ÎCCJ, Decizia nr. 93/2018

ÎCCJ, Decizia nr. 93/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ

I. Prin sentința penală nr. 181 din 28 martie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală a dispus următoarele:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. anterior pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. anterior pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 coroborat cu art. 248

1

C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. anterior a contopit pedepsele aplicate inculpatei A. și a dispus ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

În baza art. 71 C. pen. anterior a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

A dedus din pedeapsa aplicată inculpatei perioada arestării preventive și a arestului la domiciliu de la 25 februarie 2015 la 16 iunie 2015.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpata A. pentru tentativă la infracțiunea de folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, prevăzută de art. 20 C. pen. anterior raportat la art. 18

1

alin. (1), alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 5 C. pen.

- 1 an și 4 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 5 C. pen.

- 1 an și 4 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43 2002 și art. 5 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. anterior a contopit pedepsele aplicate inculpatului C. și a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. anterior a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

Conform art. 86

1

alin. (1) și alin. (2) C. pen. anterior, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului C., pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86

2

C. pen. anterior.

În baza art. 86

3

C. pen. anterior a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul C. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, conform programului stabilit de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen. anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

A constatat că inculpatul C. a fost reținut și arestat la domiciliu în perioada 2 februarie 2015 - 21 mai 2015.

În baza art. 71 C. pen. anterior a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

Conform art. 86

1

alin. (1) și alin. (2) C. pen. anterior a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei D. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86

2

C. pen. anterior.

În baza art. 86

3

C. pen. anterior a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata D. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, conform programului stabilit de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență.

A atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen. anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Conform art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a) și lit. b) C. pen.

A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu de la 7 februarie 2015 la 16 iunie 2015.

În baza art. 71 C. pen. anterior a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

Conform art. 86

1

alin. (1) și alin. (2) C. pen. anterior, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului F. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86

2

C. pen. anterior.

În baza art. 86

3

C. pen. anterior a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul F. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara, conform programului stabilit de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen. anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza art. 71 C. pen. anterior, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

Conform art. 86

1

alin. (1) și alin. (2) C. pen. anterior a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului G. pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit în condițiile art. 86

2

C. pen. anterior.

În baza art. 86

3

C. pen. anterior a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul G. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, conform programului stabilit de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen. anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

- 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. anterior și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Conform art. 86

3

raportat la art. 85 alin. (1) C. pen. anterior, a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 983 din 17 iunie 2015 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 495 din 22 martie 2016 a Curții de Apel București, secția I Penală și a constatat că fapta pentru care a fost condamnat inculpatul H. este concurentă cu faptele reținute în prezenta cauză.

În baza art. 36 alin. (1) coroborat cu art. 34 și art. 35 C. pen. anterior, a contopit pedepsele aplicate inculpatului H. și a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior.

A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la 4 februarie 2014 la 10 iunie 2014, din 2 februarie 2015 și de la 5 februarie 2015 la 22 iunie 2015.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul H. pentru infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen.

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe același inculpat pentru infracțiunea de folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.

A obligat pe inculpatul H., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. J. S.R.L. (fostă S.C. K. S.R.L) la plata către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin A.N.A.F a sumei de 737.507 RON cu titlu de despăgubiri civile, la care se adaugă dobânzile și penalitățile prevăzute de Codul de procedură fiscală aferente debitului principal, calculate de la data scadenței debitului principal și până la plata integrală a acestuia.

A respins, ca nefondate, cererile de despăgubiri civile formulate de părțile civile S.N.T.G.N. AB. S.A., L. S.A. Constanța, S.N. AC. S.A. București, S.C. AD. S.A., AE. S.A., S.N.G.N. AF. S.A., S.P.E.E.H AG. S.A., S.C. AH. S.A., C.N.T.E.E. AI. S.A.

A obligat pe inculpata A. la plata sumei de 8.116.800 RON cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Autoritatea Națională pentru Turism.

Conform art. 254 alin. (3) C. pen. anterior, a confiscat, în folosul statului, de la inculpata A., sumele de 695.367 RON și 296.076 RON.

