ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2436/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2436/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor penale de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 129 din 7 decembrie 2009 a Curții
de Apel Pitești a fost condamnat inculpatul G.M.G. la:
- 4 pedepse de câte 3 ani și 6 luni
închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 257 alin. (1)
C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr.
78/2000 (patru fapte);
- 1 an și 6 luni închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prev. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat
la art. 289 C. pen. și art. 291 C. pen., în legătură directă cu infracțiunea
prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7
alin. (3) din Legea nr. 78/2000;
- 3 ani și 8 luni închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 248 C. pen.;
- 4 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 5
alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și 2 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 C. pen.
s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare,
sporită cu 1 an, în total 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., în condițiile art. 57 C. pen.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor
art. 71, art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
S-a menținut starea de arest a
inculpatului și s-a dedus din durata pedepsei, timpul reținerii și al arestării
preventive de la 10 octombrie 2008 la zi.
Inculpatul T.S.G. a fost condamnat
prin aceeași sentință la:
- trei pedepse de câte 3 ani și 6
luni închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 alin.
(1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea
nr. 78/2000 (trei fapte);
- 3 ani și 8 luni închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prev.de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 248 C. pen.;
- 4 ani închisoare și 2 ani
interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen. pentru săvârșirea
infracțiunii prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 5
alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 C.
pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani
închisoare, sporită cu 6 luni, în total 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani
interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor
art. 71, art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
S-a menținut starea de arest a
inculpatului și s-a dedus din pedeapsă, timpul reținerii și al arestării
preventive, începând cu 18 septembrie 2008 la zi.
Inculpatul R.F. a fost condamnat la
două pedepse de câte 3 și 6 luni închisoare pentru săvârșirea a două
infracțiuni prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1),
art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 33 lit. a), art. 34
lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani și 6
luni, sporită cu 2 luni, în total 3 ani și 8 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit.
a), b), c) C. pen.
Inculpatul
P.V. a fost condamnat la:
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 13
2
din Legea
nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen.;
- 2 ani și 6 luni închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5
alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b)
C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani
închisoare, sporită cu 2 luni, în total 3 ani și 2 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit.
a), b), c) C. pen.
Inculpata
M.M. a fost condamnată la 3 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la
art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7 alin.
(3) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 86
1
C. pen.
s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui
termen de încercare de 5 ani, timp în care aceasta se va supune măsurilor de
supraveghere prev. de art. 86
3
alin. (1) lit. a) - d) C. pen., cea
de la lit. a) urmând a fi adusă la îndeplinire prin Serviciul de Probațiune de
pe lângă Tribunalul Argeș.
S-a atras atenția inculpatei asupra
dispozițiilor art. 86
4
C. pen.
Prin aceeași sentință au fost
condamnați inculpații
B.M.,
T.S., T.G.A., I.M.D. și Ș.I.P. la pedepse de câte 2 ani închisoare fiecare
pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 6
1
din Legea nr.
78/2000, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepselor pe
durata unui termen de încercare de 4 ani.
Inculpatul
O.C.V. a fost condamnat la:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii prev.de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii prev.de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291
C. pen., în legătură directă cu infracțiunea prev. de art. 6
1
din
Legea nr. 78/2000.
În baza art. 33 lit. a), art. 34
lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2
ani închisoare, sporită cu 6 luni, în total 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 86
1
C. pen.
s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui
termen de încercare de 5 ani, perioadă în care inculpatul se va supune
măsurilor de supraveghere prev. de art. 86
3
alin. (1) lit. a) - d)
C. pen., iar cea prevăzută la lit. a) va fi adusă la îndeplinire prin Serviciul
de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș.
S-a atras atenția inculpatului
asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen.
S-a constatat că Statul Român prin A.N.A.F.
București nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 6
1
alin. (3)
din Legea nr. 78/2000 și art. 118 C. pen. s-a dispus confiscarea următoarelor
sume de bani:
-
de la inculpatul G.M.G. și T.S.G., 896,76 euro;
- de la inculpatul B.M., 300 lei;
-
de la inculpatul G.M.G., 200 lei și 400 euro;
- de la inculpații T.S.G. și R.F.,
2.400 euro și 600 DOLARI SUA.
S-a menținut măsura sechestrului
asiguratoriu dispusă asupra bunurilor inculpaților G.M.G., T.S.G., R.F. și P.V.,
instituită prin ordonanța din data de 27 iunie 2008, prin procesul-verbal din
24 iulie 2008, 22 iulie 2008 și 23 iulie 2008.
În baza art. 170 C. proc. pen. s-a
dispus anularea actelor false, respectiv a adresei din 08 august 2006 a
Poliției Municipiului Pitești și a diplomei de bacalaureat (filele 146 și 238,
vol. III dosar urmărire penală).
În baza art. 191 C. proc. pen. au
fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima
instanță a reținut următoarele:
1) Inculpatul T.S.G., polițist la
Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș aflat în corpul agenților de
poliție, cu gradul de agent de poliție, care îl cunoștea de multă vreme pe
numitul B.I.D.C., stabilit în Danemarca, i-a promis acestuia că îi va procura
un permis de conducere auto contra unei sume de bani, fără ca el să participe
la examenul organizat de instituțiile statului pentru obținerea unui atare
document.
În urma acestei discuții, polițistul
l-a contactat pe colegul său, inculpatul G.M.G., de asemenea polițist la
Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș, în corpul ofițerilor de poliție,
cu gradul de subcomisar, și amândoi iau în mai multe rânduri legătura cu
numitul B.I.D.C. în perioada iulie - septembrie 2006, pretinzând și primind
efectiv de la acesta suma de 896,76 euro, pentru a-l ajuta să obțină permisul
de conducere în condiții frauduloase.
Astfel, cei doi l-au lăsat să creadă
pe sus-numitul că au o influență reală asupra unor ofițeri examinatori din
cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise și Înmatriculări Vehicule
Argeș, care vor elibera actul menționat contra sumei de bani pe care acesta a
trimis-o în țară prin intermediul serviciilor W.U., pe numele coinculpaților
(f. 49 - 54 vol. III dosar D.N.A.).
