ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3358/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3358/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală
nr. 68 din data de 06 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-au dispus
următoarele:
În baza art. 334 C.
proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de
art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a II-a din
Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 12 alin.
(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și
cu aplic. art. 320
1
C. proc. pen., infracțiunea de trafic de persoane,
faptă din perioada mai - octombrie 2007, inculpatul M.I. a fost condamnat la 3 ani
și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a)
teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 13 alin.
(1), (2), (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.
pen. și art. 320
1
C. proc. pen., același inculpat a fost condamnat la
7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza
a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit.
a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea
de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza
a II-a și lit. b) C. pen.
S-a aplicat art. 71 și
art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 118 lit.
e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1.950 euro rezultați
ca urmare a comiterii infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Pentru a pronunța această
sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul
nr. 223/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- D.I.I.C.OT. - Serviciul Teritorial Ploiești s-a dispus
trimiterea în judecată a inculpatului: M.I.
pentru săvârșirea infracțiunilor de:
trafic
de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr.
678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.; trafic
de minori prev. și ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu
aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și aplic. art. 33 lit.
a) C. pen.,
constând în aceea că, în baza unei rezoluții infracționale
unice și a unei înțelegeri prealabile cu J.I., N.G.L. și T.M., în perioada
mai - octombrie 2007,
prin
promisiuni mincinoase, în legătură cu obținerea unor contracte de muncă în Cehia,
în condiții de cazare, hrană și salarizare avantajoase, au racolat și transportat
în Cehia mai multe persoane, printre care
C.L., A.V., P.R., I.A., D.S., D.G., M.M., S.E., B.F., D.G.,
T.M.I., D.U. și minorele L.A.M. și L.B.,
care au fost exploatate
prin muncă, în condiții mizere de cazare, hrană și salarizare, de către D.V., B.V.,
Z.M. (arestați în Cehia, în prezent), în baza unei înțelegeri prealabile cu cei
patru români arătați mai sus.
Pentru
racolarea și transportarea persoanelor vătămate arătate mai sus, M.I. a beneficiat
de gratuitate la cazare, masă, transport, țigări și a primit un bonus de câte 250
euro pentru fiecare dintre cele trei transporturi cu persoane racolate din România,
realizând un beneficiu total din infracțiuni, în valoare de circa
1.950 euro.
Așadar, prin rechizitoriul
nr. 223/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești, s-a reținut următoarea situație
de fapt:
I
nculpații
J.I. și N.G.L.,
care,
împreună cu
M.I. și T.M.,
fiul
numitei
J.I.,
au
hotărât să își canalizeze eforturile către racolarea unor persoane cu venituri extrem
de modeste și o instrucție minimă sau inexistentă cărora să le promită locuri de
muncă avantajoase sub toate aspectele în Cehia, țară în care aceștia lucraseră,
profitând de înțelegerile făcute în acest sens cu cetățenii ucrainieni
D.V., B.V., Z.M., K.A.,
care
gestionau activități de culegerea fructelor și legumelor în ferme, prelucrarea cărnii,
ambalat de sandwich-uri sau la o fabrică de telefoane mobile in localitățile Praga,
Vojkovice și Kladno.
Persoanele
vizate erau locuitori ai comunelor R. și D.
O
mică parte dintre persoanele racolate proveneau din comuna B.
S-a
reținut conform declarațiilor părților vătămate audiate în cauză, că perioadele
de racolare și transport în Cehia s-au realizat în trei rânduri, în luna
mai 2007,
pentru cules de cireșe
în localitatea Melnyk, în lunile
iunie
- iulie 2007,
pentru recoltare de mere, în fermele din
localitatea Vojkovice, în luna
septembrie
2007,
cu plecare în aceeași lună pentru Praga, la fabricile
de telefoane mobile și televizoare, cetățenii ucrainieni care gestionau aceste activități
făcând la fiecare transport o triere a lucrătorilor pe tipuri de activități.
Dintre
cele treisprezece persoane care au formulat plângere, numai
S.E., B.F., D.G., T.M.I., minorele L.A.M. și L.B., C.L., A.V.,
P.R., I.A., D.U., D.S., M.M., T.N., B.I., D.V., O.I., P.G. și T.R.
