ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3616/2010

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2791 din 19 octombrie 2009,

Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a

declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul M.D.L.P.L.,

în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a

reținut următoarele: Prin decizia civilă nr. 970/R din 3 mai 2009 Tribunalul

București a admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 8466 din 17

noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5, a casat sentința civilă

recurată și a reținut cauza spre competentă soluționare, dispunând înaintarea

dosarului Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului

București.

Pentru a decide astfel, instanța de

recurs a constatat că raporturile născute din executarea contractului de grant

încheiat între reclamantul recurent M.D.L.P.L. (autoritate contractantă) și

pârâta recurentă SC T.S.A.S. SRL sunt specifice dreptului public și nu sferei

raporturilor comerciale, de drept privat.

Tribunalul București, secția contencios

administrativ și fiscal, a considerat că, respectiv contractul de grant este

încheiat cu o autoritate publică centrală, M.D.L.P.L., și în baza dispozițiilor

art. 10 alin (1) teza 1 din Legea nr. 554/2004 instanța a admis excepția

necompetenței materiale a tribunalului a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Tribunalul a apreciat că în cauză nu

sunt incidente dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 referitoare la

determinarea competenței materiale în raport de cuantumul taxelor, impozitelor,

contribuțiilor, datoriilor vamale sau accesoriilor acestora. Suma pretinsă prin

cererea de chemare în judecată nu constituie o creanță bugetară principală sau

accesorie din categoria celor limitativ enumerate de dispozițiile anterior

citate, având natura juridică a unei creanțe contractuale, născută din

executarea unui contract care dă naștere unor raporturi de drept public.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub

nr. 30124/3/2009, la data de 14 decembrie 2009.

În ședința publică din data de 5 mai

2010, Curtea de Apel a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale

raportat la cuantumul pretențiilor acțiunii și a declinat competența de

soluționare în favoarea Tribunalului București, secția a IX a contencios

administrativ și fiscal.

A reținut în motivarea hotărârii că

în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului

administrativ nr. 554/2004 modificată, potrivit cărora „litigiile privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și

județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii

vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se

soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale" și cu

împrejurarea că valoarea pretențiilor deduse judecății, (86.063,47 RON), este

sub cuantumul de 500.000 lei competența de soluționare aparține Tribunalului.

Constatând ivit conflict negativ de

competență între Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ

și fiscal, și Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, dosarul a fost înaintat înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru a hotărî asupra

conflictului.

Înalta Curte examinând obiectul

litigiului și legislația aplicabilă, sub aspectul competenței materiale de

soluționare reține:

Reclamantul M.D.L.P.L. a încheiat cu

pârâta SC T.S.A.S. SRL București un contract de grant, privind finanțarea

nerambursabilă, iar ulterior a pretins recuperarea sumei de 86.063,47 lei,

stabilită printr-un act de control.

Legislația aplicabilă.

O.G. nr. 79/2003, - art. 3 alin. (1):

„Obiectul constatării existenței creanțelor bugetare îl constituie stabilirea

neregulilor, prejudiciilor și/sau a persoanelor juridice ori fizice debitoare,

ca urmare a nerespectării legalității, conformității și regularității

utilizării și administrării fondurilor comunitare și a fondurilor de

cofinanțare aferente”.

- Art. 4 alin. (2): „Creanțele

bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, în sensul

drepturilor și obligațiilor care revin creditorilor, autorităților cu

competențe în gestionarea asistenței financiare comunitare nerambursabile și

debitorilor”.

Procedura de control și recuperarea

fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate

necorespunzător este reglementată de O.G. nr. 79/2003.

Din întreaga economie a conținutului

normativ al O.G. nr. 79/2003 rezultă că sumele de recuperat rezultate din

nereguli și/sau fraudă plătite din fonduri comunitare sau fonduri de

cofinanțare au caracter de creanță bugetar, asimilată creanțelor bugetare

cărora li se aplică prevederile legale referitoare la colectarea creanțelor

bugetare.

În raport de această caracterizare a

creanței respective, de valoarea care face obiectul recuperării, de natura

publică a fondurilor, sunt aplicabile sub aspectul competenței materiale,

prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În aceste condiții competența de

soluționare a litigiului aparține Tribunalului, secția de contencios

administrativ și fiscal, în raport de criteriul valoric, creanța fiind sub

500.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a litigiului privind pe M.D.R.T. și SC T.S.A.S. SRL București în favoarea

Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 19 august 2010.