În discuțiile telefonice pe care ei
le poartă cu B.I.D.C. (ce a avut calitatea de învinuit în cauză și cu privire
la care s-a adoptat soluția de disjungere a urmăririi penale, de formare a unui
nou dosar penal și de continuare a cercetărilor, pentru fapta de cumpărare de
influență, de săvârșirea căreia acesta este acuzat - f. 92 rechizitoriu), îl
asigură că l-au înscris pentru a participa la examenul de obținere a permisului
de conducere organizat de Serviciului Public Comunitar Regim Permise și
Înmatriculări Vehicule Argeș și chiar că au obținut pentru el permisul de
conducere, ce urma a-i fi remis prin poștă în Danemarca, statul al cărui
rezident este.
Situația de fapt mai sus expusă este
dovedită cu prisosință prin documentele W.U. puse la dispoziție de bancă, ce se
coroborează cu procesele - verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate
de inculpați cu B.I.D.C. și a mesajelor scrise pe care ei și le-au transmis
prin telefonul mobil, din care rezultă fără echivoc faptul că banii au fost
pretinși de polițiști și apoi ridicați de către aceștia personal de la bancă,
după ce expeditorul a primit toate asigurările cu putință că va primi
documentul, în format nou, modern și că nu există niciun impediment în
obținerea actului, dacă celor chemați să îl elibereze li se vor satisface
pretențiile financiare.
După primirea banilor, la data de 21
august 2006, inculpatul G.M.G. poartă telefonic o discuție cu B.I.D.C., cu
ocazia căreia îl asigură că permisul („documentul”, astfel cum acesta se
exprimă) este „scos din calculator” și „livrat, adică trimis”.
În cele din urmă, după ce încearcă
să transmită solicitantului aceste date într-un limbaj „cifrat”, cedează
insistențelor și nerăbdării acestuia și spune „pe șleau” (vol. II, fila 182
dosar urm. penală) că „Permisul e tip nou”, „Stil… de plastic așa, cu cod de
siguranță….”, cu tot dichisul adică, așa cum i se cuvine unui cumpărător care
l-a plătit cu bani grei.
Audiat fiind pe calea comisiei
rogatorii, numitul B.I.D.C. relatează autorităților judiciare daneze cum
prietenul său vechi, polițistul S.T., „s-a oferit să-l ajute să înceapă
demersurile” pentru obținerea permisului, sugerându-i să-l contacteze pe
colegul său de la aceeași secție, M.G.G., care „cunoștea domeniul respectiv”
(f. 161 vol. II dosar fond).
Deși a pretins că banii au fost
trimiși pentru a acoperi costul cursurilor școlii de șoferi și „cheltuielile de
emitere a permisului de conducere” (f. 163), aceste susțineri sunt contrazise
flagrant de probele la care s-a făcut mai sus referire, din care rezultă fără
echivoc faptul că celui în cauză i s-a părut mai facil a „cumpăra” din România un
permis de conducere, decât a urma cursurile școlii și a susține un examen.
2) În cursul lunii august 2006,
soția inculpatului B.M., vânzătoare de pepeni în Piața G. din Pitești, a avut
un conflict cu numita D.M., de asemenea vânzătoare în piață, cele două persoane
lovindu-se reciproc.
Întrucât zona se află în
circumscripția Secției nr. 4 de Poliție Pitești, cele două „beligerante” au
depus plângeri la această unitate de poliție.
În acest context războinic,
inculpatul B.M. s-a prezentat la conducerea secției, pentru a depune plângerea
soției sale și a cere eliberarea unei adrese către Serviciul de Medicină Legală
Argeș, pentru constatarea leziunilor pe care victima le prezenta.
În timp ce se afla în sediul
secției, inculpatul a fost abordat de ofițerul de poliție judiciară G.M.G.,
căruia i-a relatat problema pe care o avea; acesta din urmă, prevalându-se de
influența pe care o avea asupra medicilor din cadrul Serviciului Medico - Legal
Argeș, pentru a-i determina să-i elibereze numitei B.E. un certificat medico-legal
în care să se menționeze cât mai multe zile de îngrijiri medicale necesare
pentru vindecarea de rănile ce-i fuseseră produse (în vederea utilizării lui în
procesul penal cu numita D.M.), i-a pretins și a primit efectiv, la data de 8
august 2006, suma de 300 lei.
Astfel, deși lucrarea penală care o
privea pe numita B.E. nu se afla în lucru la ofițerul de poliție judiciară, ci
la un agent de poliție, inculpatul G.M.G. i-a înmânat coinculpatului B.M. o
adresă, din 08 august 2006, către Serviciul de Medicină Legală - Argeș, în care
a trecut un număr fals și pe care a semnat-o în fals pentru șeful secției, după
cum se poate observa parcurgând înscrisul aflat la f. 146 vol. III dosar urm.
penală.
În legătură cu acest înscris,
cercetările efectuate au demonstrat că numărul atribuit adresei privește
sesizarea unei alte persoane, I.G., formulată împotriva numitului U.D., pentru
„agresiune fizică și verbală”; această lucrare se afla în lucru la subcomisarul
G.M.G. și a fost clasată la data de 05 august 2006 (vol. II, fila 142).
Ulterior, inculpatul B.M. a renunțat
la a se mai plânge împotriva agresoarei soției sale și, întrucât nu a mai avut
nevoie de intervenția la L.M.L. Argeș, i-a cerut ofițerului de poliție
restituirea banilor (vol. al II-lea, filele 51-52 dosar urm. penală).
Inițial, „omul legii”, luat prin
surprindere, încearcă să-l amâne („Eu poimâine. Păi de, bre, dacă mata te-ai
sucit așa, ești sucit! Deci poimâine când vin eu la acesta, mă duc eu și te sun
eu.”), dar coinculpatul nu se lasă păcălit și, întrucât nu l-a „rezolvat cu
nimic”, pretinde insistent banii, iar la data de 10 august 2008, ora 10:18, îi
telefonează acestuia, amenințându-l că intră cu soția în sediul poliției ( „Mie
îmi dați banii acum, vă rog mult, eu vin cu soția aici.”).
Speriat de aceste amenințări („Eu nu
plec d-aici până nu-mi dați banii!”), polițistul cedează („Vino, bre, că ți-i
…hai bine, bine!”).