,
au fost racolate și transportate în perioada
mai - septembrie 2007
în
Cehia, de către inculpat
M.I.,
J.I. sau N.G.L.,
aceștia din urmă fiind persoane de încredere
ale ucrainienilor, având funcții care le permiteau un control al muncii și în raport
de activitatea cărora se efectuau plățile către lucrători.
Fără
excepție, lucrătorii erau cazați în cămine, denumite
„ubytovna”
, le erau ridicate cărțile
de identitate, sub pretextul necesității încheierii unor documente legate de obținerea
vizei de ședere, paza se realiza de cetățeni ucrainieni, accesul fiind restricționat
și controlat de către grupul de ucrainieni direct sau cu ajutorul numiților
J.I., N.G.L., T.M.
și a inculpatului
M.I.,
servitul mesei, deplasarea
în zonele de muncă sau la cumpărături făcându-se în mod organizat prin întocmirea
de tabele și asigurarea unui mijloc de transport sau prin simpla încolonare și transportul
pe propriile picioare.
Accesul
la telefoane era restricționat, toate aceste forme de constrângere și control strict
al oricărei activități a grupurilor de lucrători români fiind posibilă datorită
spațiului izolat în care se efectua cazarea, în câmp, departe de localități.
Cea
mai mică manifestare de nemulțumire era considerată nesupunere și se pedepsea atât
prin adresarea de cuvinte injurioase, cât și prin agresiuni fizice, în rândul lucrătorilor
existând o stare de temere permanentă generată și de prezența unor arme de foc la
supraveghetorii ucrainieni, așa cum declară o mare parte din persoanele vătămate.
Toate
aceste aspecte erau cunoscute inculpat și cei menționați mai sus, însă ele au fost
ascunse curiozității celor dornici să lucreze în străinătate, cărora, în procesul
de racolare li se garanta existența unor condiții de cazare foarte bune, transport,
hrană și țigări gratuite, cartele telefonice gratuite pentru a se putea ține legătura
cu familia și un salariu pornind de la
1.000
euro sau 1.200 dolari S.U.A.
pe lună reprezentând echivalentul
a
cca. 4.000 RON. J.I., N.G.L.
și T.M.
au ascuns aceste aspecte celor interesați să muncească
în Cehia, datorită simplului interes material, pentru fiecare persoană racolată,
ei primind de la cetățenii ucrainieni arătați mai sus suma de
50 euro
/persoană adusă la muncă.
Inculpatul
M.I.
a
beneficiat, la rândul său, de avantaje materiale mai reduse, având un statut inferior
celor arătați mai sus, acesta primind câte
250 euro
pentru fiecare din cele
trei transporturi efectuate spre Cehia cu persoane racolate, iar pentru activitatea
de racolare prin promisiuni mincinoase, de cetățeni români dornici să lucreze în
străinătate, acesta beneficia de gratuitate în Cehia la cazare, hrană, transport
și țigări, suma reprezentând cca.
200
euro/lună,
sumă de care a beneficiat în fiecare din cele
6 luni petrecute în perioada
mai
- octombrie 2007,
în Cehia, în zonele arătate mai sus, așa
cum inculpatul afirmă în declarațiile sale.
Prin
r
echizitoriul nr. 100/D/P/2009
din data de
01
octombrie 2010
al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial
Ploiești s-a dispus p
unerea
în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:
1. J.I.
pentru săvârșirea infracțiunilor
de: trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea
nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; trafic de minori prev. și
ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41
alin. (2) C. pen. și aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în baza
unei rezoluții infracționale unice și a unei înțelegeri prealabile cu inculpatul
N.G.L. și făptuitorii M.I. și T.M.,
în
perioada
iunie 2007 - aprilie 2008,
prin promisiuni mincinoase în legătură cu obținerea unor contracte
de muncă în Cehia, în condiții de cazare, hrană și salarizare avantajoase, au racolat
și transportat în Cehia mai multe persoane, printre care
S.E., B.F., D.G., T.M.I., minorele L.A.M. și L.B., C.L., A.V.,
P.R., I.A., D.U., D.S., M.M., T.N., B.I., D.V., O.I., P.G. și T.R.,
care
au fost exploatați prin muncă, în condiții mizere de cazare, hrană și salarizare,
de către
D.V., B.V., Z.M. (arestați
în Cehia, în prezent), K.A., în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpatul N.G.L.