În baza art. 255 alin. (3) și alin. (5) C. pen. anterior a obligat pe inculpata A. să restituie echivalentul în RON la cursul BNR de la data plății a sumei de 600.000 euro către martorul M. și echivalentul în RON la cursul BNR de la data plății a sumei de 300.000 euro către martorul N..

Conform art. 254 alin. (3) C. pen. anterior, a confiscat în folosul statului, de la inculpatul H. suma de 3.000.000 RON.

A menținut măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților A. și H., măsură dispusă prin ordonanța nr. x/2014 din 17.02.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție.

A ridicat măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului I., măsură dispusă prin aceeași ordonanță.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 a dispus comunicarea către Oficiul Național al Registrului Comerțului a copiei dispozitivului prezentei hotărâri la data rămânerii definitive a acesteia.

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen. a obligat inculpații A. și E. la plata sumei de câte 20.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 274 alin. (3) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul H., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. J. S.R.L (fostă S.C. K. S.R.L) la plata sumei de 20.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen. a obligat inculpații C., D., F. și G. la plata sumei de câte 15.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații A., H., E., C., D., F. și I., în sumă de câte 500 RON pentru fiecare inculpat, au rămas în sarcina statului.

Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul G., în sumă de 400 RON, a rămas în sarcina statului.

II. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere că prin rechizitoriul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, au fost trimiși în judecată inculpații:

- luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a contractelor încheiate de O. S.A. cu AL. și AM. - fapta descrisă la punctul II.1);

- luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către S.C. Q. S.A. - fapta descrisă la punctul II.2);

- luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a contractelor încheiate de O. S.A. și S.C. R. S.R.L. cu AN. și AM. - fapta descrisă la punctul II.3);

- abuz în serviciu, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene prev. de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 18

1

alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea S. - fapta descrisă la punctul II.4), toate cu aplicarea art. 38 C. pen. și a art. 5 C. pen.

- complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a contractelor încheiate de O. S.A. și S.C. R. S.R.L. cu AN. și AM. - fapta descrisă la punctul II.3);

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 și spălare de bani, prevăzută de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002 (în legătură cu contractele încheiate cu S.C. T. S.R.L. - fapte descrise la punctul II.6.a);

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 (în legătură cu contractele încheiate cu S.C. U. S.R.L. - fapte descrise la punctul II.6.b), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen.

- complicitate la dare de mită, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a contractelor încheiate de O. S.A. cu AL. și AM. - fapta descrisă la punctul II.1);

- complicitate la dare de mită, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către S.C. Q. S.A. - fapta descrisă la punctul II.2);

- complicitate la dare de mită, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a contractelor încheiate de O. S.A. și S.C. R. S.R.L. cu AN. și AM. - fapta descrisă la punctul II.3), toate cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior și a art. 5 C. pen.

- participație improprie la abuz în serviciu, prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) C. pen. și a art. 5 C. pen. (fapte descrise la punctul II.5).

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în perioada 2010 - 2012, inculpata A., care îndeplinea funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acesteia (inculpații C. - consilier personal al ministrului, D. - director Compania Națională de Investiții, G. - secretar general al ministerului și E. - asistent personal) au primit, cu știința inculpatei, sume de bani de la reprezentanții unor societăți comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanțate de autoritatea publică. Sumele obținute au intrat, fie în patrimoniul inculpatei A. (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizația București a V. și inculpatul H.).

De asemenea, s-a reținut că inculpata A. și-a exercitat atribuțiile în mod nelegal și a determinat alți funcționari din cadrul Ministerului să își încalce atribuțiile cu prilejul achiziției de servicii de publicitate la o gală de box profesionist, prejudiciind bugetul Ministerului și creând un folos necuvenit pentru inculpatul H..

Inculpatul I., ministrul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, s-a alăturat demersului prin care se urmărea crearea unui folos necuvenit inculpatului H. cu prilejul organizării galei de box din data de 9 iulie 2011 și a determinat reprezentanții mai multor companii din subordinea Ministerului să realizeze sponsorizări într-o modalitate interzisă de lege.

Pentru a diminua cuantumul taxelor datorate la bugetul de stat pentru veniturile obținute în modalitățile descrise anterior, inculpatul H. a înregistrat în contabilitatea societății pe care o administra cheltuieli fictive.

