ÎCCJ, Decizia nr. 40/2016

Modalitatea de sesizare: Prin Procesul-verbal din 23 mai 2012, D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, unitate de Parchet competentă în cercetarea acestei cauze, s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către A., inspector general al I.S.C., a infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. și favorizarea infractorului, prevăzută de art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 264 C. pen., conform dispozițiilor art. 35 alin. (5) C. proc. pen. combinat cu dispozițiile art. 45 alin. (1) C. proc. pen.

Situația premisă Prin Sentința penală nr. 176 pronunțată la data de 30 ianuarie 2012 în Dosarul nr. x/1/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a hotărât: "1. Condamnă pe inculpatul B. la 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplic. art. 71, 64 lit. a), b) și c) C. pen. 2. Condamnă pe inculpata C. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248 rap. la art. 248 1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen. Condamnă pe aceeași inculpată la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată sub forma participației improprii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 290 C. pen., combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen. Condamnă pe aceeași inculpată la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual la Legea contabilității sub forma participației improprii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen. Condamnă pe aceeași inculpată la 2 închisoare pentru săvârșirea sub forma participației improprii a infracțiunii de folosire a creditului societății într-un scop contrar intereselor societății prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 combinat cu art. 17 lit. h) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. pen. achită pe aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 combinat cu art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Condamnă pe inculpata D. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248 1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b), c) C. pen.

Condamnă pe inculpatul E. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248 1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. Condamnă pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. Condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă pe inculpata F. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248 1 C. pen., combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. Condamnă pe aceeași inculpată la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. Condamnă pe aceeași inculpată la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă pe inculpatul G. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248 1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. Condamnă pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. Condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. Face aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 14 și 346 C. proc. pen. obligă în solidar pe inculpații B., C., D., E., F., aceasta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC H. SRL și pe inculpatul G., acesta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC I. SRL la plata sumei de 3.337.452,5258 RON (33.374.525.258 ROL), cu titlul de despăgubiri civile către partea civilă I.S.C. În baza art. 14 și 346 C. proc. pen. obligă în solidar pe inculpații C., D., E., F., aceasta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC H. SRL și pe inculpatul G., acesta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC I. SRL la 3.143.931,9655 RON (31.439.319.655 ROL) despăgubiri civile către partea civilă I.S.C. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 confiscă de la inculpatul B. suma de 38.217,2020 RON (382.172.020 ROL) dobândită prin săvârșirea infracțiunii. În baza art. 348 C. proc. pen. dispune anularea înscrisurilor false. În baza art. 353 C. proc. pen. menține sechestrul dispus prin Ordonanța din 17 octombrie 2008 emisă în Dosarul nr. x/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, asupra sumei de 118.650 dolari aparținând inculpatului B. În baza art. 353 C. proc. pen. menține sechestrul dispus prin Ordonanța din 24 octombrie 2008 emisă în Dosarul nr. x/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor inculpaților C., D., E., F. și G., după cum urmează: - imobilul aparținând inculpatei C., situat în Bacău, cu valoare de piață de circa 50.000 euro; - imobilul aparținând inculpatei D., situat în Brăila, cu valoare de impunere 100.000.000 ROL; - imobilul aparținând inculpaților E. și F., situat în situat în București, sector 1, cu valoare de impunere 401.937,51 ROL. - imobilul aparținând inculpatului G., situat în București, sectorul 1, compus din teren în suprafață de 192,45 mp și construcție în suprafață de 136,22 mp compusă din 4 camere, pivniță și terasă, cu valoare de impozitare 185.898,15 RON. În baza art. 190 alin. (4) C. proc. pen. obligă pe inculpatele C. și D. la câte 1.467,05 RON către experții contabili J. și K. reprezentând diferență onorariu de expertiză. În baza art. 191 C. proc. pen. obligă