Decizia nr. 3382/2010 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul acțiunii. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, reclamantul B.E.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională a Vămilor, anularea în tot a Ordinului A.N.V. București nr. 1214 din 05 mai 2009 în temeiul prevederilor art. 18, alin. (1) din Legea nr. 554/2004, act prin care a fost numit în funcția de director executiv-adjunct; anularea în tot a ordinului A.N.V. București nr. 1335 din 23 mai 2009, în temeiul prevederilor art. 18, alin. (1) din Legea nr. 554/2004, act prin care acesta a fost eliberat din funcția de „director executiv adjunct” și numit în funcția de „șef birou autorizări”; reintegrarea pe funcția publică deținută anterior, conform Ordinului A.N.V. nr. 8218 din 25 septembrie 2007, aceea de „director executiv” la Direcția Județeană Pentru Accize și Operațiuni Vamale-Arad; repararea pagubei cauzate prin cele două acte nelegale și abuzive, atacate, în sensul obligării intimatelor la plata diferențelor de salariu, indexate și a celorlalte drep­turi salariate cuvenite, din momentul eliberării din funcția publică și până în momentul reintegrării sale pe funcția publică de „director executiv”, precum și la plata unor daune morale în cuantum de 10.000 euro, cu titlu de prejudiciu decurgând din atingerea onoarei, reputației, demnității și prestigiului reclamantului, în temeiul prevederilor art. 18 alin. (3) din lege; suspendarea executării actelor, în temeiul prevederilor art. 14 alin. (1), raportat la art. 15 alin. (1) din lege; obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată făcute cu acest litigiu, constând din taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial, în temeiul prevederilor art. 274 C. proc. civ.

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării acțiunii. Reclamantul arată că urmare a apariției Ordinului A.N.A.F. nr. 385 din 27 martie 2009 nepublicat în M. Of., s-a emis Ordinul A.N.V. nr. 1214 din 5 mai 2009, precum și ca urmare a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 în data de 19 mai 2009 la sediul A.N.V. București s-a desfășurat interviul pentru evaluarea cunoștințelor și aptitudinilor manageriale în vederea ocupării postului de „director coordonator” la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale-Arad,s-a emis Ordinul A.N.V. nr. 1335 din 23 mai 2009,prin care a fost numit „șef birou autorizări”. Se arată că Ordinul A.N.V. București nr. 1214 din 05 mai 2009, act prin care a fost numit în funcția de „director executiv adjunct”, fără ca, în prealabil, să fi fost eliberat din funcția de „director executiv”, în temeiul prevederilor art. 99, alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 188/1999, funcție în care fusese numit prin Ordinul A.N.V. București nr. 8218 din 25 septembrie 2007. De asemenea arată că a parcurs faza administrativă prin Plângerea prealabilă înaintată A.N.V. București la data de 02 iunie 2009; la data de 03 iunie 2009 i s-a răspuns printr-o adresă că „petițiile..au fost transmise spre competentă soluționare la Autoritatea Națională a Vămilor - Cabinet Vicepreședinte”; iar la data de 08 iunie 2009, Autoritatea Națională a Vămilor București i-a comunicat soluția dată celor două plângeri și anume: „în considerarea celor mai sus prezentate și având în vederea dispozițiile legale invocate, considerăm plângerea ca fiind neîntemeiată”, în condițiile în care era vorba de două plângeri, ce vizau două acte administrative. Se arată că ordinul atacat trebuie anulat datorită nelegalității sale, deoarece nu există un ordin de eliberare din funcția publică de „director executiv”, încălcându-se art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 republicată; au fost încălcate prevederile art. 49(8) (96) din Registrul C.E. nr. 259/1968, privind Statutul Funcționarilor Comunităților Europene,precum și a art. 101 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcționarilor publici și ale art. 65 alin. (2) C. muncii, întrucât nu a fost vorba despre o desființare reală și efectivă a funcției deținute anterior, așa cum prevede art. 99 lit. b) din Legea nr. 188/1999. Au mai fost încălcate prevederile art. 100, alin. (1) și (4) din Legea nr. 188/1999; art. 10 din Legea nr. 24/2000, art. 10 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 611/2008, art. 28, art. 62 alin. (6), art. 99 și art. 106 din Legea nr. 188/1999, deoarece nepublicarea în M. Of. a Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 385 din 27 martie 2009, nu se poate cunoaște înțelesul sintagmei „condiții specifice", în condițiile în care fișa postului are același conținut și aceeași structură. Reclamantul precizează că la data de 27 martie 2009 i-a fost trimis Preavizul nr. 18143, în temeiul prev. art. 99 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, prin care i s-a acordat o perioadă de grație, în care, forțat de împrejurări, a trebuit să opteze pentru una din funcțiile publice vacante, sau să-și caute de lucru în altă parte. În baza opțiunii sale s-a emis Ordinul nr. 1214 din 05 mai 2009, fiind numit în funcția de „director executiv adjunct”. În data de 24 aprilie 2009, înainte de împlinirea celor 30 de zile oferite și garantate prin preavizul din 27 martie 2009, i s-a transmis Preavizul nr. 23311, prin care i s-au oferit alte 30 de zile în același scop. Forțat de împrejurări, reclamantul a optat din nou și,în baza Ordinului nr. 1335 din 23 mai 2009, pentru funcția de șef birou, în cadrul Biroului Autorizări,din Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad, deși la data primului preaviz, postul de șef birou din cadrul Birului Vamal Aeroport-Arad nu era comunicat ca fiind vacant, fiind încălcate prev. art. 28 din Legea nr. 188/1999, republicată. Reclamantul arată privitor la Ordinul A.N.V. București nr. 1335 din 23 mai 2009, prin care a fost eliberat din funcția de „director executiv-adjunct” și numit în funcția de „șef birou autorizat”, că acesta trebuie anulat datorită nelegalității sale, deoarece legea a cărei „reluare” o constituie O.U.G. nr. 37 din 22 aprilie 2009,a fost declarată neconstituțională, dar cu toate acestea ordonanța este percepută ca producătoare de efecte juridice. Din nou reclamantul a parcurs faza administrativă prin Contestația cu nr. 28193 din 20 mai 2009, înaintată A.N.V. București, în aceeași zi și respinsă conform înscrisului fără denumire, număr de înregistrare și ștampilă din data de 21 mai 2009 ora 16.30. Reclamantul mai susține că la data de 02 iunie 2009 a promovat o Plângere prealabilă împotriva ordinului prin care a fost schimbat din funcția publică pe care a deținut-o anterior, primind primit răspuns printr-o adresă a A.N.A.F. din data de 03 iunie 2009, prin care i s-a adus la cunoștință că petițiile au fost transmise spre competentă soluționare la Autoritatea Națională a Vămilor - Cabinet Vicepreședinte, iar la data de 13 iulie 2009, i s-a comunicat un răspuns, la cele două plângeri, prin care i s-a comunicat respingerea uneia dintre plângeri, fără posibilitatea de a o identifica. Se mai arată că Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 849/2009 ce care a stat la baza procedurii de evaluare a fost folosit fără a fi publicat în M. Of., încălcându-se art. 10 din Legea nr. 24/2000, iar Ordinul A.N.A.F. nr. 898/2009,de aprobare a comisiilor de evaluare și de soluționare a contestațiilor nu a fost comunicat sau afișat la sediu sau publicat pe site-ul unității, încălcându-se prev. art. 1 pct. 4 din Anexa la O.M.F.P. nr. 849/2009. De asemenea nu a fost afișat panul de interviu înaintea procedurii de evaluare, nici modul de soluționare a contestațiilor, fiind încălcate prev. art. 7 alin. (2) și art. 9 lit. b) din Anexa la O.M.F.P. nr. 849 din 2009, iar evaluarea cunoștințelor și a aptitudinilor manageriale nu s-a desfășurat pe baza Proiectului de management, fiind încălcate prevederile art. 7 alin. (1) din Anexa la O.M.F.P. nr. 849/2009. Se arată că punctajul acordat nu a fost defalcat, conform Planului de interviu, deoarece a lipsit, astfel că nu au fost cunoștințele și aptitudinile manageriale, fiind încălcate prevederile art. 7 alin. (2) din Anexa la O.M.F.P. nr. 849/2009. Reclamantul arată că nemotivarea soluționării contestațiilor, în sensul prevederilor Ordinului nr. 842 din 30 aprilie 2009 care, chiar dacă a existat în materialitatea sa, a fost „abrogat prin absorbție”, odată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 849 din 30 aprilie 2009, ce urma să fie publicat și în M. Of., împreună cu Metodologia aferentă. În concluzie, arată reclamantul, organizând acest concurs pentru ocuparea posturilor vacante,în condițiile O.U.G. nr. 37/2009, au fost încălcate prevederile H.G. nr. 110/2009, coroborată cu Regulamentul de organizare și funcționare a acestora,aprobat prin Ordinul A.N.A.F. nr. 1609/ 2008, în vigoare și la această dată și cu structura organizatorică aprobată prin Ordinul ANAF nr. 387 din 27 martie 2009, act normativ în care este prevăzut postul de „director executiv” și nu acela de „director coordonator”, încălcându-se astfel prevederile art. 2 lit. j) din Legea nr. 195/2006.