În cursul anului 2010, ministrul A. a primit în mod indirect, pentru sine și pentru altul, prin intermediul lui C., foloase materiale de la N. și W., pentru a asigura finanțarea la timp a unor contracte de lucrări încheiate de S.C. O. S.A. cu mai multe unități administrativ teritoriale în cadrul programului "Schi pentru România".

La datele de 24.08.010 și 20.12.2010, N. și W. au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 RON în patrimoniul unei societăți controlate de inculpatul C., prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziție. Suma menționată reprezenta 10% din valoarea plăților efectuate de minister către AL. și AM. în contul lucrărilor efectuate de S.C. O. S.A.

S-a reținut că A. cunoștea împrejurările esențiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar C. a folosit o parte din banii astfel obținuți, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate și de monitorizare a mediului online, de care au beneficiat inculpata și Organizația București a V..

În perioada 2010 - 2011, ministrul A., împreună cu D., directorul Companiei Naționale de Investiții, au primit o sumă de aproximativ 300.000 RON de la F., administratorul S.C. Q. S.A. pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu Compania Națională de Investiții.

Astfel, după ce Compania Națională de Investiții realiza plățile către S.C. Q. S.A. pentru lucrările efectuate, F. dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de C., S.C. X. S.R.L., în baza unor contracte de consultanță fictive. În acest mod, s-au realizat 5 plăți, în valoare totală de 335.486 RON.

La rândul său, C. dădea banii primiți lui E., persoană apropiată atât de A., cât și de D.. Plățile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societății S.C. Y. S.R.L. administrată de E., în baza altor contracte fictive de consultanță. În acest mod, s-au realizat 4 transferuri bancare în valoare totală de 209.762 RON și o plată în numerar de aproximativ 90.000 RON.

O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui D., care le-a predat la rândul său inculpatei A..

Diferența a fost folosită de E. și D. pentru a plăti diferite cheltuieli ale inculpatei A. sau ale Organizației București a V..

În cursul anului 2011, A. a cerut și a primit de la inculpatul N., direct și indirect, foloase materiale în valoare de 10% din plățile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de S.C. O. S.A. și S.C. R. S.R.L., în schimbul garanției că finanțările vor fi aprobate la timp.

Astfel, la data de 7 februarie 2011, A. i-a cerut lui N. ca din sumele primite de la minister să facă mai multe "sponsorizări", transmițându-i că trebuie să discute detaliile cu G., secretarul general al ministerului. Ulterior, A. i-a cerut lui G. să îi comunice lui N. că suma solicitată este în cuantum de 10% din valoarea plăților efectuate și care urmau să fie efectuate în cursul anului 2011.

Urmare acestei solicitări, în vara anului 2011, N. a înmânat 200.000 euro lui C., care i-a predat lui G., însă banii au fost restituiți de acesta după o zi, invocând riscul ca fapta să fie denunțată organelor de urmărire penală.

În data de 06.10.2011 N. a remis suma de 900.000 euro în numerar lui G., în contul încasărilor care urmau să fie realizate de S.C. O. S.A. și de S.C. R. S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Cu același prilej, G. i-a transmis lui N., la cererea inculpatei A., că suma remisă nu acoperea procentul solicitat de ministru, având în vedere valoarea totală a plăților care urmau să fie efectuate către cele două societăți, iar pentru diferență i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 RON în conturile unei societăți controlate de H..

Suma de 900.000 euro a fost predată de G. ministrului A., iar diferența de 3.000.000 RON a fost transferată de S.C. O. S.A. în contul S.C. K. S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate.

La data de 24.06.2011 s-a încheiat contractul de servicii nr. 232, atribuit prin negociere fără publicarea unui anunț de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și S.C. K. S.R.L., având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfășurate cu ocazia organizării Z. (denumită în continuare și "S." sau Gala "AA.") de către Federația BB..

În baza acestui contract, prin Ordinul de plată nr. 9/01.02.2012, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 RON.

Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanțarea unui eveniment sportiv organizat- de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării Galei de box menționate, iar achiziția de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparență de legalitate contractului.

Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziție publică și au fost achiziționate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanțare europeană.

Aceste împrejurări atrag refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât, datorită modului defectuos în care funcționarii și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat.