pe inculpații B., C., D. și G., acesta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente SC I. SRL, la plata sumei de câte 50.000 RON cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpații E. și F., aceasta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente SC H. SRL la câte 50.800 RON cheltuieli judiciare către stat, din care câte 800 RON reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției." Hotărârea a fost luată cu opinie separată, în sensul: - achitării inculpatului B., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; - înlăturării referirilor la art. 17 din Legea nr. 78/2000, în cazul infracțiunilor săvârșite de ceilalți inculpați; - înlăturării obligării inculpatului B. la plata despăgubirilor civile către partea civilă I.S.C.; - înlăturării confiscării de la inculpatul B. a sumei de 38.217,2020 RON (382.172.020 ROL) dobândită prin săvârșirea infracțiunii; - ridicării sechestrului dispus prin Ordonanța din 17 octombrie 2008 emisă în Dosarul nr. x/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, asupra sumei de 118.650 dolari aparținând inculpatului B.; - înlăturării obligării inculpatului B. la plata cheltuielilor judiciare către stat." S-a subliniat că această opinie separată îl privește doar pe inculpatul B., nu și pe ceilalți inculpați condamnați în cauză. Dosarul nr. x/1/2009 în care s-a pronunțat sentința penală anterior menționată a fost înregistrat în urma sesizării instanței supreme prin Rechizitoriul nr. x/P/2009 al D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. În cursul urmăririi penale, prin Adresa din 26 septembrie 2008, I.S.C. a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma constatată ca prejudiciu pe baza actelor de urmărire penală. Prejudiciul total cauzat I.S.C. prin faptele inculpaților, s-a stabilit la suma de 69.937.064.609 ROL (61.549.713.021 ROL + 8.387.351.588 ROL), pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Pentru recuperarea prejudiciului, D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale învinuiților C., D., E., F., G. până la concurența sumei de 64.813.844.913 ROL, prin Ordonanța nr. x/P/2008 din 24 octombrie 2008. Prin Procesul-verbal din 27 octombrie 2008 a fost indisponibilizat imobilul proprietatea inculpatului G. situat în București, sectorul 1, compus din teren în suprafață de 192,45 mp și construcție în suprafață de 136,22 mp compusă din 4 camere, pivniță și terasă, cu valoare de impozitare 185.898,15 RON. Prin Procesul-verbal din 28 octombrie 2008 a fost indisponibilizat imobilul proprietatea învinuiților E. și F., situat în București, sector 1, cu valoare de impunere 401.937,51 ROL. Prin Procesul-verbal din 30 octombrie 2008 a fost indisponibilizat imobilul proprietatea inculpatei D., situat în Brăila, cu valoare de impunere 100.000.000 ROL. Prin Procesul-verbal din 30 octombrie 2008 a fost indisponibilizat imobilul proprietatea inculpatei C., situat în Bacău, cu valoare de piață de circa 50.000 euro. S-a arătat că în cursul judecării în primă instanță a Cauzei nr. x/1/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, I.S.C. a menținut constituirea de parte civilă, așa cum o formulase în faza de urmărire penală. Împotriva sentinței penale anterior menționate au declarat recursuri inculpații și D.N.A., ce au format obiectul Dosarului nr. x/1/2012 al Completului de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (denumit, în continuare X). I.S.C. nu a declarat recurs. În timpul judecării recursurilor, căi de atac devolutive, la termenul din 2 mai 2012, întrucât instanța de fond a constatat că prejudiciul cauzat I.S.C. este în realitate mai mare, de 75.526.350.588 lei, instituția și-a majorat pretențiile civile la valoarea stabilită de prima instanță și a solicitat obligarea inculpaților și părților responsabile civilmente la plata acestei sume majorate, nu doar la suma de 64.813.844.913 lei, solicitată inițial ca prejudiciu. Astfel, I.S.C. nu numai că și-a menținut constituirea ca parte civilă, așa cum o formulase în timpul urmăririi penale și judecării cauzei în primă instanță, dar a adoptat o atitudine proactivă, în interesul instituției, solicitând instanței supreme obligarea inculpaților la acoperirea prejudiciului în cuantumul majorat, așa cum a fost stabilit pe parcursul cercetării judecătorești. La termenul din 17 mai 2012, între altele, instanța de recurs a acordat termen în continuare, pentru judecarea cauzei, la data de 23 mai 2012, ora 9, Sala Secțiilor Unite. 