și făptuitorii M.I. și T.M., producând un prejudiciu total părților vătămate in
valoare de 27.600 euro și 15.700 dolari S.U.A.
2. N.G.L.
pentru săvârșirea infracțiunilor
de: trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea
nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; trafic de minori prev. și
ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41
alin. (2) C. pen. și aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în baza
unei rezoluții infracționale unice și a unei înțelegeri prealabile cu inculpata
J.I. și făptuitorii M.I. și T.M.,
în
perioada
iunie 2007 - aprilie 2008,
prin promisiuni mincinoase, în legătură cu obținerea unor
contracte de muncă în Cehia, în condiții de cazare, hrană și salarizare avantajoase,
au racolat și transportat în Cehia mai multe persoane, printre care
S.E., B.F., D.G., T.M.I., minorele L.A.M. și L.B., C.L., A.V.,
P.R., I.A., D.U., D.S., M.M., T.N., B.I., D.V., O.I., P.G. și T.R.,
care
au fost exploatați prin muncă, în condiții mizere de cazare, hrană și salarizare,
de către
D.V., B.V., Z.M. (arestați
în Cehia, în prezent), K.A., în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpata J.I.
și făptuitorii M.I. și T.M., producând un prejudiciu total părților vătămate în
valoare de 27.600 euro și 15.700 dolari S.U.A.
Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire
penală pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane,
prev.
și ped. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în legătură
cu exploatarea prin muncă a părților vătămate
D.U. și D.V.
a numiților:
J.I.
;
N.G.L.
Totodată s-a dispus d
isjungerea cauzei față de D.V., B.V., Z.M. (arestați în Cehia),
K.A. (extrădată in Ucraina), M.I. și T.M.,
pentru
o mai bună înfăptuire a justiției, aceștia urmând a fi cercetați pentru săvârșirea
infracțiunilor de: trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) și (2)
lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; trafic de minori
prev. și ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art.
41 alin. (2) C. pen. și aplic. art. 33 lit. a) C. pen., de către procurori din cadrul
D.l.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești în dosarul penal nr.
223/D/P/2010,
rezultat ca urmare a disjungerii.
Până
la sfârșitul
lunii august 2007,
s-a
reușit racolarea unui număr
de
120 de persoane,
printre care și părțile vătămate
C.L., A.V., P.R., I.A., D.S., D.G., M.M., S.E., B.F., D.G.,
T.M.I., D.U. și minorele L.A.M. și L.B.
Minorele L.A.M. și L.B.
au beneficiat de acceptul părinților pe baza unor declarații notariale, fiind însoțite
de către bunicul lor
B.F.
Numitul M.I.
se afla în Cehia în acea
perioadă, urmând ca el să fie trimis împreună cu inculpatul
N.G.L.
în vederea efectuării
transportului de lucrători în momentul în care
D.V.
stabilea acest lucru după
o discuție prealabilă cu
învinuita
J.I.
În
luna septembrie 2007, D.V.
a
dispus deplasarea în România a unui autocar supraetajat, de 120 locuri, pentru a-i
transporta pe cei racolați.
În
discuțiile purtate cu părțile vătămate, la rândul lor, atât inculpatul
M.I.,
cât și inculpatul
N.G.L.
au confirmat promisiunile
făcute până la acea dată de inculpata
J.I.
,
aspect care a întărit convingerea lucrătorilor că pentru muncile pe care le vor
presta vor fi retribuiți substanțial și vor beneficia de gratuități la transport,
cazare, hrană și cartele telefonice pentru a lua legătura cu familia.
Lucrătorii
au fost transportați în localitatea Vojkovice și cazați în cadrul unei ferme izolate
în câmp în cămine sau barăci denumite
„ubytovna”.