Deși poziția inculpatului B.M. a
fost una oscilantă, în faza de urmărire penală recunoscând fapta comisă, iar în
fața instanței pretinzând că banii au fost dați pentru a-și duce soția la
tomograf, în vederea efectuării de controale mai amănunțite (f. 132 vol. I
dosar fond), săvârșirea faptelor descrise mai sus este probată fără dubiu, prin
mijloacele de probă la care am făcut referire.
De altminteri, apărarea
inculpatului, prin care se invocă preocuparea deosebită pentru sănătatea soției
sale și pentru leziunile cerebrale pe care aceasta le-ar fi putut prezenta,
este contrazisă prin chiar demersurile pe care acesta le face ulterior obținerii
adresei falsificate: împăcarea cu agresoarea, renunțarea la orice investigație
medicală și încercarea de a-și recupera banii plătiți polițistului „pentru
tomograf”, spre a o despăgubi pe agresoare - f. 52 vol. al II-lea dosar urm.
penală).
Mult mai plauzibilă este varianta la
care probele conduc și care rezultă lămurit chiar din discuția cu ofițerul de
poliție, în care îi descrie acestuia poziția medicului legist ( „mi-a spus că
nu se mai bagă cu nimic, că eu aș fi urmărit pentru împăcare, dar să am și eu
zilele ălea, știți d-voastră” - f. 51).
3) În cursul lunii iulie 2006,
inculpata I.M.D., de profesie avocat în cadrul Baroului București, care a fost
colegă de școală cu inculpatul G.M.G., l-a contactat pe acesta, rugându-l să-i
spună numărul mandatului de executare emis pe numele clientei sale, P.E.C.,
urmărită general pentru executarea unei pedepse cu închisoarea.
După ce i-a satisfăcut această
solicitare, inculpatul i-a pretins o sumă de bani, cu scopul de a-l mitui pe
lucrătorul de poliție ce avea în lucru executarea mandatului, lăsând-o să
creadă că are influență asupra acestuia.
În convorbirea telefonică pe care
cei doi foști colegi de școală o poartă la data de 18 august 2006 (redată în
procesul - verbal de la fila nr. 72 vol. al II-lea dosar de urm. penală),
polițistul spune explicit inculpatei că „omul nostru pleacă în concediu și e
bine să-l mai stimulăm cu ceva”.
Inculpata acceptă numaidecât și-l
întreabă cât este prețul acestei influențe, iar G.M.G. pretinde „două bețe”,
adică 2 milioane lei vechi (f. 72, vol. al II-lea), după care stabilesc locul
plății.
Deși aceasta a negat, în
declarațiile date, că a dat bani coinculpatului, pretinzând că discuția despre
cele două bețe ar avea un cu totul alt înțeles și că nu are legătură cu clienta
pe care o reprezenta, ea nu poate justifica faptul că își dă acceptul pentru
„stimularea cu ceva” a polițistului ce avea ca atribuție de serviciu executarea
mandatului, pentru ca „omul să vadă că e treabă serioasă” (f. 72 vol. al II-lea
dosar parchet), spunând că poate pune banii din propriul buzunar, urmând ca
apoi să-i recupereze de la clientă („nu contează, că am eu, dacă e, și oricum
iau de la ei, nu se pune problema să nu iau”), acesta fiind momentul în care
infracțiunea de trafic de influență și, respectiv, de cumpărare de influență
s-a consumat.
Relevantă în economia probatoriului
aflat la dosar este împrejurarea că inculpatul G.M.G. chiar ia legătura cu
polițistul V.L., căruia îi solicită să-i comunice numărul de mandat și care îi
răspunde că este plecat în concediu, dar îi sugerează să afle numărul
telefonând la secție (”sună la birou că e trecut în registru, știu băieții” -
f. 71 vol. al II-lea urm. penală).
4) În perioada iulie - noiembrie
2006, inculpații T.S.G. și R.F. au pretins și chiar au primit de la
coinculpatul O.C.V. suma de 1.200 euro și 600 DOLARI SUA (plătită în mai multe
rate, după cum urmează: în data de 28 iulie 2006, 500 euro; la 14 august 2006,
300 euro; la 23 august 2006, 400 euro și la 10 noiembrie 2006, 600 DOLARI SUA),
lăsându-l pe acesta să creadă că au influență asupra unor angajați ai
Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș, care să-l ajute să promoveze
examenul de încadrare ca subofițer în cadrul respectivei instituții.
Cum inculpatul O.C.V. nu absolvise
studiile medii, liceale, iar aceasta era una dintre condițiile înscrierii la
examen, polițistul T.S.G. s-a oferit să-l ajute și cu procurarea unei diplome
de liceu falsificate.
În acest mod, după ce s-a convenit
asupra prețului și „tranzacția” a fost încheiată, s-a întocmit dosarul
„catindatului” O.C.V., acesta folosind cu ocazia participării sale la concursul
organizat în luna iulie 2006 de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență
Argeș diploma de bacalaureat nou-nouță, falsificată, având o patină de vechi
(dat fiind timpul îndelungat scurs de la „absolvire”) și purtând pe ea poza
domniei sale cât se poate de recentă - așa cum apare în original și în copie la
filele 238, 239 ale vol. III dosar de urm. penală.
În urma verificării autenticității
documentelor candidaților care au fost admiși după susținerea concursului
organizat pentru ocuparea unor posturi de subofițeri, s-a stabilit că diploma
de bacalaureat a numitului O.V.C. este falsă (vol. I, fila 9 dosar parchet),
întrucât persoana în cauză nu a frecventat cursurile nici la Școala Generală P.R.
Hârlău și nici la Liceul Teoretic Ș.M. Hârlău (singurele unități școlare din
orașul Hârlău).
A mai rezultat, din Registrul de
Intrare a Diplomelor de Bacalaureat (vol. al III-lea dosar parchet, fila
240-241) că seria diplomei în cauză nu este înregistrată pe raza județului Iași
și că nu a fost eliberată de nicio unitate școlară.
În fine, M.E.C.T. - Direcția
Generală Managementul Resurselor Umane a comunicat procurorului, prin adresa din
18 iunie 2008, că nu este tipărit sau în circulație vreun formular original al
unei diplome de bacalaureat.
Situația mai sus-descrisă este
susținută, pe lângă înscrisurile la care s-a făcut referire, și de procesele -
verbale de interceptare a convorbirilor telefonice purtate de cei trei inculpați
și a mesajelor telefonice transmise, prin care sunt redate discuțiile purtate
de ei în legătură cu examenul ce a avut loc în luna august 2006 (vol. al
II-lea, fila 301, 303 - 306 dosar parchet).