În rechizitoriu s-a reținut că, pe parcursul urmăririi penale a rezultat că cea mai importantă contribuție la săvârșirea acestor fapte și la producerea rezultatului a aparținut inculpatei A., care a luat decizia organizării galei în urma unor discuții informale cu inculpatul H., a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanțării evenimentului, a cerut în mod repetat funcționarilor din subordine să se întâlnească cu H. pentru a identifica soluții pentru încheierea contractului și a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în afara cadrului reglementat de procedura achizițiilor publice.

De asemenea, în rechizitoriu se arată că inculpata A. cunoștea împrejurările esențiale ale cauzei și a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, având în vedere că îi fuseseră aduse la cunoștință în mai multe rânduri impedimentele legale și că a participat sau a determinat încălcarea regulilor de încheiere a contractelor de achiziție publică reglementate de O.U.G. nr. 34/2006.

Totodată, s-a reținut că faptele au produs un folos necuvenit lui H., care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment comercial, ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv.

S-a mai reținut că faptele descrise anterior au determinat întocmirea cererii de finanțare nr. BI/1/5/5.3/A/697, înregistrată la Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), prin care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului solicita asistență financiară nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în vederea finanțării proiectului "Promovarea brandului turistic al României", prin Programul Operațional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013).

După executarea contractului și realizarea plății către S.C. K. S.R.L., suma de 8.116.800 RON a fost cuprinsă în cererea de rambursare nr. x/16.02.2012, transmisă de Direcția Dezvoltare Turistică și Marketing din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului către Organismul Intermediar pentru Turism (OIT).

S-a precizat că această cerere cuprinde declarații inexacte, în condițiile în care Ministerul folosise fondurile pentru alte destinații decât cele prevăzute în decizia de finanțare, scopul încheierii contractului fiind, în realitate, organizarea unei gale de box, care nu reprezenta o cheltuială eligibilă, serviciile achiziționate vizau un eveniment cu alt organizator decât cel indicat în decizia de finanțare, iar pe parcursul achiziției au fost încălcate mai multe dispoziții privind achizițiile publice.

Rechizitoriul precizează că rezultatul socialmente periculos nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de Management a suspendat soluționarea cererii de rambursare, ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală.

S-a reținut, însă, că s-a produs o stare de pericol privind fraudarea fondurilor europene, care reprezintă o urmare nemijlocită a faptelor reținute în sarcina inculpatei A. în cuprinsul prezentei secțiuni.

Astfel, rechizitoriul menționează că denaturarea scopului contractului și încălcarea procedurii de achiziție au determinat cuprinderea unor mențiuni nereale în cererea de rambursare, existând o legătură de cauzalitate directă între conduita culpabilă a inculpatei A. și vătămarea adusă valorilor sociale ocrotite de norma specială de incriminare.

În cursul anului 2011, I. i-a determinat pe reprezentanții unui număr de companii de stat aflate în subordinea sa (AG. S.A., AI. S.A., AC. S.A., S.N.T.G.N. AB. S.A., AJ. S.A., AK. S.A., S.N.G.N. AF. S.A., L. S.A., IAR S.A. și AE. S.A.) să sponsorizeze organizarea Z. în cadrul căreia a evoluat sportivul CC..

În condițiile în care evenimentul era organizat- de societatea comercială cu capital privat, S.C. K. S.R.L., care a fost și beneficiarul real al sumelor, sponsorizarea Galei de box era interzisă, deoarece art. 3 alin. (2) din Legea nr. 32/1994 prevede că societățile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activități de sponsorizare având ca beneficiari societăți comerciale cu capital privat.

În acest context, s-a apreciat că atribuțiile de serviciu ale funcționarilor care au încheiat contractele de sponsorizare au fost exercitate în mod defectuos, iar suma totală de 1.742.830 RON care a făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile anterior menționate, cu capital majoritar de stat, din probele administrate rezultând că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenției ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul respectivelor companii.

Totodată, s-a apreciat că suma are natura unui folos nejustificat obținut de H., în condițiile în care sponsorizarea evenimentului era interzisă de lege. Fondurile obținute au fost folosite pentru plata cheltuielilor de organizare, în condițiile în care unicul beneficiar al veniturilor galei a fost societatea S.C. K. S.R.L., de unde au fost transferate în patrimoniul administratorului H..