Apărările formulate de pârâți. 3.1. Întâmpinarea Autorității Naționale a Vămilor. Pârâta arată că prin adresa nr. 18143 din 27 martie 2009, Agenția Naționala de Administrare Fiscala a înaintat reclamantului Preavizul, prin care i s-a comunicat acestuia faptul ca nu mai îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice de conducere de director executiv al D.J.A.O.V. Arad, prin aceiași adresă i s-a adus la cunoștință și faptul că, în perioada preavizului, va trebui să comunice opțiunea sa pentru una din funcțiile publice vacante aflate în lista anexată la preaviz. Prin cererea înregistrata la Autoritatea Națională a Vămilor sub nr. 23523 din 24 aprilie 2009, reclamantul si-a exprimat opțiunea si a solicitat sa fie numit in funcția publica de conducere de Director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad, iar prin Ordinul Vicepreședintelui ANAF nr. 1214 din 05 mai 2009, reclamantul a fost numit în funcția publică de conducere de director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad. Pârâta consideră față de opțiunea clara a reclamantului, ca numirea sa în funcția publică de conducere de director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad, s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Legea nr. 188/1999, astfel că nu sunt îndeplinite prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004. Se mai arată referitor la adresa nr. 23311 din 24 aprilie 2009 că Agenția Naționala de Administrare Fiscala a înaintat reclamantului Preavizul, prin care i s-a comunicat acestuia faptul ca funcția publica de conducere in care a fost numit - director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad, a fost desființată in baza prevederilor art. III din O.U.G. nr. 37 din 22 aprilie 2009 privind unele masuri de îmbunătățire a activității administrației publice și i s-a adus la cunoștința faptul că, până la data de 15 mai 2009, va trebui să comunice opțiunea sa pentru una din funcțiile publice vacante aflate in lista anexata la preaviz. Prin cererea înregistrata la A.N.V., reclamantul si-a exprimat opțiunea si a solicitat sa fie numit in funcția publica de conducere de șef birou - Biroul Autorizări din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad, iar prin Ordinul Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 985 din 22 mai 2009, reclamantul a fost eliberat, începând cu data de 23 mai 2009, din funcția publica de director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad si s-a dispus numirea, începând cu data de 23 mai 2009, în funcția publică de conducere de șef birou la Biroul Autorizări din cadrul D.J.A.O.V. Arad beneficiind de un salariu de baza de 2304 lei, indemnizație de conducere de 22%, spor de vechime 20% și un spor de stabilitate de 7%, nefiind afectat în vreun fel dreptul la muncă și dreptul la salariu. Pârâta arată că față de opțiunea clara a reclamantului, numirea acestuia in funcția publica de conducere de sef birou la Biroul Autorizări din cadrul D.J.A.O.V. Arad, s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Legea nr. 188/1999, nefiind îndeplinite prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004. Prin Ordinul Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 1214 din 05 mai 2009, a fost numit în funcția publică de conducere de director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad, iar Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 385/2009 aprobă, începând cu data de 05 mai 2009 statul de funcții al aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor. Ulterior emiterii Ordinului nr. 385/2009, prin O.U.G. nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice funcția publică de conducere de Director executiv și director executiv adjunct s-a desființat, astfel că funcția publică ocupată de reclamant a fost și ea desființată. Având în vedere intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 a fost emis Ordinul Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 1335 din 23 mai 2009, iar potrivit art. III alin. (1) din O.U.G. nr. 37/2009, Întrucât direcțiile județene pentru accize și operațiuni vamale erau incluse în lista serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzută în anexa la O.U.G. nr. 37/2009 s-a impus modificarea structurilor organizatorice ale acestora, prin prevederea funcției de director coordonator, respectiv director coordonator adjunct în organigramă. Pârâta arată că față de prevederile O.U.G. nr. 37/2009, a faptului că Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad se încadrează în categoria serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale indicate în anexa la O.U.G. nr. 37/2009, față de data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 și termenul limită stabilit prin acest act normativ, pentru desființarea funcțiilor publice care confereau calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate - 23 