După
ce au fost triați, lucrătorii au fost cazați, le-au fost luate documentele de identitate
de către D.V.,
motivându-se
necesitatea întocmirii unor documente de ședere, le-a fost expus programul de lucru
și orele de masă, fără a face mențiuni în legătură cu salarizarea.
Traducerea
explicațiilor date de către D.V.
era
făcută de către numitul
N.G.L.
și inculpatul
M.I.,
tot prin intermediul acestora, părțile vătămate au aflat că
în mod organizat pot efectua cumpărături de la un magazin alimentar, gestionat tot
de către cetățenii ucrainieni, pe baza unor tabele în care se consemna o limită
cuprinsă între 100 și 200 coroane cehe pe săptămână (zălog), pentru cumpărături,
sumă ce se scădea ulterior din retribuția lunară.
În
unele cazuri, această sumă s-a înmânat efectiv părților vătămate, pentru a-și cumpăra
mâncare și a se gospodări cu cele necesare (săpun, pastă de dinți, hârtie igienică,
etc.).
Tot
pe baza unor cartele de masă întocmite de către numitul
N.G.L.,
părțile vătămate serveau
masa în cantina
„ubytovnei”.
D.V.
era cunoscut ca „patronul
cel mare”, însă acesta se subordona făptuitoarei
K.A.,
aceasta din urmă păstrând
pe perioada muncilor documentele de identitate ale părților vătămate, în acest fel
împiedicând practic orice intenție a părților vătămate de a părăsi zona fermelor
fără încuviințare.
Așa
cum s-au exprimat părțile vătămate în declarațiile lor, împreună cu D.V.
se afla și cumnatul acestuia
,
cetățean ucrainian, identificat
din planșele foto ca fiind
Z.M.
Z.M.
era elementul de „forță”,
fiind responsabil cu obligarea scoaterii la muncă a lucrătorilor indiferent de starea
vremii sau starea de sănătate a acestora, în acest scop folosind forța fizică sau
exercitând presiuni psihice asupra părților vătămate, existând și o situație când,
nefiind plătiți de cca. o lună de zile, motiv pentru care au refuzat să mai iasă
la muncă, cu intenția de a părăsi zona pentru a se adresa autorităților în scopul
de a se reîntoarce în țară.
Z.M.
i-a cerut unuia din subordonații
săi să meargă după ei și să simuleze lovirea celor nemulțumiți cu un autovehicul,
pentru a-i speria și a-i determina să se reîntoarcă la muncă, exprimarea părților
vătămate fiind „a vrut să ne lovească cu mașina, dar ne-am ferit, că altfel eram
morți”, „apoi, ne-a adus înapoi și ne mâna ca pe vite din spate, iar el era în mașină”;
„I-a sunat pe M.I., care a promis că ne plătește”.
Partea
vătămată
M.M.
a
afirmat la rândul său „dacă îndrăznea cineva să fugă, ne amenințau că ne împușcă
și ne-a amenințat că trage în noi, că ne omoară”, „am muncit cca. două luni de zile
în regim de sechestrare. Apoi am vrut să plec cu alți oameni, am cerut cărțile de
identitate, dar nu ni s-au dat și ne păcăleau cu banii. Am prins un moment și am
fugit fără bagaje de la câmp”.
A
venit cu mașina după noi și a vrut să ne lovească, dar ne-am ferit că altfel eram
morți. (...) I-am spus lui
M.I.
că am probleme financiare, că am copii de crescut, că n-am
venit de plăcere, dar el m-a bătut, mi-a dat un pumn în piept și unul în spinare,
zicând că sunt obraznică. Prezentă a fost și
J.I. și B.M.O.
care n-au spus nimic”.
La
rândul său,
partea vătămată lovită (actualmente
P.A.)
a declarat că: „am muncit cca. trei luni de zile
în regim de sechestrare la cules de mere și la cules de varză, unde mi-am luxat
mâna cu lăzi grele. Nu puteam pleca pentru că nu aveam bani, nici cărți de identitate,
nu știam limba și nu știam cui să ne adresăm, fiind cazați la căminul acela înconjurat
doar de câmpuri. Ni s-a comunicat că dacă îndrăznește cineva să fugă ne împușcă.