3. Situația de fapt reținută în rechizitoriu: În esență, în rechizitoriu s-a reținut că la data de 22 mai 2012, deși nu preluase atribuțiile specifice funcției de la secretarul general, martorul L., învinuitul A., în scopul favorizării inculpaților prin zădărnicirea judecării cauzei și, respectiv, prin crearea unei stări de dubiu cu privire la existența prejudiciului, a întocmit și înaintat către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru termenul din data de 23 mai 2012, acordat pentru judecarea în recurs a cauzei X, Adresa din 22 mai 2012 prin care, prevalându-se de un act de control inexistent al Curții de Conturi, a arătat că I.S.C. "nu a suferit niciun prejudiciu și nu se poate constitui parte civilă în cauză". Cu privire la împrejurările în care a fost emisă această adresă, persoanele implicate, dispozițiile legale încălcate și scopul emiterii, urmărirea penală efectuată în cauză a stabilit următoarele: Prin Decizia Primului Ministru nr. 223 din data de 18 mai 2012, publicată în M. Of. al României nr. 340 din 18 mai 2012, inculpatul A. a fost numit în funcția de inspector general la I.S.C. Acesta s-a prezentat la sediul I.S.C., în dimineața zilei de 21 mai 2012, având asupra sa trei ordine semnate și ștampilate, precum și noua ștampilă ce urma a fi utilizată de instituție, solicitându-i martorului L. - secretar general la I.S.C., să convoace o ședință în cadrul căreia să fie prezentat colectivului ca fiind noul inspector general. După ședință, inculpatul le-a adus la cunoștință șefilor de birouri, șefilor de servicii și șefilor de direcții conținutul celor trei ordine pe care le întocmise: - Ordinul din 21 mai 2012 prin care inspectorul general aproba utilizarea unor noi ștampile, ștampile prezentate în anexele la ordin; - Ordinul din 21 mai 2012 privind înființarea a două registre, registrul de evidență a ordinelor inspectorului general și registrul de evidență al documentelor ce intră și ies în și din I.S.C. - aparat central și; - Ordinul din aceeași dată, prin care a dispus ca, începând cu data de 21 mai 2012, secretarul general al I.S.C. să asigure coordonarea structurilor din cadrul aparatului central și pe cele teritoriale implicate în elaborarea documentației necesare preluării funcției de către inspectorul general. La art. 2 al acestui ordin s-a stabilit că predarea-primirea funcției se va realiza la data de 24 mai 2012, orele 12,30, când protocolul de predare-primire trebuia prezentat inspectorului general pentru a fi semnat. A doua zi după numirea sa în funcția de inspector general al I.S.C., în data de 22 mai 2012, învinuitul A., fără a solicita punctul de vedere al Direcțiilor de specialitate din cadrul I.S.C. și fără a consulta dosarul cauzei, aflat la juristul desemnat să reprezinte instituția în acest proces, cu scopul vădit de a-i favoriza pe inculpații judecați în dosarul X, a procedat la întocmirea, semnarea și transmiterea către Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul menționat, cu termen la data de 23 mai 2012, a Adresei din aceeași dată, prin care I.S.C., în calitate de parte civilă în cauză, a comunicat instanței de recurs că "neînregistrând vreun prejudiciu financiar contabil, nu se constituie parte civilă în cauza penală de față, pentru următoarele considerente: 1. I.S.C. nu a efectuat nici un fel de servicii de organizare a evenimentului intitulat X; 2. Contractele invocate au fost încheiate de structuri organizatorice, fără personalitate juridică, aflate în subordinea I.S.C. și, pe cale de consecință, neavând delegare de competențe din partea ordonatorului de credite bugetare, acele convenții sunt nule, din punct de vedere juridic; 3. Structura bugetară a instituției nu avea aprobată posibilitatea legală de a încasa venituri rezultate din acest tip de activități; 4. Din evidențele interne ale compartimentelor de specialitate din organizarea I.S.C., nu rezultă înregistrarea vreunui prejudiciu financiar contabil." Din conținutul Adresei din 22 mai 2012 a rezultat că la redactarea acesteia au fost avute în vedere următoarele documente: - raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în fața instanței de fond, care concluzionează că în urma organizării evenimentului intitulat X în bugetul I.S.C. nu a fost înregistrat vreun prejudiciu; - evidențele contractelor cu I.S.C. nu relevă înregistrarea vreunui prejudiciu financiar-contabil și - raportul Curții de Conturi privind activitatea I.S.C. pentru anul 2004. Cu privire la împrejurările în care a fost întocmită această adresă și persoanele implicate, în rechizitoriu s-au reținut următoarele: În ziua de 21 mai 2012, inculpatul A. i-a solicitat martorei M. - șef Serviciu Elaborare Acte Normative și Contencios, să discute cu numitul N. despre dosarul X, prezentându-l pe N. drept consilierul său personal, deși acesta nu era angajat al I.S.C. la acel moment. Martora M. a susținut că, deși cunoștea că postul de consilier al Inspectorului General nu era prevăzut în organigramă, i-a pus la dispoziție numitului N. raportul de expertiză efectuat în cauză și i-a explicat că la termenul din data de 2 mai 2012, I.S.C. și-a majorat cuantumul pretențiilor civile. Martora a declarat că nu au discutat cu privire la modalitatea de stabilire a prejudiciului, întinderea acestuia sau posibilitatea retragerii constituirii de parte civilă și că despre emiterea Adresei din 22 mai 2012 a aflat abia în data de 23 mai 2012, când martora O. i-a înmânat un plic cu documentele depuse în instanță. În data de 22 mai 2012, în jurul prânzului, numitul N. a contactat-o telefonic pe martora P. - expert în cadrul Direcției Economice Achiziții Publice și Administrativă și fostă colegă de facultate cu acesta, căreia i-a solicitat să redacteze adresa către Înalta Curte de Casație și Justiție. Martora a declarat că, pentru a redacta