mai 2009, la data de 23 mai 2009, a fost emis Ordinul 1335 din 23 mai 2009, prin care reclamantul a fost eliberat din funcția publică de conducere - director executiv adjunct ai Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad. Pârâta mai arată că la emiterea acestui ordin, au fost avute în vedere și prevederile Legii nr. 188/1999, respectiv art. 56 lit. e), art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (5) în temeiul cărora acesteia i s-a oferit posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei funcții publice de conducere vacante, corespunzătoare pregătirii profesionale, a vechimii în funcția publică, precum și studiilor, astfel reclamantului nu i-a fost îngrădit dreptul de participa la concursul organizat pentru ocuparea funcției de director coordonator, respectiv, director coordonator adjunct, în cadrul sistemului Agenția Națională de Administrare Fiscală, acesta participând la concursul pentru ocuparea postului de director coordonator la D.J.A.O.V. Arad, fiind însă declarat respins. Pârâta arată că reclamantului nu i-au fost afectate nici dreptul la muncă, nici dreptul la salariu, nici dreptul de a accede la o funcție de conducere - director coordonator/ director coordonator adjunct - a serviciilor deconcentrate . De asemenea pârâta solicită respingerea capătului de cerere privind cheltuielile de judecata, ca neîntemeiat, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 274 alin. (1) C. proc. civ. Pe de altă parte pârâta arată că nu îi pot fi reținute reaua credința, comportarea neglijenta sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale. 3.2. Întâmpinarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Pârâta arată prin adresa sa din 27 martie 2009 a înaintat reclamantului Preavizul, prin care i s-a comunicat acestuia faptul ca nu mai îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice de conducere de director executiv al D.J.A.O.V. Arad, fiindu-i a adus la cunoștința și faptul că, în perioada preavizului, va trebui să comunice opțiunea sa pentru una din funcțiile publice vacante aflate in lista anexata la preaviz. Prin cererea înregistrata la Autoritatea Națională a Vămilor sub nr. 23523 din 24 aprilie 2009, reclamantul si-a exprimat opțiunea si a solicitat sa fie numit in funcția publica de conducere de Director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad. Prin Ordinul Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 1214 din 05 mai 2009, reclamantul a fost numit în funcția publică de conducere de director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad, astfel că față de opțiunea reclamantului, numirea sa in funcția publica de conducere de director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad, s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b) si alin. (5) din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, republicata, in acest caz nefiind îndeplinite prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Prin adresa nr. 23311 din 24 aprilie 2009 pârâta a înaintat reclamantului Preavizul, prin care i s-a comunicat acestuia faptul ca funcția publica de conducere in care a fost numit - director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad, a fost desființată in baza prevederilor art. III din O.U.G. nr. 37 din 22 aprilie 2009 privind unele masuri de îmbunătățire a activității administrației publice, fiindu-i a adus la cunoștința reclamantului faptul că, până la data de 15 mai 2009, va trebui să comunice opțiunea sa pentru una din funcțiile publice vacante aflate in lista anexata la preaviz. Se arată că reclamantul si-a exprimat opțiunea si a solicitat sa fie numit in funcția publica de conducere de șef birou - Biroul Autorizări din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad. Prin Ordinul Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 985 din 22 mai 2009, reclamantul a fost eliberat, începând cu data de 23 mai 2009, din funcția publica de director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad si s-a dispus numirea, începând cu data de 23 mai 2009, în funcția publică de conducere de șef birou la Biroul Autorizări din cadrul D.J.A.O.V. Arad beneficiind de un salariu de baza de 2304 lei, indemnizație de conducere de 22%, spor de vechime 20% si un spor de stabilitate de 7%, nefiind afectat in vreun fel dreptul la munca si dreptul la salariu. Pârâta consideră că prin opțiunea reclamantului numirea sa în funcția publică de conducere de sef birou la Biroul Autorizări din cadrul D.J.A.O.V. Arad s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b) si alin. (5) din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, republicata, în acest caz nefiind îndeplinite prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004, astfel că reclamantul nu mai are nici un interes în a solicita anularea Ordinului Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 1214 din 05 mai 2009 și a Ordinului Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 1335 din 23 mai 2009. Pe fondul cauzei, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală arată cu privire la Ordinul Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 1214 din 05 mai 2009 că reclamantul nu mai îndeplinea condițiile specifice ocupării funcției publice de conducere de director executiv și ținând cont de opțiunea formulată de acesta, a fost numit în funcția publică de conducere de director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad. Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 385/2009 a aprobat începând cu data de 05 mai 2009 statul de funcții al aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, iar ulterior emiterii acestui ordin, prin O.U.G. nr. 37/2009 funcția publică de conducere de Director executiv și director executiv adjunct a fost desființată, funcția publică ocupată de reclamant fiind sub incidența acestor dispoziții legale. Fața de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 a fost emis Ordinul Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 1335 din 23 mai 2009, iar prin art. III alin. (1) din acest act normativ s-a prevăzut că: "Funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență, care face parte integrantă din aceasta, precum și adjuncții acestuia se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”. Adoptarea actului normativ s-a realizat, ca urmare recomandărilor Comisiei Europene și ale organismelor financiare internaționale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, ca urmare a necesității adoptării unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de abordare mai prudentă a deficitului bugetar, inclusiv prin stabilirea unor criterii de performanță în organizarea și coordonarea unor autorități și instituții publice, iar în anexa cuprinzând lista serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, la lit. F "Ministerul Finanțelor Publice", pct. 2 sunt indicate „direcțiile regionale, județene, respectiv a municipiului București, pentru accize și operațiuni”. Se arată că în baza dispozițiilor alin. (1 1 ) al art. III din O.U.G. nr. 37/2009 reclamantului i s-a acordat un preaviz de 30 de zile calendaristice începând cu data de 24 aprilie 2009, conform prevederilor art. 99 alin. (3) din Legea nr. 188/ 1999, cu posibilitatea ca, în acest termen să opteze pentru una din funcțiile vacante cuprinse în anexa la preaviz, iar întrucât direcțiile județene pentru accize și operațiuni vamale erau incluse în lista serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzută în anexa la O.U.G. nr. 37/2009 s-a impus modificarea structurilor organizatorice ale acestora, prin prevederea funcției de director coordonator, respectiv director coordonator adjunct în organigramă. Având în vedere prevederile legale, faptul că Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad se încadrează în categoria serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale indicate în anexa la O.U.G. nr. 37/2009; data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 și termenul limită stabilit prin acest act normativ, pentru desființarea funcțiilor publice care confereau calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate (23 mai 2009),la data de 23 mai 2009, a fost emis Ordinul 1335 din 23 mai 2009, prin care domnul B.E.A. a fost eliberat din funcția publică de conducere - director executiv adjunct al Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad. La emiterea acestui ordinul, au fost avute în vedere și prevederile art. 56 lit. e), art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Legea nr. 188/1999 reclamantului oferindu-i-se posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei funcții publice de conducere vacante, corespunzătoare pregătirii profesionale, a vechimii în funcția publică, precum și studiilor, acestuia nefiindu-i îngrădit dreptul de participa la concursul organizat pentru ocuparea funcției de director coordonator, respectiv, director coordonator adjunct, în cadrul sistemului A.N.A.F. Se arată că reclamantul a participat la concursul pentru ocuparea postului de director coordonator la D.J.A.O.V. Arad, dar în urma parcurgerii tuturor etapelor de evaluare a fost declarat respins, astfel că reclamantului nu i-au fost afectate nici dreptul la muncă, nici dreptul la salariu, nici dreptul de a accede la o funcție de conducere - director coordonator/ director coordonator adjunct - a serviciilor deconcentrate. Pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală solicită respingerea, ca neîntemeiat, a capătului de cerere privind cheltuielile de judecata, având in vedere ca nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 274 alin. (1) C. proc. civ., neputând fi reținute în sarcina sa reaua credința, comportarea neglijenta sau exercitarea abuziva a drepturilor procesuale.