S-a arătat că, pentru a determina reprezentanții companiilor să adopte conduita menționată anterior, I. și-a folosit autoritatea și influența derivată din funcțiile de ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, senator și președinte al filialei județene Sibiu a V..

Având în vedere că Ministerul este o persoană juridică fără scop patrimonial, iar companiile se aflau în subordinea acestuia, s-a reținut că ministrul I. are calitatea de subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, considerându-se și că funcția de conducere deținută în cadrul partidului aflat la guvernare permitea influențarea numirii directorilor companiilor cu capital majoritar de stat.

Rechizitoriul precizează că prin folosirea autorității și influenței, I. a urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 RON în patrimoniul S.C. K. S.R.L.

În perioada octombrie 2011 - august 2012, H. a realizat demersuri pentru a obține înscrisuri emise de societățile tip fantomă S.C. T. S.R.L. și S.C. U. S.R.L. care atestau efectuarea de cheltuieli fictive de publicitate și consultanță, documente pe care le-a înregistrat ulterior în contabilitatea S.C. K. S.R.L.

În acest mod, s-a urmărit diminuarea obligațiilor de plată la buget în contul taxei pe valoare adăugată încasate, a profitului obținut în urma S., a tranzacțiilor fictive încheiate cu O. și, de asemenea, a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 737.507 RON.

Actul de sesizare al instanței a reținut că sumele obținute prin tranzacțiile încheiate cu S.C. T. S.R.L. au fost retrase în numerar de către persoanele care controlau, în fapt, firma fantomă, în vara anului 2012 și au fost restituite lui H., fiind astfel ascunsă originea ilicită a acestora.

Prin același rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor cu privire la:

a. Infracțiunea de folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, presupus săvârșită de A. și de spălare de bani, presupus săvârșită de către A. și E..

b. Infracțiunea de abuz în serviciu, presupus săvârșită de DD., EE. și FF. și infracțiunile de instigare la abuz în serviciu și dare de mită presupus săvârșite de N., W. și GG..

c. Sesizarea corpului de control al primului ministru cu privire la foștii miniștri HH. și II..

d. Participarea altor funcționari din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

III. La data de 21 aprilie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată prin rechizitoriul nr. x/2014 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, formându-se dosarul nr. x/2015, înregistrat pe rolul secției penale.

Prin încheierea nr. 452 din data de 23 iunie 2015, judecătorul de cameră preliminară din cadrul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, ca nefondate, cererile și excepțiile invocate de inculpații A., H., C., G., E. și I..

A constatat legalitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu rechizitoriul nr. x/2014, emis la data de 20 aprilie 2015 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, privind pe inculpații A., H., C., G., E., I., D. și F., precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

Contestațiile formulate de inculpații A., H., E. și C. împotriva încheierii nr. 452 din data de 23 iunie 2015 au fost respinse, ca nefondate, prin încheierea nr. 226 din 30 septembrie 2015 pronunțată în dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La termenul de judecată din data de 16 octombrie 2015, inculpații C., D., F. și G. au solicitat ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4) C. proc. pen., respectiv numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de aceștia.

În conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. (1) C. proc. pen., prima instanță a procedat la ascultarea inculpaților C., D., F. și G., aceștia arătând că recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare.

Prin încheierea din data de 21 octombrie 2015, instanța de fond a respins cererile formulate de inculpații C., G., D. și F. privind judecarea cauzei în procedura simplificată.

Prin aceeași încheiere, în cauză a fost introdusă, în calitate de parte responsabilă civilmente, S.C. J. S.R.L. (fostă S.C. K. S.R.L).

La termenul din 11 noiembrie 2015, prima instanță, având în vedere că Autoritatea Națională pentru Turism a preluat activitățile și structurile specializate din domeniul turismului de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 96/2012 și H.G. nr. 9/2012, văzând și adresa nr. 4158/10 noiembrie 2015 depusă la dosar de către Autoritatea Națională pentru Turism, prin care această instituție, în calitate de succesor în drepturi și obligații al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, a arătat că se constituie parte civilă, a dispus introducerea în cauză, în calitate de parte civilă, a Autorității Naționale pentru Turism.