Poziția pe care a adoptat-o
inculpatul O.V.C. a fost sinceră, de recunoaștere a faptelor și de descriere a
împrejurărilor în care ele au fost comise, iar implicarea coinculpatului R.F. rezultă
neîndoielnic din convorbirile sale telefonice cu inculpatul T.S.G. la data de
29 iulie 2006, din care rezultă clar că și-a adus contribuția la „aranjarea”
concursului, confirmând spusele colegului său polițist și cerându-i explicit
banii: -„Dă-i tu repede, să-i spui neapărat să facă dosarul pentru mâine,
pentru ălea! Stabilești cu el, îl trimit la tine!” - „Da, mă. Păi și ăia?”.
Liniștit fiind în această privință
de către T.S.G., care îi spune „Lasă, mă! Ăia, stabilesc pentru luni, până ne
întâlnim cu ăla”, R.F. dă curs solicitării acestuia, așa încât O.C.V. promovează
testul psihologic în ziua de 11 august 2006, ora 14:49:33, primește
felicitările inculpatului T.S.G. prin sms. („Vezi că ai luat psihologicul.
Marți sau luni e sportul baftă ne mai auzim.” (vol. al II-lea dosar parchet,
fila 316), iar după aceea, prin același mijloc de comunicare, îi transmite la
data de 14 august 2006 (vol. al II-lea, fila 317) „suma exactă în lei”.
Răspunsul vine neîntârziat în
aceeași zi prin mesaj scris și, după punerea la punct a câtorva detalii (vol.
al II-lea, fila 319: „Sefu iar te deranjez. M-a sunat aia și a zis ca să-i
treacă primul an ’98-’99 - pe diploma de absolvire, n.n. - ca cica n-ar fi fost
cursuri de seral mai devreme la liceul ala. Te salut!”), în ziua de 23 august
2006 inculpatul T.S.G. trimite S.M.S. coinculpatului O.C.V., cerându-i ca în
jurul orelor 18 să îl sune „pe colegul meu F. să rezolvăm treaba îi dai restu
de 400 euro până la 1.200 știe despre ce e vorba și discu….”(vol. al II-lea,
fila 330).
„Operațiunea” fiind încununată de
succes, inculpatul O.C.V. îl încunoștințează pe T.S.G. că ar mai cunoaște
asemenea „catindați”, băieți buni și discreți, dispuși a-și plăti examenul („că
omul zicea să facă rost, să pregătească cașcavalul, poate reușești o
intervenție” f. 307 - 310 vol. al II-lea).
5) În perioada iulie - octombrie
2006, inculpații T.S.G. și R.F. au pretins și au primit de la inculpatul Ș.I.P.
suma de 1.200 euro, în mai multe rate (la 28 iulie 2006, 500 euro; la 23 august
2006, 400 euro și la 19 octombrie 2006, 300 euro), lăsându-l pe acesta să
creadă că au influență și că pot interveni asupra unor angajați ai Inspectoratului
pentru Situații de Urgență Argeș, în vederea promovării de către inculpatul Ș.I.P.
a examenului de încadrare ca subofițer în cadrul respectivei instituții.
Demersurile celor trei se derulează
similar celor descrise la pct. 4 al prezentei expuneri, în sensul că inculpatul
T.S.G. îl anunță pe coinculpatul R.F. despre noul „client”, apoi îi dă de știre
aceluia în legătură cu mersul concursului.
Astfel, la data de 28 iulie 2008, T.S.G.
trimite un mesaj scris inculpatului Ș.I.P.: „Sunt cu omu la un sprit vezi ca
totul e ok o să ti spun eu totul până pe 10 o să ai testul pshiologic o să stăm
de vorbă” (vol. al II-lea dosar parchet, fila 301-302), după care stabilește
„detaliile”: îl anunță când se susține testul psihologic, spunându-i că poate
merge liniștit, „cu capul sus” (!), totul fiind aranjat (f. 313 - 314 vol. al
II-lea dosar parchet), îl felicită la data de 11 august 2006 pentru promovarea
lui printr-un scurt mesaj scris („Vezi că ai luat psihologicul. marți sau luni e
sportul baftă ne mai auzim.” - vol. al II-lea, fila 316 dosar parchet), apoi ia
legătura din nou cu coinculpatul R.F., la data de 21 august 2008, (vol. al
II-lea, fila 321), acesta asigurându-l că „toate decurg conform planului” și că
nu e cazul ca Ș.I.P. „să facă semn la colțuri”, ci trebuie doar „să scrie ceva
să umple o pagină, două, trei… cât își stoarce și el memoria”.
Indicațiile sunt transmise
candidatului în aceeași zi. În vol. al II-lea dosar parchet, fila 314, se află
procesul - verbal de redare a convorbirii telefonice dintre coinculpații T.S.G.
și Ș.I.P., în care primul îi spune celui de-al doilea: ”Fii atent, când te
apuci să scrii acolo….vezi și dacă nu pici pe subiect pe nimic…. scrii noțiuni
generale tot ce îți amintești tu, n-are treabă chiar dacă nu e pe subiect. Să
nu dai pagina goală….bagi o pagină, o pagină și ceva, chiar și dacă nu are de a
face cu ce e acolo. Ai înțeles ?”
După afișarea rezultatelor, la data
de 22 august 2006, inculpatul R.F. îl anunță pe T.S.G. că rezultatul e pozitiv
(„E rețeta și analizele sunt bune mă”), iar în ziua următoare (vol. al II-lea
dosar parchet, filele 330-331), fericitul câștigător al concursului, în
persoana coinculpatului Ș.I.P., este informat de T.S.G. care este suma de bani
pe care acesta trebuie să o plătească: „Azi în jurul orelor 18 îl suni pe
colegul meu F. să rezolvăm treaba îi dai restul de 400 euro până la 1200 știe
despre ce e vorba și discu….”, pentru ca apoi, la data de 19 octombrie 2006, T.S.G.
să convină cu R.F. asupra prețului pretins: la întrebarea ultimului, dacă să-i
ceară „3, sau 4?”, primul îi răspunde: „Ce? I-ai bă 4!”, așa încât acesta se
decide: „4.” T.S.G. conchide: „-4 metri. 4 metri de țeavă!” (vol. al II-lea
dosar parchet, fila 382-383).