Hotărârea instanței de fond. Prin Sentința civilă nr. 455 din 22 decembrie 2009, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei interesului în promovarea acțiunii, a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea cererii de suspendare a executării actelor a căror anulare o solicită. A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B.E.A. în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor și cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală și a respins acțiunea formulată de reclamant împotriva acestei pârâte ca fiind introdusă împotriva introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A anulat Ordinul nr. 1214 din 5 mai 2009 emis de Autoritatea Națională a Vămilor, a anulat Ordinul nr. 1335 din 23 mai 2009 emis de A.N.V. și dispus reintegrarea reclamantului în funcția corespunzătoare de director coordonator la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad. A obligat pârâta Autoritatea Națională a Vămilor la plata către reclamant a tuturor drepturilor salariale cuvenite de la data eliberării din funcția de director executiv și până la reintegrarea acestuia în funcția corespunzătoare de director coordonator la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad. A obligat pârâta Autoritatea Națională a Vămilor la plata către reclamant a sumei de 5000 RON, cu titlu de daune morale și a respins în rest acțiunea reclamantului. A obligat pârâta A.N.V. la plata către reclamant a sumei de 41,93 cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.

Motivele de fapt și de drept care au formulat convingerea instanței de fond. 5.1. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.A.F., s-a apreciat că aceasta nu are calitatea de debitor în raportul juridic dedus judecății și în consecință nu are calitate procesuală pasivă în cauză. 5.2. Cu privire la excepția lipsei interesului reclamantului în promovarea acțiunii, s-a reținut că în condițiile în care reclamantului i-a fost modificat raportul de serviciu, există interesul contestării ordinelor, iar faptul că s-a exprimat opțiunea cu privire la ocuparea altei funcții nu înlătură acest drept, ținând seama de caracterul executoriu al ordinelor în litigiu și de faptul că opțiunea s-a făcut pentru a se evita eliberarea din funcție. 5.3. Cu privire la fondul cauzei s-a reținut că: 5.3.1. - Ordinul A.N.V. nr. 385 din 27 iulie 2009 deși este un act administrativ unilateral cu caracter normativ, nu a fost publicat în M. Of. al României, conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, de unde rezultă că actul este lipsit de efecte juridice. - Nu are relevanță faptul că reclamantul cunoștea și avea acces la acest act normativ. - Este nelegală procedura de eliberare a reclamantului din funcția de director executiv a Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad prin Ordinul A.N.V. nr. 1214 din 5 mai 2009. 5.3.2. - Ordinul A.N.V. nr. 1214 din 5 mai 2009 nu este motivat. - Ordinul nu conține în cuprinsul său care sunt condițiile pe care reclamantul nu le îndeplinește pentru menținerea în funcție. Actul analizat conține un viciu grav de legalitate, dispunând numirea reclamantului într-o funcție publică, dar fără a dispune eliberarea sa din funcția deținută anterior. - Au fost încălcate prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999. 5.3.3. - O.U.G. nr. 37/2009 a fost abrogată prin art. XIV alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2009, astfel încât la momentul pronunțării hotărârii nu mai sunt în vigoare dispozițiile legale pe baza cărora s-a dispus eliberarea din funcție a reclamantului. - Prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2008, Curtea Constituțională a constatat că legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 37/2000, este neconstituțională. 5.3.4. Daunele morale în cuantum de 5000 RON sunt justificate de faptul că reclamantul a suferit un prejudiciu de ordin nepatrimonial din cauza imposibilității exercitării profesiei, a pierderii locului de muncă și a veniturilor cuvenite, situație care în mod inerent presupune o stare de supărare, angoasă și frustrare.

Recursul formulat de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor. Motive de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. 6.1. Reclamantul și-a exprimat opțiunea în vederea numirii în funcția publică de conducere de director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad, iar prevederile art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Legea nr. 188/1999 au fost pe deplin respectate. 6.2. Reclamantul, în urma existenței preavizului prin care i s-a adus la cunoștință faptul că funcția publică de conducere-director executiv adjunct la D.J.A.O.V. Arad a fost desființată în baza art. III din O.U.G. nr. 37/2009, și-a exprimat din nou opțiunea pentru funcția de conducere de șef-birou Biroul Autorizări din cadrul D.J.A.O.V. Arad. Au fost respectate prevederile art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Legea nr. 188/1999, republicată. 6.3. Au fost respectate prevederile art. III din O.U.G. nr. 37/2009. 6.4. Publicarea în M. Of. nu era necesară, deoarece numai dispozițiile cu caracter normativ se publică, nu și cele individuale. 6.5. Obligația de a motiva deciziile este realizată deoarece este indicat temeiul de drept al măsurii dispuse. 6.6. Daunele morale nu sunt datorate, reclamantul nu a fost prejudiciat nici moral și nici pecuniar prin actele administrative contestate.

