Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.03.2010
casat

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1742/2010

HOTĂRÂRE
29.03.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1742/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, Constată următoarele: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 2039 din 19 noiembrie 2009, a respins cererile de recunoaștere a gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formulate de 7 procurori numiți în structurile D.N.A. și D.I.I.C.O.T., între care și d-l P.R., procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Bistrița-Năsăud. Pentru a dispune astfel, Plenul C.S.M. a reținut, în esență, următoarele: Din verificarea dosarelor profesionale ale celor 7 procurori a rezultat că aceștia au grad profesional corespunzător, după caz, parchetului de pe lângă judecătorie, tribunal sau curte de apel, niciunul dintre ei nesusținând vreun concurs de promovare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin numirea lor la structurile specializate, procurorii în cauză nu au dobândit eo ipso gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât promovarea în funcții superioare de execuție se putea și se poate realiza, atât în condițiile Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cât și în prezent (art. 43 din Legea nr. 303/ 2004, republicată) numai prin examen/ concurs, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute de lege (vechime, evaluare profesională, lipsa sancțiunilor disciplinare, existența posturilor vacante).

In aceste condiții, dacă s-ar considera că prin numirea, conform procedurilor speciale, a procurorilor la structurile specializate, aceștia ar dobândi în mod automat gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-ar eluda în mod evident dispozițiile legale privitoare la promovarea în funcții superioare de execuție prin concurs. Prevederile art. 43, raportat la art. 44 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004, referitoare la promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se aplică întocmai respectivelor structuri specializate și în considerarea dispozițiilor art. 30 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 26 din Legea nr. 508/2004.

Mai mult legiuitorul a prevăzut în mod expres, prin art. 87 alin. (9) și art. 75 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, faptul că, la încetarea activității în cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T., procurorul revine la parchetul de unde provine sau la un alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii. Referitor la hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în cauze similare, Plenul C.S.M. a apreciat că nu există o definiție legală a gradului profesional, care constituie un element esențial al carierei magistratului și este în strânsă legătură cu statutul magistratului.

Definiția pe care Consiliul Superior al Magistraturii a dat-o acestei noțiuni prin Hotărârea nr. 878 din 13 septembrie 2008 a Plenului, folosită într-un caz particular, avea în vedere acoperirea tuturor situațiilor prezente și mai ales trecute, în care, sub diferite reglementări, magistrații au fost numiți direct la instanțe de un anumit nivel, sau au fost transferați în interesul serviciului din alte funcții, dobândind astfel grad profesional corespunzător. O atare definiție nu are însă forța unei norme juridice, iar soluția trebuie să reprezinte o aplicare a legii. Soluția de asimilare a promovării în funcții de execuție cu numirile în funcțiile de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, prevăzute de O.U.G.

nr. 43/2002 și Legea nr. 508/2004, care erau atributul ministrului justiției, iar în prezent a procurorului șef al D.N.A., respectiv a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în antiteză cu reglementările europene - Recomandarea nr. R(94) 12 a Consiliului de Miniștrii și Carta Europeană privind statutul judecătorilor - care reclamă un minim de garanții (criterii obiective) și prevăd clar și fără echivoc necesitatea atribuirii competenței de a decide asupra promovării unei autorități independente, formată din magistrați aleși de către colegi egali în grad (C.S.M.). Autoritățile care numesc procurorii la D.N.A. și D.I.I.C.O.T.

nu îndeplinesc condițiile susmenționate, în ceea ce privește independența față de executiv, pentru că atât procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție cât și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs procurorul P.R., solicitând recunoașterea gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

In motivarea recursului s-a apreciat că această hotărâre este nelegală deoarece: A. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reprezintă o structură cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar încadrarea procurorilor în această structură specializată nu este de natură a invalida drepturile recunoscute tuturor membrilor respectivului parchet și nici apartenența lor la această structură mai amplă din care face parte și structura specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism. B. Numirea recurentului în cadrul unei structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i-a conferit acestuia gradul corespunzător respectivei funcții, nefiind necesară parcurgerea unei proceduri speciale de promovare în funcții superioare.

Au fost aduse ca argumente suplimentare în justificarea acestei opinii faptul că procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism participă la adunările generale ale procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, căruia îi revine, de altfel, și competența de a efectua cercetarea penală a acestora, precum și jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie, apreciindu-se că adoptarea unei alte soluții decât cea de admitere a cererii ar echivala cu acceptarea unor divergențe de jurisprudența, ceea ce ar reprezenta o încălcare a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din CEDO.

S-a solicitat a se avea în vedere și faptul că art. 75 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, prevede doar că la încetarea activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii, fără a preciza că acesta ar pierde un drept câștigat, respectiv gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, susținându-se totodată că prevederile O.U.G. nr. 59 din 4 iunie 2009, care modifică Legea nr. 304/2004 în sensul că procurorii D.N.A. și D.I.I.C.O.T.

au grad profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dar pe durata funcționării la aceste structuri specializate, nu-i sunt aplicabile recurentului, motivat de faptul că acest act normativ ar fi intrat în vigoare ulterior numirii acestuia la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. In opinia recurentului, în situația în care s-ar admite că îi sunt aplicabile prevederile art. 75 alin. ( II 1 ) din Legea nr. 304/2004, s-ar ajunge la consacrarea unei discriminări între acesta și procurorii care au promovat în funcția de procuror D.I.I.C.O.T. înainte de apariția O.U.G. nr. 56/2009.