această adresă, inculpatul A. i-a solicitat să vină cu laptopul în "oficiu" la inspectorul general. În timpul redactării înscrisului, la solicitarea lui N., martora P. a declarat că a contactat-o telefonic pe M. - șef Serviciu Legislație și Contencios, pentru a-i solicita numărul dosarului X. Cu privire la conținutul adresei, martora P. a susținut că i-a fost dictat după un înscris olograf pe care "l-a recunoscut ca fiind scris de d-nul A.". Înscrisul astfel redactat a fost prezentat inculpatului, care a solicitat "modificarea ordinii actelor enumerate la început", iar după anumite discuții cu N., a acceptat "forma recomandată de acesta". Martora P. a mai declarat că inculpatul A. a semnat adresa către Înalta Curte de Casație și Justiție în prezența sa și a numitului N. Tot în data de 22 mai 2012, în jurul orelor 15, inculpatul a chemat-o pe martora Q. - jurist în cadrul I.S.C., căreia i-a înmânat un plic cu documente pe care să îl depună la termenul de a doua zi din dosarul X, precizându-i că documentele fuseseră transmise și prin fax, iar juristul R. urma să le depună în aceeași zi la registratura Înaltei Curți de Casație și Justiție. Martora a susținut că plicul i-a fost înmânat sigilat și că a doua zi în instanță, după ce a înțeles, din conținutul referatul magistratului asistent, că I.S.C. și-a retras cererea de constituire de parte civilă, a deschis plicul și a scos originalul cererii pentru a o depune, ocazie cu care a constatat că cererea nu are precizat temeiul de drept. În baza Autorizației de percheziție din data de 29 octombrie 2012 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, s-a procedat la percheziționarea mediului de stocare tip hard disk, în urma căutării efectuate fiind identificat și listat documentul redactat de către martoră în forma înaintată instanței de judecată. Aspectele mai sus menționate au fost confirmate și de către inculpatul A., care a susținut că în data de 22 mai 2012 "l-a invitat la sediul I.S.C. pe domnul N., care îi ceruse acest lucru cu o zi înainte, telefonic", pentru a discuta despre punerea în executare a hotărârii sale de reintegrare, prilej cu care l-a întrebat pe N. dacă nu îi are pe conștiință pe cei care urmau să fie judecați a doua zi, precizându-i că el îi are, "pentru că nu s-a opus cu mai multă fermitate acțiunii de constituire a I.S.C. ca parte civilă în dosarul X." Totodată, învinuitul a arătat că l-a întrebat pe numitul N. dacă ar fi de acord să își asume "că nu este nici un prejudiciu în dosar", iar cel din urmă menționat a spus că "da". A precizat că a solicitat domnului S. să îi aducă raportul Curții de Conturi, iar N. a studiat raportul de expertiză contabilă. Inculpatul a susținut că a redactat o ciornă a adresei, precizând că "punctele 1 și 3 au fost elaborate" de el, "precum și considerentele 1 și 4. Punctul 2 și considerentele 2 și 3 au fost propuse în plus de N." Relevantă în dovedirea premeditării faptelor a fost considerată de către Parchet afirmația inculpatului în sensul că, "după informațiile mele, a doua zi se pronunță o sentință într-o cauză despre care știam că înscrisurile au fost viciate de presiunile susținute, repetate și chiar continue ale reprezentanților DNA", fapt de natură să demonstreze că scopul emiterii adresei a fost acela de a-i favoriza pe inculpați. Cu privire la conținutul Adresei din 22 mai 2012 înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, rechizitoriul precizează că în cursul urmăririi penale s-au stabilit următoarele: Pentru a motiva adresa formulată, inculpatul A. a făcut trimitere la o expertiză contabilă pe care a susținut că "a citit-o pe internet" (fără a putea preciza dacă este cea efectuată în dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție), la un raport al Curții de Conturi privind activitatea I.S.C. pe anul 2004 (despre care s-a stabilit că nu există) și la "evidențele contractelor cu instituția", în condițiile în care contractele ce au făcut obiectul cercetărilor nu erau înregistrate la I.S.C., întreaga procedură de achiziție fiind fraudată. S-a arătat că inculpatul a semnat această adresă în calitate de inspector general al I.S.C., deși nu preluase efectiv prerogativele acestei funcții. Cele trei ordine pe care inculpatul le avea când s-a prezentat la I.S.C., în prima zi de activitate după numirea în funcție, au fost apreciate de către Parchet ca fiind acte pregătitoare săvârșirii infracțiunii de favorizare a infractorului, scopul acestora fiind de a crea condițiile pentru emiterea și transmiterea către instanța de judecată a unei adrese favorabile inculpaților pentru termenul din data de 23 mai 2012, când se preconiza că se vor pune concluzii pe fondul cauzei. Astfel, înființarea Registrului de evidență al documentelor ce intră și ies în și din I.S.C. permitea înregistrarea adresei și transmiterea acesteia către instanță, fără a mai fi respectat circuitul documentelor și cu asigurarea confidențialității, iar instituirea unei noi ștampile permitea emiterea acestei adrese chiar înainte de efectuarea operațiunii de predare-primire cu secretarul general - martorul L., activitate ce urma a fi realizată pe 24 mai 