Întâmpinarea formulată de intimatul-reclamant B.E.A. Intimatul solicită respingerea recursul ca nefondat. Ordinul nr. 1214 din 5 mai 2009 a fost emis în baza Ordinului A.N.A.F. nr. 385 din 27 martie 2009 ce nu a fost publicat în M. Of. al României. Nu există un ordin de eliberare din funcția de director executiv. Prevederile art. III din O.U.G. nr. 37/2009 au fost declarate neconstituționale. II. Considerentele instanței de recurs. 1. Recursul declarat de pârâta A.N.V. este fondat în ceea ce privește obligarea recurentei la plata daunelor morale și nefondat în rest. 2. Opțiunea exprimată de reclamant pentru ocuparea funcției de „director executiv adjunct” și ulterior pentru ocuparea funcției de „șef birou – Borul autorizări” nu împiedică accesul la justiție al persoanei nemulțumite de emiterea unor ordine de eliberare din funcție/ numire în altă funcție. Opțiunea s-a dat în perioada de preaviz, sub rezerva formulării ulterioare a căilor legale de atac în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ”, astfel cum însuși reclamantul a declarat în înscrisurile aflate la filele 18 și 26 din dosarul de fond. Opțiunea pentru ocuparea unui alt post s-a făcut numai în vederea asigurării unui loc de muncă pentru reclamant. 3. Neîndeplinirea prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Legea nr. 188/1999 republicată, este determinată de lipsa motivării actelor administrative contestate și nu de prezența opțiunii făcute de reclamant. 4. Prevederile O.U.G. nr. 37/2009, situația ulterioară a acestui act normativ și consecințele actelor ulterioare, au fost analizate pe larg de prima instanță cu ocazia motivării sentinței pronunțate. Faptul că recurenta invocă aceste prevederi legale, fără a combate în nici un mod susținerile instanței de fond, nu poate fi considerat un motiv de recurs întemeiat. Conform art. 304 1 C. proc. civ. „recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând examina cauza sub toate aspectele”. Însă recurenta avea obligația să arate în concret criticile aduse hotărârii atacate pentru a fi analizate de instanța de recurs. Conform doctrinei și jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, nelegalitatea unui act administrativ se verifică și se raportează inclusiv până în momentul pronunțării hotărârii judecătorești. A analiza incidența O.U.G. nr. 37/2009 numai la momentul adoptării sale, astfel cum a procedat recurenta, nu conduce la aflarea adevărului și la pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice. În mod firesc, abrogarea O.U.G. nr. 37/2009, deciziile Curții Constituționale în această materie, analizate în mod corect de judecătorul fondului, au condus la constatarea nelegalității actelor administrative. Prezenta instanță de recurs nu găsește necesar a relua aceleași argumente deja cunoscute de părțile dosarului prin pronunțarea sentinței de fond. 5. Nici motivul de recurs ce privește consecința nepublicării unor acte administrative normative în Monitorul Oficial al României nu poate fi primit. Recurenta are în vedere acte administrative individuale, în timp ce prima instanță a analizat actele administrative unilaterale normative. 6. În ceea ce privește motivul de recurs formulat cu referire la motivarea actelor contestate, se reține că argumentul prezentat este nefondat. Indicarea numai a temeiului de drept al măsurii dispuse nu este suficientă pentru îndeplinirea unei condiții de legalitate a actului administrativ. Reținerea în cuprinsul Ordinului nr. 1214 din 5 mai 2009 a împrejurării că „reclamantul nu mai îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției de director executiv” fără a se preciza care sunt acele condiții pe care partea nu le mai îndeplinește, echivalează cu o nemotivare a actului. Autoritatea recurentă nu a putut să demonstreze legalitatea măsurii dispuse, consecința fiind anularea ordinului. 7. Instanța de recurs consideră că este întemeiat motivul de recurs ce privește acordarea de daune morale. Starea de supărare, angoasă, frustrare, pe care instanța de fond a presupus că reclamantul a dezvoltat-o urmare a emiterii actelor administrative contestate a fi nelegale nu se cuantifică automat în pretenții bănești. Starea psihică trebuie relaționată cu suferirea unor daune de ordin material, ceea ce în speță nu s-a demonstrat. Reclamantul a fost reintegrat în funcția de director coordonator și s-a dispus plata tuturor drepturilor salariale cuvenite. Această reparație este prin ea însăși suficientă, nemaifiind necesară și acordarea unei sume de bani drept compensație morală.

Față de acestea, urmează ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, să se dispună admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de obligare la plata daunelor morale către reclamant. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.