Eram repartizați la pomii cu rod prost, greu de cules, care se aflau în mărăcinișuri,
apoi ni s-a spus că dacă muncim mai mult vom fi plătiți mai mult și ajungeam astfel
și la opt containere pe zi”.
Aceleași
lucruri sunt afirmate și de partea vătămată C.L.
Pe
lângă cetățenii ucrainieni înzestrați cu arme de foc se afla și
N.G.L.,
care la rândul său era
înzestrat cu un aparat cu electroșocuri pe care îl folosea împotriva lucrătorilor,
așa cum declară marea majoritate acestora. „N.G.L.
avea un aparat cu electroșocuri
pe care îl folosea când îi lovea pe oameni, pentru a-i determina să iasă la muncă
și să muncească mai repede”.
Până
în sărbătorile de iarnă ale anului 2007, în serii de câte 2-3 persoane, toate părțile
vătămate arătate mai sus
S.E.,
B.F., D.G., T.M.I., minorele L.A.M. și L.B., C.L., A.V., P.R., I.A., D.U., D.S.
și M.M.,
s-au reîntors în țară, același lucru făcându-l
și inculpații.
În
toată perioada sărbătorilor părțile vătămate au încercat să o determine pe numita
J.I.
să
le plătească contravaloarea prestațiilor din Cehia, însă aceasta a refuzat, și mai
mult decât atât a promis că dacă o vor însoți din nou în Cehia, în condiții cu mult
mai bune decât cele anterioare, vor putea să-și recupereze și salariile restante
și vor beneficia și de salarii mai bune, prin aceste promisiuni reușind să determine
părțile vătămate
D.G., D.S., T.M.I.,
S.E. și M.M.
să o însoțească în Cehia cu plecare
în luna ianuarie 2008,
pentru
prestarea de munci la fabrica de telefoane, la abator sau la împachetat de sandwich-uri.
Pe
lângă aceste părți vătămate, prin promisiuni mincinoase, inculpata a determinat
și părțile vătămate
O.I.,
P.G., T.N., B.I. și D.V.
să o însoțească în Cehia.
După
ce a adunat suficiente persoane dornice să muncească în străinătate
J.I.
a solicitat lui D.V.
să-i trimită un autobuz
pentru a încărca și transporta lucrătorii.
Transportul
s-a făcut până la Praga,
J.I.
însoțindu-i
pe
lucrători la un abator al lui
B.V.
după ce s-a înțeles asupra
cheltuielilor cu cetățeanul ucrainian
A.
,
o parte dintre muncitori au fost transportați la fabrica de împachetat sandwich-uri
aparținând aceluiași
A.
La
faptele săvârșite de cei arătați mai sus în cursul anului 2008, inculpatul
M.I.
nu a participat, însă
această prezentare a faptelor a fost făcută pentru a dovedi hotărârea de care au
dat dovadă persoanele cercetate, în situația în care cunoșteau condițiile inumane
pe care trebuia să le suporte persoanele vătămate, singurul scop fiind acela de
a obține bani.
În
timpul cercetărilor penale autoritățile judiciare din Cehia au fost încunoștințate
de activitatea infracțională a învinuiților și a cetățenilor ucrainieni.
Prin
adresa din
01 iulie 2010
a
reprezentantului Ambasadei Cehiei la București, a fost adus la cunoștință faptul
că cetățenii ucrainieni
D.V.,
B.V. și Z.M.
au fost arestați și condamnați la câte 7 ani și
respectiv 5 ani de închisoare, iar K.A., fugită în Ucraina, urma a fi cercetată
de aceste autorități, la solicitarea autorităților judiciare din Cehia.
Prin
simpla studiere a conținutului expozitivului din prezenta cauză comparativ cu expozitivul
din rechizitoriul cu nr.
100/D/P/2009
se observă cu ușurință lipsa de interes a inculpaților prezentați
mai sus față de conaționalii lor pe care i-au determinat prin promisiuni mincinoase
să muncească în condiții inumane în ferme și fabrici din Cehia, fără a fi retribuiți
și fără a fi tratați ca oameni, fiind păziți cu arme de foc, lipsiți de acte de
identitate, izolați în câmp și forțați la munci extenuante prin agresiuni fizice
și psihice exercitate atât de către cetățenii ucrainieni, cât și de către inculpați.