2012. Parchetul a mai reținut că cele trei ordine au fost redactate de inculpatul A. anterior prezentării sale la instituție, fără a se solicita punctul de vedere al direcțiilor de specialitate, fiind transmise efectiv pe circuit, prin Departamentul Resurse Umane. S-a arătat că aceste ordine contravin Regulamentului de Organizare și Funcționare și Regulamentului intern al I.S.C., în vigoare la data respectivă, atât în ceea ce privește redactarea și avizarea, cât și în ceea ce privește dispozițiile referitoare la circuitul documentelor, care impuneau înregistrarea oricărui document la Registratura generală. În ceea ce privește ștampila cu care inculpatul s-a prezentat la I.S.C., în data de 21 mai 2012 și cu care sunt ștampilate cele trei ordine, rechizitoriul a stabilit că a fost comandată la Monetăria Statului, de către martorul T., în baza unei fotocopii a Hotărârii de Guvern și a unui extras din M. Of. nr. 340 din 18 mai 2012 ce conține Decizia Primului ministru nr. 223 din 18 mai 2012. Având în vedere mențiunile din Biletul de intrare, Parchetul a susținut că martorul T. a solicitat confecționarea ștampilei în data de 18 mai 2012, astfel cum rezultă din evidențele accesului în instituție. Comanda din 21 mai 2012, Factura fiscală din 21 mai 2012 (neînregistrată la I.S.C.), Factura din 21 mai 2012 și Chitanța, fără număr de înregistrare la I.S.C., au fost întocmite ulterior. Fiind audiat, inculpatul a declarat că a înțeles să folosească o nouă ștampilă "întrucât secretarul general L. se lăudase că nu o să-i dea ștampila timp de 1 - 2 luni" și pentru că ștampila utilizată nu mai corespundea legislației actuale. Parchetul a reținut că premeditarea faptei reiese și din aceea că, deși în perioada martie 2009 - octombrie 2009 a îndeplinit funcția de inspector general în cadrul I.S.C., iar în perioada octombrie 2009 - 20 noiembrie 2009, a îndeplinit funcția de director al Direcției Legislație, inculpatul nu a considerat necesar să informeze instanța de judecată că I.S.C. s-a constituit parte civilă în proces în mod abuziv și nu a explicat niciodată în ce a constat acest "abuz" sau cine anume l-a săvârșit. Mai mult, inculpatul a anexat adresei transmise la instanță mai multe documente din anul 2008 - adrese emise de diferite Direcții din cadrul instituției, din care rezultă că acestea nu au fost în măsură să cuantifice un prejudiciu, dar nu a precizat motivul pentru care nu a contestat concluziile raportului de constatare întocmit de specialiști din cadrul D.N.A. și nu a solicitat consultarea dosarului de urmărire penală. Se arată în rechizitoriu că la data exprimării acelor puncte de vedere - 2008, Direcția Juridică era condusă de numitul N., persoană care în 2012 l-a ajutat pe inculpatul A. la redactarea Adresei din 22 mai 2012 către Înalta Curte de Casație și Justiție. Rechizitoriul precizează că persoana care l-a ajutat pe inculpat să comande noile ștampile, anterior preluării funcției în anul 2012, a fost T. - șeful Serviciului Achiziții din anul 2008 și semnatarul documentelor anexate adresei, fiind astfel evident, în opinia Parchetului, că atât în anul 2008, când au ezitat să se pronunțe cu privire la existența prejudiciului, cât și în anul 2012, când i-au înlesnit inculpatului A. emiterea adresei, persoanele menționate au acționat în baza unei înțelegeri prealabile cu acesta. În rechizitoriu se mai reține că la data de 24 mai 2012, orele 14:18:32, numitul N. a fost contactat telefonic de o persoană neidentificată, căreia i-a spus că a fost la D.N.A. pentru audiere. Din discuțiile purtate a rezultat că N. l-a sprijinit pe inculpatul A. în redactarea adresei, pentru a fi reintegrat în funcția de director al Direcției Juridice din I.S.C. În timpul discuțiilor N. a confirmat faptul că adresa a fost întocmită și asumată de către inculpat, afirmând că nu a avut posibilitatea de a-l convinge că ceea ce face este greșit: N.: Am avut închis că am fost la DNA. Interlocutor: Păi ... de ce ? Tu ai ... te-a angajat și ăsta înapoi? N.: Nu, nu m-a angajat, nu! Interlocutor: Da' ... Ai fost acolo. N.: ... (neinteligibil) ... m-a chemat să discut ... Da, am fost acolo, m-au chemat să discut și am fost că i-am dictat lu' ... la una asta ... o ciornă pe care a făcut-o el, i-am dictat-o s-o bată la mașină, cu renunțarea la ... la calitatea de parte civilă în procesul cu B. Interlocutor: Și n-ai putut să-l înveți să nu facă porcăria asta? N.: Da' tu știi ... Tu, tu știi că ai cu cine vorbi? Interlocutor: (n.n. - tușește) N.: Așa știi tu, că ai cu cine vorbi? Interlocutor: Și-a asumat-o, a mai făcut-o cu cineva? N.: Nu, singur a făcut-o, singur a semnat-o, eu n-am făcut să i-o dictez la o juristă. În sfârșit! Interlocutor: Și? N.: Și atât! Interlocutor: Un mare bou! N.: Am fost, am dat declarații, am semnat și asta e tot! Interlocutor: Un mare bou! N.: Da !" De asemenea, se arată în rechizitoriu că din verificarea listingurilor convorbirilor telefonice s-a constatat că în ziua de 22 mai 2012, la ora 05:53:48 a.m., de la postul telefonic utilizat de inculpatul A. a fost apelat utilizatorul postului telefonic 0723.xxx, convorbirea telefonică având o durată de 49 de secunde. În ceea ce îl privește pe utilizatorul postului telefonic mai sus menționat (0723.xxx), acesta a fost identificat în persoana numitului B., postul telefonic fiind înregistrat pe Parlamentul României. Acest număr de telefon este menționat și în CV-urile numitului B. S-a stabilit, de asemenea că în perioada decembrie 2011 - mai 2012, între inculpat și numitul B. au fost înregistrate comunicații telefonice în datele de 15 decembrie 2011, ora 06:27:19 PM (sms transmis de numitul B.), 28 decembrie 2011, ora 04:39:49 PM (sms transmis de inculpat), 30 ianuarie 2012, ora 04:11:59 PM (sms transmis de inculpat). De asemenea, verificându-se listingul postului telefonic 0771.xxx, utilizat, de asemenea de către inculpat, rechizitoriul a stabilit că în perioada decembrie 2011 - mai 2012, între cele două persoane au avut loc comunicații telefonice în datele de 24 decembrie 2011, ora 11:01:41 AM (sms transmis de inculpat), 14 aprilie 2012, ora 04:15:19 PM (sms transmis de numitul B.), 16 aprilie 2012, ora 08:37:06 PM (sms transmis de inculpatul A.). Relevantă, în opinia Parchetului, a fost considerată comunicarea existentă între inculpat și B. din data de 15 decembrie 2011, dată la care cel din urmă aștepta să fie pronunțată soluția în Dosarul nr. x/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în care era judecat pentru fapte de corupție. Parchetul a apreciat că această comunicare din 15 decembrie 2011 subliniază interesul pe care inculpatul îl avea pentru situația judiciară a lui B., comunicările dintre ei vizând explicit dosarele în care B. era judecat pentru fapte de corupție. S-a mai învederat în rechizitoriu că în data de 24 mai 2012, inculpatul A. s-a prezentat la sediul D.N.A. în vederea aducerii la cunoștință a învinuirii în Dosarul nr. x/P/2012 și pentru audiere. Inculpatul a fost asistat la aceste acte procesuale de d-na avocat U., care era și apărătorul ales al inculpatului E., judecat în dosarul X, fapt ce ar reprezenta, în opinia Parchetului, încă un element de legătură între inculpat și persoanele judecate în dosarul menționat și în sprijinul cărora acesta a emis Adresa din 22 mai 2012. Din convorbirea telefonică din 24 mai 2012, ora 16:08:35 dintre inculpatul A. și soția sa a rezultat că inculpatul a solicitat prezența doamnei avocat anterior menționată pentru că nu cunoștea pe altcineva și că, fiind "foarte scumpă", dorește să își angajeze un alt apărător. Parchetul a concluzionat că Adresa din 22 mai 2012, prin care I.S.C., parte civilă în dosarul X, reprezentată legal de inspector general A., a comunicat instanței de recurs că "neînregistrând vreun prejudiciu financiar contabil, nu se constituie parte civilă în cauza penală de față", a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale (O.U.G. nr. 16 din 8 mai 2012, H.G. nr. 2/2001), a normelor interne privind circuitul documentelor și, totodată, este neîntemeiată, nefiind susținută de documente care să ateste că existența sau cuantumul prejudiciului au fost supuse unei analize, ci, dimpotrivă, făcându-se referire la un document inexistent. În ceea ce privește nelegalitatea adresei, în rechizitoriu, s-au reținut următoarele: a) La data emiterii adresei inculpatul A. nu preluase efectiv atribuțiile funcției de inspector general, predarea-preluarea funcției urmând a se efectua în data de 24 mai 2012, conform Ordinului nr. 3 din 21 mai 2012. În conformitate cu O.U.G. nr. 16 din 8 mai 2012, conducerea inspectoratului este asigurată de inspectorul general, cu rang de secretar de stat, numit și revocat în funcție prin Decizia Primului Ministru. Predarea-primirea efectivă de atribuții între inspectorii generali este supusă reglementărilor privind predarea-primirea atribuțiilor între secretarii de stat, conform prevederilor H.G. nr. 2/2001 de aprobare a structurii protocolului de predare-primire între secretarii generali și secretarii de stat din ministere precum și între conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a căror activitate publică încetează și, respectiv, care preiau aceste funcții, respectiv predarea exercițiului bugetar, a ștampilelor, a documentelor cu regim secret ș.a. Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile legale, până la data semnării protocolului de predare-primire, atribuțiile specifice funcției de inspector general trebuiau exercitate de secretarul general, L., care a preluat atribuțiile inspectorului general în data de 14 mai 2012, după demiterea d-nei inspector general V. (la data de 2 mai 2012, I.S.C. a transmis instanței de recurs, adresa prin care își menținea constituirea de parte civilă și chiar solicita obligarea inculpaților la plata unui prejudiciu majorat). Fiind audiat, martorul L. a declarat că "predarea-primirea efectivă a atribuțiilor specifice funcției de inspector general al I.S.C. între mine și d-nul A. nu a mai avut loc, întrucât în data de 24 mai 2012, când ne-am întors de la audieri de la D.N.A., d-nul A. mi-a spus că va fi demis." Cu privire la Adresa din 22 mai 2012, martorul a declarat: "în urma verificărilor efectuate am stabilit că circuitul legal al documentelor nu a fost respectat, nu există avizul Direcției