Cei doi polițiști au negat că au
primit banii pentru că l-au ajutat pe Ș.I.P. să promoveze examenul prin fraudă,
susținând că, de fapt, era vorba nu de bani, ci chiar de țeavă, R.F. procurându-și
și documente din care să rezulte că, potrivit declarației date în fața
instanței, în acea perioadă a efectuat îmbunătățiri la apartamentul său,
schimbând țevile vechi, iar cu acest scop l-ar fi apelat pe inculpatul Ș.I.P.,
de meserie instalator, care i-ar fi adus țeava respectivă (f. 130 dosar de
fond, vol. I).
El este susținut de coinculpatul
sus-numit (f. 137 vol. I dosar fond), care dă detalii despre țeava respectivă -
descriind cu lux de amănunte cum ar fi tăiat-o „dintr-un colac mai mare” - dar
poziția celor doi este în mod evident nesinceră, apărările lor fiind înlăturate
prin procesele - verbale aflate la filele indicate, ce redau mesajele scrise și
convorbirile purtate de inculpați, în care erau menționați expres cei 400 euro.
În plus, nu este deloc o coincidență faptul că zilele în care se purtau
convorbirile erau cele dinaintea concursului sau chiar cele în care se susțineau
examenele.
6) Revenind la inculpatul G.M.G.,
rezultă din probatoriul administrat în cauză că acesta a pretins și a primit în
cursul lunii noiembrie 2006, cu complicitatea nașei sale, inculpata M.M., suma
de 400 euro de la coinculpații T.S. și T.G.A., lăsându-i pe aceștia să creadă
că are influență asupra funcționarilor din cadrul Serviciului Public Comunitar
Argeș - Serviciul Regim Permise Auto, pentru a-i asigura inculpatului T.G.A. promovarea
examenului în vederea obținerii permisului de conducere categoria B.
Astfel, în ziua de 04 octombrie 2006
inculpata M.M. îl contactează telefonic pe finul său și-i spune că are „pe
cineva care mâine e la examen”; inculpatul spune „tariful”, „Patru sute! ca să
ne rămână și nouă ceva!” și, acestea fiind stabilite, la data de 09 octombrie
2006 este apelat de T.S. („Sunt doamna T., fina lu nașa dvs.), care îi comunică:
„Astăzi vreau să sosesc la dvs. dar cu cât… 400 de …”.
Dovedindu-și abilitățile sale
profesionale și cunoștințele aprofundate în domeniul muncii pe care o
desfășoară, polițistul îi confirmă suma, după care îi cere „clientei” sale să
nu mai vorbească la telefon (”de. știți dvs. nu mai vorbiți prin telefon. că
sunt ascultate.”) și, într-un moment de inspirație supremă, găsește o manieră
mai subtilă de enunțare a pretențiilor, mult mai sigură: „400 de grame de heroină…”
- f. 61 dosar urm. penală, vol. II.
În continuare, la data de 12
octombrie 2006 (vol. al II-lea dosar parchet, fila 61) pe G.M.G. îl apelează
candidatul însuși, T.G.A. (fiul finei nașei sale - sic!), după care mămica
acestuia îl roagă să meargă la Spitalul B., în cadrul căruia lucrează ca
infirmieră (f. 66), ceea ce polițistul și face intrând în posesia „heroinei”
pretinse.
Deși pe parcursul urmăririi penale
inculpatul G.M.G. nu a recunoscut fapta comisă, iar în fața curții a refuzat să
declare, prevalându-se de dreptul la tăcere, coinculpata M.M. a recunoscut în
fața procurorului (vol. I, fila 190-194) că a luat legătura cu ofițerul de
poliție, căruia i-a solicitat să-l ajute pe inculpatul T.G.A. să obțină
fraudulos, contra sumei de 400 euro, permisul de conducere categoria B, ocazie
cu care G.M.G. i-a spus că pentru a ajuta persoana respectivă, aceasta trebuie
să dea suma de 400 euro.
De asemenea, inculpații T.S. și T.G.A.
au recunoscut faptele comise și au arătat că le regretă (vol. I dosar parchet,
filele 171-175 și 184-185 și vol. I fond, f. 133, 134); în fața instanței,
aceștia au înțeles să facă precizarea că mama nu i-a făcut cunoscută fiului
„aranjarea” concursului prin plătirea unei sume de bani, această apărare este
contrazisă prin declarațiile date de cei doi în fața procurorului, cum și prin
procesul - verbal de redare a convorbirii telefonice pe care inculpatul T.G.A. o
poartă cu ofițerul de poliție după ieșirea din examen (f. 61, 62 vol. al II-lea
dosar parchet), această apărare fiind în mod evident o încercare disperată a
mamei de a-și disculpa propriul copil și de a-l feri de consecințele faptelor a
căror inițiativă ea însăși a avut-o.
Remușcările inculpatei T.S. sunt cu
atât mai mari cu cât, după încercarea eșuată de obținere a documentului pe căi
nelegale, soldată cu dobândirea calității de învinuită în prezentul dosar,
alături de fiul său, acesta chiar a promovat prin propriile puteri examenul
respectiv, reușind să intre în posesia permisului de conducere fără a se mai
implica în ilegalități de genul celor comise anterior.
7) În cursul zilei de 17 noiembrie
2006, inculpatul P.V., ce se îndeletnicește cu comerțul cu amănuntul la tonetă
în Piața G. din Pitești, i-a comunicat coinculpatului T.S.G. că urma să
primească de la niște cetățeni din Republica Moldova o cantitate mare de țigări
nemarcate fiscal și că nu ar avea bani să le plătească, iar cea mai bună metodă
de a le obține ar fi ca lucrătorii de poliție să le ia efectiv marfa cetățenilor
străini, sub pretextul confiscării ei, urmând ca el să o comercializeze în
condiții nelegale, împărțind frățește câștigul rezultat.
După îndelungi dezbateri ce au avut
loc telefonic, redate in extenso la fila 283, 284 vol. II dosar parchet, în care
comerciantul îl învață pe polițist cum să pună mâna pe captură, să-i dea
moldoveanului o amendă și să-i „confiște” țigările, dar numai de formă, fără
acte, ca pe urmă să i le dea lui pentru a le vinde („scoatem vreo 300 de
milioane”), agentul de poliție își amintește subit că trebuie discreție
absolută și îi cere scurt să nu mai vorbească prin telefon, dar îi promite
sprijin: „taci din gură că o punem la punct frumos! Da, merge”.