Inculpatul
M.I. și T.M.
au
fugit din țară după ce inculpații
J.I.
și N.G.L.
au fost arestați în Dosarul nr.
40/D/P/2008,
dosar prin care a fost
disjunsă cauza și a făcut obiectul dosarului penal nr.
100/D/P/2009,
în care
J.I.
a fost rearestată, prin
rechizitoriul cu același număr fiind disjunsă cauza ce face obiectul prezentului
dosar, neîntorcându-se în țară până în
primăvara
anului 2011,
fiind în deplină cunoștință cu cercetările efectuate
în prezenta cauză, datorită legăturilor telefonice pe care le-au păstrat cu numita
J.I.,
mama
lui
T.M.,
și
numitul
N.G.L.,
prietenul
lui
M.I.
I
nculpatul
M.I.
a fost depistat după ce
s-a reîntors în țară, și condus la Parchet, unde a fost audiat, acesta dând dovadă
de sinceritate și motivând activitatea sa infracțională prin nevoia de bani, pentru
unul din cei doi copii ai săi care suferă de meningită și se află în spital de 5
ani de zile, anterior începerii activității infracționale decedându-i un al treilea
copil și în scurtă perioadă doi membri ai familiei, mama și fratele. Aceste aspecte
care țin de situația sa familială au determinat organele de anchetă să îi aplice
inculpatului doar măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu,
în condițiile în care acesta se afla în stare de recidivă post executorie.
Este
de menționat faptul că numărul persoanelor care au fost racolate și transportate
în Cehia, în vederea exploatării prin muncă de către inculpat este mult mai mare
decât numărul de persoane care au formulat plângere penală, celelalte persoane fiind
ori plecate în străinătate în căutarea altor locuri de muncă ori, aflându-se în
țară, le este teamă și astăzi să formuleze plângeri penale.
Situația
de fapt astfel cum a fost expusă mai sus a rezultat din probatoriile administrate
în cauză: rechizitoriu nr.
100/D/P/2009,
plângere C.L., plângere A.V., plângere P.R., plângere I.A.,
plângere B.I., plângere D.S., plângere O.I., plângere P.G., plângere M.M., plângere
S.E., plângere B.F., plângere D.G., plângere T.M.I., plângere L.A.M., plângere L.B.,
plângere D.U., proces-verbal lucrător de poliție, plângere T.N., proces-verbal lucrător
de poliție, plângere D.V., procese-verbale lucrători de poliție, declarație persoană
vătămată P.G., procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, planșe fotografice,
declarație persoană vătămată M.M., procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere,
planșe fotografice, declarație persoană vătămată O.I., procese-verbale de prezentare
pentru recunoaștere, planșe fotografice, declarație persoană vătămată A.V.,
procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, planșe fotografice, declarație
persoană vătămată C.L., procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, planșe
fotografice, declarație persoană vătămată L.B., procese-verbale de prezentare pentru
recunoaștere, planșe fotografice, declarație persoană vătămată L.A.M.,
procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, planșe fotografice, declarație
persoană vătămată I.A., procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, planșe
fotografice; declarație persoană vătămată P.R., procese-verbale de prezentare pentru
recunoaștere, planșe fotografice, declarație persoană vătămată T.M.I.,
procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, planșe fotografice, declarație
persoană vătămată S.E., procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, planșe
fotografice, declarație persoană vătămată B.F., procese-verbale de prezentare pentru
recunoaștere, declarație persoană vătămată D.G., procese-verbale de prezentare pentru
recunoaștere, planșe fotografice, declarație persoană vătămată B.I.,
procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, planșe fotografice, declarație
persoană vătămată T.R., procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, planșe
fotografice, declarație persoană vătămată D.S., adrese bănci, procese-verbale lucrător
de poliție, notă raport B.C.C.O. Ploiești, declarație olografă M.I., declarație
învinuit M.I., declarație inculpat M.I.