De asemenea, instanța de fond a constatat că, în raport de actele normative arătate anterior și de susținerile Autorității Naționale pentru Turism, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului nu mai are calitate de parte civilă în cauză și a dispus ca acesta să nu mai fie citat pentru termenele ulterioare.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații A., E., C., H. și I., precum și martorii propuși de către procuror și inculpații A., H., E. și I., respectiv JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., N., M., RR., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., W., DDDD., EEEE., GG., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., EE., JJJJ., KKKK., LLLL. și MMMM..

Martorul DD., încuviințat de instanță la solicitarea Ministerului Public și a inculpatei A., nu a putut fi audiat datorită problemelor de sănătate dovedite cu actele medicale transmise la dosar, astfel că prin încheierea din 30 septembrie 2016 s-a constatat imposibilitatea administrării probei testimoniale cu acest martor, urmând ca, potrivit art. 383 alin. (4) C. proc. pen., la soluționarea cauzei să se țină seama de declarația martorului dată la urmărire penală.

În cursul cercetării judecătorești s-a constatat că martorul NNNN., propus de procuror prin actul de sesizare, a decedat, împrejurare față de care, la termenul din data de 31 ianuarie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 381 alin. (7) C. proc. pen., s-a dat citire depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale, urmând să se țină seama de aceasta la soluționarea cauzei.

Prima instanță a încuviințat inculpaților A., E., H., D., C., G., F. și I. proba cu înscrisuri, inclusiv înscrisuri în circumstanțiere, probă ce a fost administrată.

În cursul cercetării judecătorești, inculpații D., G. și F., au arătat că nu doresc să dea declarații, prevalându-se de dispozițiile art. 83 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

IV. Pe baza probelor administrate atât la urmărirea penală cât și pe parcursul cercetării judecătorești, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

În perioada 2010-2012, în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului erau în curs de derulare mai multe programe de investiții, cele mai importante fiind "OOOO." (gestionat de Direcția de Dezvoltare în Turism din cadrul Ministerului menționat), lucrările publice în infrastructură (gestionate de Direcția Generală Lucrări Publice) și investițiile cu caracter social, acestea din urmă fiind derulate de Compania Națională de Investiții (C.N.I.).

Din punct de vedere procedural, finanțarea programului "OOOO." se realiza în baza Legii nr. 526/2003, care prevedea condițiile necesare pentru ca o unitate administrativ teritorială să poată beneficia de finanțare din partea ministerului și a H.G. nr. 426/2009, prin care au fost identificate unitățile administrativ-teritoriale unde urmau să se realizeze investiții de infrastructură turistică.

Totodată, H.G. nr. 120/17. II.2010 cu modificările ulterioare prevedea că sumele de la bugetul de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții în turism se alocă, în limita fondurilor prevăzute anual cu această destinație, prin transferuri de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului către bugetele locale, pentru susținerea financiară a autorităților administrației publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora și se defalcă prin ordin al ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului. Astfel, în cursul anului 2010, fondurile alocate în conformitate cu H.G. nr. 120/17. II.2010 pentru programul "OOOO." au fost destinate finanțării unui număr de 16 unități administrativ teritoriale.

După ce un proiect de investiții era cuprins în hotărârea de guvern menționată, procedura internă stabilită în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului presupunea că autoritatea locală care îl gestiona trebuia să formuleze o solicitare de finanțare, însoțită de documentele justificative prevăzute în H.G. nr. 426/2009 cu modificările ulterioare, toate înscrisurile fiind, la rândul lor, verificate de către funcționarii de la cadrul Direcția de Dezvoltare în Turism din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, care întocmeau proiectul ordinului de ministru pentru alocarea sumelor solicitate de unitatea administrativ teritorială. Ordinul era avizat de Direcția Juridică, Direcția Economică, de secretarul de stat care coordona Direcția de Dezvoltare și, în cele din urmă, era semnat de ministru sau de persoana care îl înlocuia.

Pentru anul 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a încheiat 13 contracte de finanțare și 30 acte adiționale pentru programul "OOOO.".