Pentru a asigura reușita „acțiunii”,
cei doi au convenit să mai coopteze un polițist, așa încât T.S.G. îl apelează
telefonic pe nimeni altul decât pe coinculpatul G.M.G.; a doua zi, în data de
18 noiembrie 2006, în jurul orei 11, lucrătorii de poliție sunt prezenți „la
datorie”, fiind văzuți de martorii B.M., U.N. și I.G.S., care lucrau la blocul
în construcție situat în imediata apropiere a pieței (filele 255 - 259 vol. I
dosar parchet și filele 49 - 50 și 147 vol. al II-lea dosar fond).
Ei au chiar o discuție cu muncitorii
constructori, pe care îi abordează vehement, cerându-le să nu-i mai privească
atât de insistent și să-și vadă de treaba lor, iar în cele din urmă inculpatul
T.S.G. îl recunoaște pe unul dintre martori, pe B.M., ce este vecin cu părinții
săi, și îl întreabă dacă „descarcă ceva dintr-o mașină”; martorul i-a spus că
nu a văzut nimic, iar polițistul i-a reproșat atunci martorului că el împreună
cu ceilalți muncitori ar fi „anunțat pe cineva să fugă” (f. 255 verso dosar de
urmărire penală).
În cele din urmă, după mai multe
discuții telefonice cu coinculpatul P.V., ce le dă disperat detalii în legătură
cu locul în care se afla mașina cu țigările de contrabandă (f. f. 286 - 291
vol. II dosar parchet), polițiștii îl identifică pe cetățeanul străin, căruia
îi iau țigările fără timbre.
Mai târziu, „prada” este evaluată
(7000 de pachete S.G.), inculpatul P.V. se asigură de mai multe ori că va primi
partea sa (f. 295 vol. II dosar parchet), iar coinculpatul T.S.G. descrie
într-un limbaj elevat prestația sa profesionistă, modul impunător, de adevărat
apărător al legii, în care l-a abordat pe moldovean (f. 296 vol. II dosar
parchet) după care, aflând că străinul nu se lasă și că dorește recuperarea
mărfii de contrabandă, se hotărăște să încheie și un proces - verbal de
contravenție pe numele acestuia, să-i aplice o amendă exemplară, de 100
milioane lei vechi și să treacă în actul respectiv „vreo 100 - 200 de pachete
confiscate”, după care să anunțe la vamă că i-a fost interzis dreptul de a mai
intra în țară („și-i facem adresă la vamă lu’ ăla de interdicție, să nu mai
guițe, să avem hârtii să.”- f. 299 vol. II dosar parchet).
Efectuându-se percheziție la
domiciliul coinculpatului P.V. în ziua de 21 noiembrie 2006, a fost găsită și
ridicată de către organele de urmărire penală cantitatea de 7.193 pachete cu
țigări; o parte din acestea au fost descoperite, la data de 24 noiembrie 2006,
la domiciliul martorei Z.F., vecina inculpatului, la care el le adusese, pentru
a le ascunde (vol. al III-lea, filele 117-121 și 94-95).
Țigările au fost predate de către
organele de urmărire penală Gărzii Financiare - Secția Județeană Argeș, care a
procedat la sancționarea contravențională a SC R.N. SRL Pitești, reprezentată
de administratorul P.E.C., soția inculpatului P.V.
A fost confiscată întreaga cantitate
de țigări.
În drept, faptele inculpaților G.M.G.,
ofițer de poliție și T.S.G., agent de poliție, de a pretinde și de a primi, în
perioada iulie - septembrie 2006, suma totală de 896,76 euro de la numitul B.I.D.C.,
prevalându-se de o influență reală asupra unor ofițeri examinatori din cadrul
Serviciului Public Comunitar Regim Permise și Înmatriculări Vehicule Argeș
pentru a-i obține permisul de conducere în condiții frauduloase, întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, fiind
prevăzute și pedepsite de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1),
art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului G.M.G., care în
luna august 2006, în calitatea sa de ofițer de poliție, a pretins și a primit
efectiv suma de 300 lei de la inculpatul B.M., creându-i acestuia convingerea
că-și poate exercita influența asupra unor angajați ai Serviciului Medico-Legal
Argeș, pentru ca ei să elibereze pe numele soției acestuia, B.E., un certificat
medico-legal cu un număr cât mai mare de zile de îngrijiri medico-legale,
întrunește elementele ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzute și
pedepsite de art. 257 alin. (19 C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și
art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului B.M., de a-i
oferi și de a da efectiv, în luna august 2006, inculpatului G.M.G. suma de
3.000.000 lei în condițiile mai sus-arătate, pentru ca acesta să își exercite
influența asupra medicilor din cadrul Serviciului Medico - Legal Argeș, în
scopul eliberării certificatului medico-legal pentru soția sa, ce urma a fi
folosit în procesul penal în care aceasta era parte, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență, fiind prevăzută și
pedepsită de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului G.M.G., comisă în
calitatea sa de ofițer de poliție, de a întocmi la data de 08 august 2006 în
fals adresa a Poliției municipiului Pitești - Secția 4 Poliție către
Laboratorul de Medicină Legală Argeș, pe care a semnat-o pentru șeful Secției
de Poliție, aplicând ștampila unității de poliție, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzute și pedepsite de
art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 și art. 291 C. pen., în
legătură directă cu infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 257
C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr.
78/2000.
Fapta aceluiași inculpat, G.M.G. - ofițer
de poliție, de a pretinde și primi efectiv suma de 200 lei la data de 18 august
2006, de la inculpata I.M.D., de profesie avocat, prevalându-se de o influența
pe care o avea asupra ofițerului de poliție V.C.L., pentru a-l determina pe
acesta să nu-și îndeplinească atribuțiunile de serviciu, legate de urmărirea și
prinderea numitei P.E.C., urmărită general, pentru un mandat de executare a
pedepsei închisorii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
trafic de influență, prevăzute și pedepsite de art. 257 alin. (1) C. pen. rap.
la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatei mai sus-numite, I.M.D.,
comisă în calitatea sa de avocat, de a-i oferi și de a-i înmâna efectiv suma de
2.000.000 lei inculpatului G.M.G. la data de 18 august 2006, pentru ca acesta
să-și exercite influența și să intervină asupra ofițerului de poliție V.C.L.,
în scopul arătat anterior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii
de cumpărare de influență, prevăzute și pedepsite de art. 6
1
din Legea
nr. 78/2000.