Examinând actele dosarului, hotărârea atacată, criticile ce i-au fost aduse de recurent și apărările formulate de intimat, prin întâmpinare prin prisma prevederilor legale incidente în materia supusă controlului judiciar, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele în continuare arătate: Prin Ordinul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție P.R. a fost delegat pentru perioadă de 60 de zile, începând cu data de 01 noiembrie 2005, apoi pentru o perioadă de 90 de zile, începând cu data de 01 ianuarie 2006 în funcția de procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și terorism - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud.

În luna iulie 2006, P.R. a participat la interviul organizat în vederea numirii în funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism ce funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În urma susținerii interviului, recurentul a fost declarat admis, iar prin Hotărârea nr. 199 din 22 august 2006 a C.S.M. - Secția pentru procurori, a fost avizată favorabil numirea sa în funcția de procuror în cadrul D.I.I.C.O.T. Apoi, prin Ordinul nr. 1883/2006 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost numit în funcția de procuror la D.I.I.C.O.T.

- Biroul Teritorial Bistrița Năsăud începând cu data de 4 septembrie 2006. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost înființată, prin Legea nr. 508/2004, ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Legea nr. 304/2004 prevede de asemenea, prin art. 75 alin. (2), că în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului, toate aceste norme exprimând voința legiuitorului de a crea o structură specializată în cadrul respectivei unități a parchetului, înglobată acesteia, iar nu o entitate distinctă, plasată în afara ierarhiei parchetelor.

Potrivit art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004, în forma în vigoare la data numirii în funcție a recurentului, D.I.I.C.O.T. se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statutul de funcții, aprobat potrivit legii. Pentru a fi numiți, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop; interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice.

Este adevărat că art. 43 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, instituie regula potrivit căreia promovarea procurorilor în funcții de execuție se face numai prin concurs organizat la nivel național, în limita posturilor vacante existente la parchete, cu respectarea condițiilor de vechime prevăzute la art. 44. Nu se poate nega însă că procedura prevăzută de art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004 implică și ea o evaluare, o selecție a candidaților din perspectiva calităților profesionale specifice stabilite de legiuitor pentru ocuparea funcției de procuror la D.I.I.C.O.T., numai candidații declarați admiși în urma interviului urmând a fi numiți, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții.

Prin urmare, art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004 reglementează o procedură specială de numire sau promovare într-o funcție de execuție, derogatorie de la procedura de drept comun stabilită de art. 43 din Legea nr. 303/2004, distincția pe care intimatul o face între noțiunea de „numire" și cea de „promovare" având caracter artificial și bazându-se pe interpretarea strict literală a unor prevederi legale. Promovarea, în ultimă instanță, nu este altceva decât o numire într-o funcție superioară celei ocupate de persoana în cauză până la data promovării. În consecință, numirea în funcția de procuror la D.I.I.C.O.T. a candidaților admiși în urma procedurii de selecție prevăzute de art. 75 din Legea nr. 304/2004 le conferă acestora gradul profesional corespunzător nivelului parchetului din care face parte structura respectivă.

Înalta Curte s-a pronunțat de altfel, în mod constant, în sensul că gradul profesional reprezintă dreptul unui magistrat de a funcționa la un anumit nivel în ierarhia instanțelor sau parchetelor, drept care poate fi dobândit prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează cariera magistraților. S-a statuat, de asemenea, că procurorii numiți în funcție la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism , în condițiile art. 75 alin. (3) - (8) din Legea nr. 304/2004, care reglementează o procedură specială, derogatorie de la procedura de drept comun stabilită de art. 43 din aceeași lege, dobândesc gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Or, principiul disciplinei jurisdicționale și imperativul asigurării unei interpretări și aplicări unitare a legii impun respectarea practicii jurisdicției supreme. A admite teza contrară, în lipsa unor argumente consistente care să justifice declanșarea procedurii de schimbare a practicii Înaltei Curți, potrivit art. 26 din Legea nr. 304/2004, ar echivala cu acceptarea unor divergențe de jurisprudență, având ca efect un climat de incertitudine și insecuritate juridică, cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituția României, republicată și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În raport cu prevederile art. 75 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora numirea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se realizează prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în condițiile în care recurentul a fost numit într-o astfel de funcție în cursul lunii septembrie 2006, susținerile acestuia în sensul că prevederile O.U.G. nr. 56 din 27 mai 2009, intrată în vigoare la 4 iunie 2009 nu-i sunt aplicabile, nu pot fi primite. Potrivit art. 75 alin. (II 1 ) din Legea nr. 304/2004, introdus prin pct. 1 al articolului unic din O.U.G.

nr. 56/2009, de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la un alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții. În consecință, pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, va admite recursul și va anula hotărârea atacată în ceea ce îl privește pe recurent, cu consecința obligării intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să-i recunoască acestuia gradul profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dar numai pentru perioada exercitării funcției în cadrul structurilor D.I.I.C.O.T.

PENTRU

ÎN

D E C I D E Admite recursul declarat de P.R. împotriva Hotărârii nr. 2039 din 19 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Anulează hotărârea atacată în ceea ce-l privește pe recurentul P.R. Obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii să-i recunoască reclamantului gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru perioada exercitării funcției în cadrul structurilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 martie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-03-29
1,00
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1741/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 2039 din 19 noiembrie 2009, a respins cererile de recunoaștere a gradului profesional de
ÎCCJ 2010-05-18
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2614/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 2039 din 19 noiembrie 2009, a respins cererile de recunoaștere a gradului profesional de
ÎCCJ 2010-10-05
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4080/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 94 din 04 februarie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererile de recunoaștere a gradului profesional de pro
ÎCCJ 2011-04-20
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2365/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost respinse cererile formulate de C.C.I., R.R.E. și M.
ÎCCJ 2011-03-31
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1928/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă cererea formulată de M.D., procuror în cadru
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă