 25

mai 2012, cu Adresă, Primul ministru al Guvernului României a fost

informat cu privire la situația juridică creată în dosarul X. În

cuprinsul acestei adrese s-a arătat că adresa transmisă de

inculpat în dosarul menționat este "emisă atât cu

încălcarea drepturilor procesuale și procedurale ale părții

civile, cât și anterior preluării efective a funcției de

inspector general al I.S.C."

Prin

aceeași adresă, întocmită de consilier juridic R., avizată

de directorul Direcției Juridice și Resurse Umane - Y. și

aprobată de secretarul general L., I.S.C. a exprimat un punct de vedere

ferm în sensul că instituția are obligația de a-și păstra

drepturile câștigate, cu titlu de despăgubiri, urmare a

pronunțării Sentinței penale nr. 176/2012 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție, până la soluționarea

definitivă a procesului penal.

La data de 28

mai 2012 secretarul general L. a aprobat nota, prin care Direcția

Juridică și Resurse Umane, prin director Y., șef serviciu M.

și consilier juridic R., a propus depunerea unei cereri precizatoare

referitoare la menținerea calității de parte civilă în

dosarul X până la termenul din 30 mai 2012. În cuprinsul acestei note s-a

arătat că I.S.C. s-a constituit parte civilă în Dosarul de

urmărire penală nr. x/P/2008 al D.N.A. și și-a reiterat

calitatea de parte civilă în Dosarul nr. x/1/2009 al Înaltei Curți de

Casație și Justiție, apreciindu-se, în baza probatoriului

administrat, că "încălcarea unor prevederi legale, ca efect al

activităților economice derulate pentru organizarea evenimentului

și acordarea X - 2004 a condus la crearea unui prejudiciu material pentru

instituție".

În cuprinsul

notei anterior menționate s-a arătat, de asemenea, că prin

Sentința penală nr. 176 din 30 ianuarie 2012, completul de

judecată a reținut că prejudiciul cauzat I.S.C. este, în

realitate, de 75.526.350.588 RON din care 67.900.000 RON reprezintă

cuantumul taxelor de participare neîncasate de I.S.C. pentru fazele

teritoriale, iar 8.387.360.588 RON constituie cuantumul total al sumelor

achitate din bugetul propriu.

În

rechizitoriu se mai reține că după revocarea din funcție a

inculpatului A. și numirea unui nou inspector general, în persoana

numitului Z., martorul N. a fost numit în funcția de director al

Direcției Juridice.

În ceea ce

privește netemeinicia adresei, în cuprinsul rechizitoriului se rețin

următoarele:

- I.S.C. s-a

constituit parte civilă în cauză, prin Adresa din 26 septembrie 2008,

nu a formulat obiecțiuni la raportul de constatare întocmit de

specialiști din cadrul D.N.A., nu a revenit asupra constituirii de parte

civilă la judecarea în fond a cauzei și nu a declarat recurs la

sentința prin care inculpații au fost obligați la despăgubiri

civile către I.S.C., majorându-și pretențiile civile în recurs;

- prin Adresa

din 22 mai 2012, s-au invocat date și documente ce se aflau la

dispoziția instituției, atât la momentul constituirii ca parte

civilă, cât și la cel al majorării cuantumului pretențiilor

civile, situație în care susținerea inculpatului A., în sensul

că I.S.C. nu a înregistrat nici un prejudiciu, a fost considerată de

Parchet, ca neîntemeiată;

- pentru a

acorda credibilitate demersului său, în cuprinsul Adresei din 22 mai 2012,

inculpatul a făcut trimitere la un act de control al Curții de

Conturi care nu există.

Prin Adresa

din 12 iunie 2012, I.S.C. a comunicat organelor de urmărire penală

că "exercițiul financiar al anului 2004, inclusiv contractele

încheiate de I.S.C. pentru organizarea evenimentului X, nu au făcut

obiectul controlului Curții de Conturi, întrucât în anul 2005 nu a fost

programată nici o acțiune de verificare a I.S.C."

S-a precizat,

în cuprinsul adresei, că "în acțiunea de control realizată

la această entitate în anul 2004 au fost verificate situațiile

financiare încheiate pentru exercițiul financiar al anului 2003."

În drept,

prin rechizitoriu s-a reținut că fapta învinuitului A., constând în

aceea că, în calitate de inspector general al I.S.C., în scopul de a

zădărnici sau cel puțin de a îngreuna judecata cauzei X

privindu-i pe inculpații C., D., B., E., F. și G. a emis, cu

încălcarea dispozițiilor legale (O.U.G. nr. 16 din 8 mai 2012 privind

stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice

centrale, H.G. nr. 2/2001) și a normelor interne privind circuitul

documentelor, contrar intereselor instituției pe care o reprezenta, Adresa

din 22 mai 2012 prin care I.S.C. (parte civilă în dosarul menționat)

a comunicat instanței de recurs că "I.S.C. neînregistrând vreun

prejudiciu financiar contabil, nu se constituie parte civilă în cauza

penală de față", făcând trimitere la un act de control

al Curții de Conturi inexistent și anexând documente interne cu

privire la opiniile exprimate de persoane din cadrul I.S.C. la momentul constituirii

ca parte civilă, infirmate prin documente ulterioare, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 17 lit. a)

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 264 C. pen.

III.

Procedura în fața instanței de fond - Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția penală

în Camera preliminară

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție la data de 19 iulie 2013 și a avut un prim termen de

judecată la data de 12 noiembrie 2013, ca urmare a solicitării Ministerului

Public de preschimbare a termenului de judecată acordat inițial, din

data de 14 ianuarie 2014.

La

următorul termen de judecată din data de 11 martie 2014, termen

acordat pentru a da posibilitatea inculpatului să-și

pregătească apărarea și să-și angajeze

apărător ales, constatând incidența în cauză a

dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 255 din 19 iulie

2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen.

și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind

dispoziții procesual penale, instanța de fond a trimis cauza

judecătorului de Cameră preliminară pentru a se proceda conform

dispozițiilor art. 342 - 348 C. proc. pen.

În