Juridice, iar eu nu am fost informat și nu am aprobat emiterea unei astfel de adrese". S-a arătat în rechizitoriu că Adresa din 22 mai 2012 a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor din Regulamentul intern al I.S.C. și Regulamentul intern. Potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare al I.S.C. - Anexă la Ordinul nr. 44 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului - Secțiunea 3 art. 8 lit. a) și c), secretarul general asigură conducerea executivă a activității I.S.C. și coordonează buna funcționare a compartimentelor și activităților cu caracter funcțional din cadrul I.S.C. La Secțiunea 5 - "Direcția Juridică și resurse Umane", art. 32 alin. (2), se prevede că acordarea asistenței juridice și reprezentarea I.S.C. în fața instanțelor judecătorești intră în atribuțiile acestei direcții. În conformitate cu prevederile art. 32 pct. 7 lit. n), o), q), s) din Regulamentul de Organizare și Funcționare al I.S.C., Direcția Juridică și Resurse Umane, prin structurile organizatorice din subordine, asigură consultanță și acordă asistență juridică, reprezentând și apărând interesele I.S.C., în fața organelor administrației de stat, instanțelor judecătorești, parchetelor, precum și în cadrul oricăror alte proceduri prevăzute de lege, redactează cererile de chemare în judecată, de exercitare a căilor de atac, precum și orice alte asemenea cereri privind interesele instituției și le susține în fața instanțelor judecătorești, coordonează activitatea juridică a consilierilor juridici, formulează apărările și administrează toate probele în procesele în care I.S.C. este parte. În speță, s-a reținut prin rechizitoriu că Adresa din 22 mai 2012, înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost întocmită de inculpat, împreună cu N., persoană care la data respectivă nu avea nici o calitate în cadrul instituției. La întocmirea adresei menționate nu a fost solicitată opinia juristului ce a reprezentat interesele instituției în proces, iar conținutul adresei nu a fost supus avizării directorului Direcției Juridice și Resurse Umane și nici secretarului general. Potrivit art. 47 din Regulamentul de Organizare și Funcționare, Secretariatul General, prin Compartimentul Registratură, asigură evidența Registrelor specifice activității de secretariat - registratură și înregistrarea documentelor interne și externe adresate I.S.C. Prin Ordinul nr. 2 din 21 mai 2012, inculpatul A. a înființat "Registrul de evidență a ordinelor inspectorului general" și "Registrul de evidență a documentelor ce intră și ies în și din I.S.C. - aparat central". Parchetul a reținut că Ordinul nr. 2 din 21 mai 2012 contravine Regulamentului de Organizare și Funcționare al I.S.C. și a fost emis pentru a asigura posibilitatea elaborării, înregistrării și trimiterii Adresei din 22 mai 2012 către Înalta Curte de Casație și Justiție, fără avizul secretarului general și fără a aduce la cunoștință acestuia demersul efectuat de inspectorul general, într-un dosar în care I.S.C. se constituise parte civilă, iar prin hotărârea pronunțată la instanța de fond i se acordaseră și despăgubiri. Mai mult, emiterea ordinului de instituire a registrelor, ca și instituirea noilor ștampile a fost apreciată de către Parchet ca reprezentând demersuri ce fac parte din acțiunea premeditată a inculpatului pentru favorizarea inculpaților. Așa a fost explicată graba cu care au fost comandate ștampilele, înainte de întocmirea referatului de necesitate și fără comandă scrisă în acest sens. De altfel, Ordinul nr. 1 privind instituirea ștampilelor este înregistrat într-un Registru înființat printr-un ordin ulterior, anume Ordinul nr. 2 din 21 mai 2012 și este ștampilat cu ștampila ce nu era încă oficial comandată. De asemenea, s-a precizat că Factura din 21 mai 2012 pentru ștampila utilizată de inspectorul general este emisă în data de 21 mai 2012 ora 07:49:08, iar Comanda din 21 mai 2012 pentru această ștampilă poartă chiar ștampila pentru care se emitea comanda. În data de 22 mai 2012, inculpatul a emis Adresa din 22 mai 2012 către Arhiepiscopia Romano-Catolică București, înregistrată în Registrul de intrare-ieșire aflat la secretariatul general. Contrar procedurii utilizate în cazul Adresei din 22 mai 2012 transmisă către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul adresei către Arhiepiscopia Romano-Catolică a fost respectat circuitul documentelor stabilit prin Regulamentul de Organizare și Funcționare, adresa fiind semnată de persoana care a întocmit-o și avizată de Direcțiile de specialitate și de Secretarul general. În data de 25 mai 2012, cu Adresă, Primul ministru al Guvernului României a fost informat cu privire la situația juridică creată în dosarul X. În cuprinsul acestei adrese s-a arătat că adresa transmisă de inculpat în dosarul menționat este "emisă atât cu încălcarea drepturilor procesuale și procedurale ale părții civile, cât și anterior preluării efective a funcției de inspector general al I.S.C." Prin aceeași adresă, întocmită de consilier juridic R., avizată de directorul Direcției Juridice și Resurse Umane - Y. și aprobată de secretarul general L., I.S.C. a