Faptele săvârșite de inculpații T.S.G.
și R.F., agenți de poliție, de a pretinde și de a primi, în perioada iulie -
noiembrie 2006, sumele de 1.200 euro și 600 DOLARI SUA de la inculpatul O.C.V.,
prevalându-se de influența pe care o aveau asupra angajaților Inspectoratului
pentru Situații de Urgență Argeș pentru a-l sprijini în promovarea examenului
de încadrare ca subofițer și de a-i procura o diplomă falsificată de absolvire
a liceului, necesară constituirii dosarului de participare la examen, întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, faptă
prevăzută și pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1),
art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.
Fapta comisă de inculpatul O.C.V.,
de a le oferi și de a le da efectiv sumele de 1.200 euro și 600 DOLARI SUA, în
perioada iulie - noiembrie 2006, inculpaților T.S.G. și R.F., agenți de
poliție, pentru ca aceștia să-și exercite influența și să intervină asupra unor
angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș, care să-i asigure
promovarea examenului de încadrare ca subofițer și pentru a-i procura o diplomă
de liceu falsificată, necesară participării la examen, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzute și pedepsite
de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000.
Fapta aceluiași inculpat, de a folosi
în luna iulie 2006 diploma de liceu falsificată, prin depunerea ei la dosarul
întocmit în vederea participării la examenul de încadrare ca subofițer
organizat de Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș, cunoscând că
aceasta este falsă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz
de fals, prevăzute și pedepsite de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, rap.
la art. 291 C. pen., în legătură directă cu infracțiunea de cumpărare de
influență anterior descrise, prevăzute de art. 6
1
din Legea nr.
78/2000.
Faptele comise de inculpații T.S.G. și
R.F., agenți de poliție, în perioada iulie - octombrie 2006, constând în
pretinderea și primirea sumei de 1.200 euro de la inculpatul Ș.I.P., după ce
l-au asigurat pe acesta din urmă că au o influență reală asupra angajaților
Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș, în scopul asigurării
promovării de către inculpat a examenului de încadrare ca subofițer, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzute și pedepsite
de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin.
(3) din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului Ș.I.P., de a
oferi și de a da, în perioada iulie - octombrie 2006, suma totală de 1.200 euro
inculpaților T.S.G. și R.F., agenți de poliție, pentru ca aceștia să-și
exercite influența asupra angajaților Inspectoratului pentru Situații de
Urgență Argeș, asigurându-i promovarea examenului pentru postul de subofițer,
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență,
faptă prevăzută și pedepsită de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului G.M.G., ofițer de
poliție, de a pretinde și de a primi efectiv, în luna noiembrie 2006, suma de
400 euro de la inculpații T.S. și T.G.A., prevalându-se de influența pe care o
are asupra unor ofițeri examinatori din cadrul Serviciului Public Comunitar
Argeș - Serviciul Regim Permise Auto, în scopul asigurării promovării
examenului în vederea obținerii permisului de conducere categoria B de către
învinuitul T.G.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
trafic de influență, fiind prevăzută și pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen.
rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.
Faptele inculpaților T.S. și T.G.A.,
de a oferi și de a da inculpatului G.M.G. suma de 400 euro, în luna noiembrie
2006, pentru ca acesta să-și exercite influența și să intervină pe lângă
ofițerii examinatori din cadrul Serviciului Public Comunitar Argeș - Serviciul
Regim Permise Auto, în scopul promovării examenului în vederea obținerii
permisului de conducere categoria B de către învinuitul T.G.A., întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență, faptă
prevăzută și pedepsită de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000.
Fapta comisă de inculpata M.M. în
luna noiembrie 2006, de a-l fi ajutat cu intenție pe polițistul G.M.G. să
pretindă și să primească suma de 400 euro de la învinuiții T.S. și T.G.A., în
condițiile mai sus-arătate, anume pentru a-și exercita influența și a interveni
asupra unor ofițeri examinatori din cadrul Serviciului Public Comunitar Argeș -
Serviciul Regim Permise Auto, în scopul asigurării promovării examenului în
vederea obținerii permisului de conducere categoria B de către inculpatul T.G.A.,
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la
infracțiunea de trafic de influență, prevăzute și pedepsite de art. 26 C. pen.
rap. la art. 257 alin. (1) C. pen. și la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7
alin. (3) din Legea nr. 78/2000.
Faptele comise de inculpații G.M.G. și
T.S.G. la data de 18 noiembrie 2006, în calitatea lor de ofițer de poliție și,
respectiv, agent de poliție, de a accepta promisiunea venită din partea
coinculpatului P.V., a primirii unei sume de bani ce nu li se cuvenea, în scopul
de a nu-și îndeplini actele privitoare la îndatoririle lor de serviciu
(constând confiscarea țigărilor de contrabandă și întocmirea actelor de
constatare a contravenției), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
de luare de mită, prevăzute și pedepsite de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen.,
rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
Fapta coinculpatului P.V., de a le
promite inculpaților G.M.G. și T.S.G. obținerea unei sume de bani în ziua de 18
noiembrie 2008, pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle lor de
serviciu, în sensul de a nu întocmi acte de constatare și sancționare a
persoanelor depistate având spre comercializare țigări de contrabandă, comisă
pentru a valorifica în mod ilicit marfa de contrabandă și a împărțirii în trei
a banilor rezultați (3000 lei), întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de dare de mită, fiind prevăzută și pedepsită de art. 255 alin.
(1) C. pen., rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr.
78/2000.
De asemenea, faptele inculpaților G.M.G.,
ofițer de poliție și T.S.G., agent de poliție, de a nu îndeplini un act ce
intra în atribuțiunile lor de serviciu la data de 19 noiembrie 2006, respectiv
de a nu întocmi procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției
și de a nu lua măsura confiscării țigărilor fără timbre, în vederea predării
lor la Garda Financiară Argeș, favorizând astfel nesancționarea persoanelor
vinovate și obstrucționând încasarea amenzii ce s-ar fi constituit venit la
bugetul general consolidat al statului, comise în scopul obținerii pentru ei și
pentru altul a unui avantaj patrimonial, întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute și
pedepsite de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C.
pen.