Pe baza solicitărilor transmise de unitățile administrativ teritoriale se alcătuia o listă cu proiectele și sumele solicitate pentru realizarea proiectelor sau a diferitelor etape din proiectele respective. Această listă de solicitări era însoțită de documentația tehnico-economică, care era trimisă la Consiliul Tehnic Economic al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, unde se dezbăteau proiectele într-o ședință comună a reprezentanților Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și autorităților publice locale.

Ulterior se încheia un contract de finanțare între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și unitățile administrativ teritoriale, contract în baza căruia se derulau lucrări, iar în baza documentelor care atestau efectuarea acestor lucrări se realizau decontările de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Solicitări de decontare a lucrărilor efectuate și documentele aferente erau verificate de controlul financiar preventiv, controlul financiar delegat, direcția economică și direcția de specialitate. După obținerea tuturor avizelor se întocmea un document standardizat, în conformitate cu legislația aplicabilă, intitulat ordonanțare de plată.

Ordonanțarea de plată, avizată de direcția de specialitate, direcția economică, controlul financiar preventiv propriu și controlul financiar delegat era semnată de ministrul A. sau de persoana căreia aceasta îi delegase atribuțiile. Ulterior, direcția de specialitate urmărea întocmirea ordinului de plată și efectuarea plății către unitățile administrativ teritoriale.

În perioada 2010-2011, fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului ajungeau doar pentru aproximativ 20-30% din sumele solicitate la plată de către autoritățile locale. Direcția de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului prezenta ministrului săptămânal și, respectiv, lunar o situație cu toate solicitările unităților administrativ teritoriale care îndeplineau condițiile legale pentru a fi achitate din fondurile Ministerului, însoțite de documentele justificative, pentru a se lua o decizie cu privire la aceste solicitări.

În ipoteza în care existau mai multe solicitări care îndeplineau condițiile de finanțare, dar nu erau suficiente lichidități, Direcția Infrastructură Turistică făcea propuneri de prioritizare a plăților în funcția de situația concretă.

În perioada anilor 2010-2011 nu existau reguli scrise, general aplicabile, care să stabilească criterii de prioritizare a plăților, decizia finală aparținând ministrului A., astfel încât defalcarea sumelor care erau efectiv plătite se făcea prin ordin al ministrului și nu corespundea întotdeauna solicitărilor formulate de unitățile administrativ teritoriale, unele dintre solicitări fiind admise integral, altele parțial, iar unele solicitări fiind respinse.

În cursul anului 2012, printr-un ordin de ministru, a fost aprobată procedura operațională care prevedea modul în care se derula finanțarea unui proiect, din momentul primirii solicitării de finanțare până la efectuarea plății.

Astfel, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, intervalul mediu de timp de la data semnării contractului de finanțare până la data efectuării primei plăți era de 16 zile calendaristice, intervalul mediu de timp de la data formulării solicitării de către unitățile administrativ teritoriale până la data efectuării plății era de 28 zile calendaristice, iar în 3 cazuri s-a efectuat plata în avans, anterior executării lucrărilor, plata făcându-se conform contractului de lucrări prin care se stipula că se poate acorda avans de 30% din valoarea contractului, contra unei scrisori de garanție bancară.

Compania Națională de Investiții este organizată sub forma unei societăți comerciale pe acțiuni cu capital de stat, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Funcționarea Companiei Naționale de Investiții este reglementată prin O.U.G. nr. 25/2001, cu modificările ulterioare.

Directorul general al companiei este numit prin ordin al ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului, iar bugetul Companiei Naționale de Investiții este constituit din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Compania Națională de Investiții are ca obiectiv principal de activitate realizarea programelor de investiții cu caracter social la nivel național, obiectivele realizate predându-se cu titlu gratuit beneficiarilor, respectiv unităților administrativ teritoriale centrale sau locale, instituțiilor publice și persoanelor fizice, în cadrul programelor vizând intervențiile de primă urgență la construcțiile cu risc seismic ridicat.

Conform O.U.G. nr. 25/2001, beneficiarii acestor programe depun la sediul Companiei Naționale de Investiții solicitările respective, care se centralizează și sunt introduse în lista sinteză a obiectivelor de investiții, ce se aprobă de către ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

În perioada 2010-2012, principalul program de investiții era programul vizând sălile de sport, bazinele de înot, reabi