exprimat un punct de vedere ferm în sensul că instituția are obligația de a-și păstra drepturile câștigate, cu titlu de despăgubiri, urmare a pronunțării Sentinței penale nr. 176/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, până la soluționarea definitivă a procesului penal. La data de 28 mai 2012 secretarul general L. a aprobat nota, prin care Direcția Juridică și Resurse Umane, prin director Y., șef serviciu M. și consilier juridic R., a propus depunerea unei cereri precizatoare referitoare la menținerea calității de parte civilă în dosarul X până la termenul din 30 mai 2012. În cuprinsul acestei note s-a arătat că I.S.C. s-a constituit parte civilă în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2008 al D.N.A. și și-a reiterat calitatea de parte civilă în Dosarul nr. x/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciindu-se, în baza probatoriului administrat, că "încălcarea unor prevederi legale, ca efect al activităților economice derulate pentru organizarea evenimentului și acordarea X - 2004 a condus la crearea unui prejudiciu material pentru instituție". În cuprinsul notei anterior menționate s-a arătat, de asemenea, că prin Sentința penală nr. 176 din 30 ianuarie 2012, completul de judecată a reținut că prejudiciul cauzat I.S.C. este, în realitate, de 75.526.350.588 RON din care 67.900.000 RON reprezintă cuantumul taxelor de participare neîncasate de I.S.C. pentru fazele teritoriale, iar 8.387.360.588 RON constituie cuantumul total al sumelor achitate din bugetul propriu. În rechizitoriu se mai reține că după revocarea din funcție a inculpatului A. și numirea unui nou inspector general, în persoana numitului Z., martorul N. a fost numit în funcția de director al Direcției Juridice. În ceea ce privește netemeinicia adresei, în cuprinsul rechizitoriului se rețin următoarele: - I.S.C. s-a constituit parte civilă în cauză, prin Adresa din 26 septembrie 2008, nu a formulat obiecțiuni la raportul de constatare întocmit de specialiști din cadrul D.N.A., nu a revenit asupra constituirii de parte civilă la judecarea în fond a cauzei și nu a declarat recurs la sentința prin care inculpații au fost obligați la despăgubiri civile către I.S.C., majorându-și pretențiile civile în recurs; - prin Adresa din 22 mai 2012, s-au invocat date și documente ce se aflau la dispoziția instituției, atât la momentul constituirii ca parte civilă, cât și la cel al majorării cuantumului pretențiilor civile, situație în care susținerea inculpatului A., în sensul că I.S.C. nu a înregistrat nici un prejudiciu, a fost considerată de Parchet, ca neîntemeiată; - pentru a acorda credibilitate demersului său, în cuprinsul Adresei din 22 mai 2012, inculpatul a făcut trimitere la un act de control al Curții de Conturi care nu există. Prin Adresa din 12 iunie 2012, I.S.C. a comunicat organelor de urmărire penală că "exercițiul financiar al anului 2004, inclusiv contractele încheiate de I.S.C. pentru organizarea evenimentului X, nu au făcut obiectul controlului Curții de Conturi, întrucât în anul 2005 nu a fost programată nici o acțiune de verificare a I.S.C." S-a precizat, în cuprinsul adresei, că "în acțiunea de control realizată la această entitate în anul 2004 au fost verificate situațiile financiare încheiate pentru exercițiul financiar al anului 2003." În drept, prin rechizitoriu s-a reținut că fapta învinuitului A., constând în aceea că, în calitate de inspector general al I.S.C., în scopul de a zădărnici sau cel puțin de a îngreuna judecata cauzei X privindu-i pe inculpații C., D., B., E., F. și G. a emis, cu încălcarea dispozițiilor legale (O.U.G. nr. 16 din 8 mai 2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, H.G. nr. 2/2001) și a normelor interne privind circuitul documentelor, contrar intereselor instituției pe care o reprezenta, Adresa din 22 mai 2012 prin care I.S.C. (parte civilă în dosarul menționat) a comunicat instanței de recurs că "I.S.C. neînregistrând vreun prejudiciu financiar contabil, nu se constituie parte civilă în cauza penală de față", făcând trimitere la un act de control al Curții de Conturi inexistent și anexând documente interne cu privire la opiniile exprimate de persoane din cadrul I.S.C. la momentul constituirii ca parte civilă, infirmate prin documente ulterioare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 264 C. pen. III. Procedura în fața instanței de fond - Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală 1. Procedura în Camera preliminară Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 19 iulie 2013 și a avut un prim termen de judecată la data de 12 noiembrie 2013, ca urmare a solicitării Ministerului Public de preschimbare a termenului de judecată acordat inițial, din data de 14 ianuarie 2014. La următorul termen de judecată din data de 11 martie 2014, termen acordat pentru a da posibilitatea inculpatului să-și pregătească apărarea și să-și angajeze apărător ales, constatând incidența în cauză a dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, instanța de fond a trimis cauza judecătorului de Cameră preliminară pentru a se proceda conform dispozițiilor art. 342 - 348 C. proc. pen. În