Fapta inculpatului P.V., de a
înlesni și de a-i ajuta pe cei doi polițiști la data de 19 noiembrie 2006, ca
ei să nu-și îndeplinească atribuțiunile de serviciu referitoare la sancționarea
persoanelor depistate cu țigări de contrabandă destinate vânzării și de a
participa la ascunderea țigărilor confiscate fără forme legale, în scopul
valorificării ilicite a acestora și împărțirii în trei a banilor astfel
rezultați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate
la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute și pedepsite de art.
26 C. pen. rap. la art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 și la art. 248 C.
pen.
În apărările formulate, inculpații
au solicitat a fi înlăturate probele constând în interceptările convorbirilor
și a comunicărilor efectuate prin telefon, susținând că ele au fost obținute cu
încălcarea art. 28 din Constituție, potrivit căruia secretul scrisorilor, al
telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al
celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
Curtea constată, însă, contrar
susținerilor acestora, că probele respective au fost obținute în condițiile
legii, interceptările fiind autorizate de către judecător, conform art. 91
1
alin. (1) C. proc. pen., la cererea procurorului care a efectuat urmărirea
penală
De aceea, ele au fost luate în
considerare, situația de fapt anterior descrisă fiind stabilită și în baza lor,
în măsura în care s-au coroborat cu celelalte probe aflate la dosar, la care
s-a făcut pe larg referire, în analizarea fiecărei fapte ce face obiectul
cauzei.
Urmărirea penală fiind începută
împotriva inculpaților, probele sunt în deplin acord și cu Decizia nr. 962 din 25
iunie 2009, prin care Curtea Constituțională a statuat că administrarea lor nu
este posibilă în afara procesului penal, adică în faza actelor premergătoare.
În legătură cu încadrarea juridică
dată faptelor comise de inculpații G.M.G., ofițer de poliție și T.S.G., agent
de poliție, ce fac obiectul pct nr. 7 al expunerii, au susținut cei doi
acuzați, prin apărătorii lor, că este exclus concursul între luarea de mită și
abuzul în serviciu contra intereselor publice, pe motiv că prima infracțiune,
luarea de mită, ar fi absorbită în conținutul constitutiv al celei de-a doua.
De asemenea, aceștia au pretins că
nu au avut ca atribuții de serviciu constatarea și sancționarea
contravențiilor, motiv pentru care ar trebui pronunțată achitarea pentru
infracțiunea prevăzută de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000, rap. la
art. 248 C. pen.
Aceste susțineri nu pot fi primite,
date fiind dispozițiile art. 26 alin. (1) pct. 8 și 10 din Legea nr. 218/2002,
privind organizarea și funcționarea Poliției Române, potrivit cărora polițiștii
au, între alte atribuții principale, și pe acelea de a desfășura, potrivit
competenței, activități pentru constatarea faptelor penale și de a efectua
cercetări în legătură cu acestea, precum și de a consta contravenții și de a
aplica sancțiuni contravenționale, potrivit legii.
De asemenea, conform Legii nr.
360/2002, privind Statutul polițistului, acesta este dator să își consacre
activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate, corectitudine
și conștiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege
(art. 41 lit. b)), fiind obligat să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de
calitatea oficială și să nu compromită prin activitatea sa publică sau privată,
prestigiul funcției sau al instituției din care face parte (art. 42 lit. d)),
fiindu-i interzis în orice împrejurare să primească, să solicite, să accepte,
direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alții,
în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje (art. 43 lit.
a).
Conchidem că cei doi polițiști se
aflau în exercitarea atribuțiunilor lor de serviciu, că ei au luat cu știință,
urmărind un interes personal (obținerea de bani în mod nelegal), măsura
întocmirii procesului - verbal de constatare și sancționare a persoanei ce avea
spre vânzare țigări de contrabandă.
Acceptând promisiunea unor foloase
(banii care urmau să rezulte din valorificarea ilicită a țigărilor confiscate
de către aceștia), ei se fac vinovați și de comiterea infracțiunii de luare de
mită, prevăzute de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen., rap. la art. 5 alin. (1),
art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, fiind realizate în speță
condițiile privind calitatea subiectului activ, așa cum este el calificat în
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
Există, prin urmare, două
infracțiuni în concurs real, una comisă la data de 18 noiembrie 2006, ce s-a
consumat în momentul acceptării de către polițiști a promisiunii făcute de
coinculpatul P.V., a unor foloase ce nu li se cuveneau, iar cea de-a doua - în
ziua următoare (19 noiembrie 2006), ce s-a consumat în momentul în care cei doi
polițiști au ridicat marfa de contrabandă fără întocmirea actelor de constatare
a contravenției și au dat-o coinculpatului P.V. (la domiciliul căruia a și fost
găsită), conform înțelegerii făcute anterior cu acesta, în scopul valorificării
ilicite a respectivei mărfi de către coinculpat și împărțirea în trei
(„frățește”) a banilor rezultați.
Împotriva sentinței penale nr. 129/ F
din 7 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, în termen legal, au declarat
recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. -
Serviciul Teritorial Pitești și inculpații G.M.G., T.S.G., R.F., P.V., I.M.D.,
M.M. și Ș.I.P.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - D.N.A. - serviciul teritorial Pitești critică hotărârea
primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând cazurile de
casare prevăzute de art. 385
9
pct. 17
1
și 14 C. proc.
pen.
Instanța nu a dedus din pedeapsa
aplicată inculpatului G.M.G. durata arestului preventiv pe perioada 22-26 septembrie
2008.
În mod greșit, instanța a
interzis inculpaților G.M.G., T.S.G., R.F. și P.V. ca pedeapsă accesorie
exercitarea dreptului de a alege prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C.
pen.
Instanța nu a aplicat pedepsele
accesorii prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen., față de
inculpații B.M., T.S., T.G.A., I.M.D., Ș.I.P., M.M. și O.C.V., potrivit art. 71
C. pen.
Greșita individualizare a
pedepselor aplicate inculpaților G.M.G