ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3473/2014

Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin sentința nr. 112 din 22 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul Bacău, în Dosarul nr. 1954/110/2013 s-a respins acțiunea formulată de reclamantul M.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Bacău având ca obiect recalculare drepturi pensie. Împotriva acestei sentințe reclamantul a formulat apel, iar prin decizia definitivă nr. 239 din 24 septembrie 2014 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, apelul a fost respins, ca nefondat. Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, solicitând desființarea hotărârii atacate, iar pe fond admiterea acțiunii formulate, în sensul obligării pârâtei îa plata drepturilor bănești solicitate ca urmare a recalculării pensiei.

Recursul promovat în cauză a fost înregistrat pe rolul instanței supreme la data de 20 octombrie 2014, iar la 27 octombrie 2014, în condițiile stipulate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul privind admisibilitatea în principiu a acestuia. Completul de judecată a luat act de conținutul raportului prin rezoluția de la 27 octombrie 2014, când a dispus comunicarea acestuia către părțile în litigiu, cu mențiunea că acestea pot formula în scris, în termen de 10 zile de la comunicare, un punct de vedere la raport. Recurentul reclamant a depus peste termenul legal punctul său de vedere. Analizând în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. recursul formulat, Înalta Curte, constată că este inadmisibil și urmează, să-I respingă, pentru următoarele considerente.

Conform dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei ". Potrivit art. XVIII din Legea nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010, privind Noul C. proc. civ., hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale nu sunt supuse recursului. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești, nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii. Obiectul cererii din prezenta cauză, introdusă la data de 25 martie 2013, îl reprezintă obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Bacău la recalcularea pensiei și plata diferenței de pensie pentru anii 2011 și 2012, adăugarea de 4 %, de la 1 ianuarie 2013 și plata diferenței de pensie pe anul 2013, până la data plății pensiei corectate. Față de obiectul cererii pendinte, Înalta Curte, constată că cererea reclamantului este cuprinsă în materia asigurărilor sociale, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora, hotărârile pronunțate în această materie nu sunt supuse recursului.

Prin urmare, decizia nr. 239 din 24 septembrie 2014 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului. Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil. Prezenta decizie nu este supusă niciunei căi de atac și va fi comunicată tuturor părților în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul M.M. împotriva deciziei nr. 239 din 24 septembrie 2014 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 decembrie 2014.