La
termenul de judecată din data de 06 martie 2012, în fața instanței de judecată,
până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat personal că recunoaște
săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și judecata să se
facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, arătând că dorește
să beneficieze de disp. art. 320
1
C. proc. pen.
La
același termen, reprezentantul D.I.I.C.O.T. Prahova a solicitat schimbarea încadrării
juridice pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr.
678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 13,
alin. (1), (2), (3) teza a II-a din aceeași lege.
Din
analiza actelor și lucrărilor, potrivit principiului libertății de apreciere a probelor
în scopul aflării adevărului, instanța de fond a reținut pe baza acestora că, într-adevăr,
faptele inculpatului
M.I.
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de
trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) și
(2) lit. a)
teza a II-a
din Legea nr. 678/2001, sens în care a admis cererea și a dispus
schimbarea încadrării juridice așa cum s-a solicitat.
De asemenea, instanța de fond
a
făcut aplicarea
art. 41 alin. (2)
C. pen.
privind infracțiunea continuată și a
art. 37 lit. b) C. pen.,
privind
recidiva post executorie, primul termen al recidivei constituindu-l o condamnare
de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 208 -
art. 209 lit. a), e), g), i) C. pen. (sentința penală nr. 79/2000 a Judecătoriei
Medgidia, inculpatul fiind arestat la data de 28 noiembrie 1997 și eliberat Ia data
de 23 aprilie 2001, având un rest de executat de 218 zile), precum și aplicarea
finală a art.
33 lit. a) C. pen.,
privind concursul real de infracțiuni, constând în aceea că,
în baza unei rezoluții infracționale unice și a unei înțelegeri prealabile cu J.I.,
N.G.L. și T.M., în perioada mai - octombrie 2007, prin promisiuni mincinoase în
legătură cu obținerea unor contracte de muncă în Cehia, în condiții de cazare, hrană
și salarizare avantajoase, au racolat și transportat în Cehia mai multe persoane,
printre care C.L., A.V., P.R., I.A., D.S., D.G., M.M., S.E., B.F., D.G., T.M.I.,
D.U. și minorele L.A.M. și L.B., care au fost exploatate prin muncă, în condiții
mizere de cazare, hrană și salarizare, de către D.V., B.V., Z.M. (arestați în Cehia,
în prezent), în baza unei înțelegeri prealabile cu cei patru făptuitori români arătați
mai sus.
Astfel, Tribunalul l-a condamnat pe inculpatul M.I.
la pedeapsa cu închisoarea.
La individualizarea pedepselor
aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev.
de art. 72 C. pen., respectiv limitele minime și maxime ale textelor de lege încriminatorii,
gradul de pericol social deosebit de sporit al faptelor comise, modalitatea concretă
de comitere a faptelor reținute în sarcina acestuia și persoana inculpatului, care
nu este la prima abatere în materie penală, dar care a avut o atitudine procesuală
corectă reținând și regretând comiterea faptelor.
În aceste condiții, Tribunalul
a aplicat pedepse orientate către cuantumul mediu prevăzut de textele încriminatorii
cu aplicarea finală a disp. art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen.
De asemenea, a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a), teza a II-a și b) C. pen.
Pentru realizarea scopului
preventiv educativ prev. de art. 52 C. pen., Tribunalul a dispus ca pedeapsa rezultantă
să fie executată în regim privativ de libertate.
Având în vedere faptul
că în urma comiterii faptelor deduse judecății inculpatul a obținut foloase materiale
respectiv suma de 1.950 euro pentru care părțile vătămate nu s-au constituit părți
civile în procesul penal, Tribunalul, în baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus
confiscarea de la inculpat a acestei sume, iar în baza art. 191 alin. (1) C.
proc. pen., inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe,
în termen legal, a declarat apel inculpatul M.I., criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
În motivele scrise de
apel și susținute prin apărătorul ales, inculpatul a criticat hotărârea în primul
rând sub aspectul greșitei încadrări juridice dată faptelor sale, susținând că la
dosarul cauzei sunt suficiente probe din care rezultă că nu a avut nicio legătură
cu transportul minorelor L.B. și L.A.M., de racolarea cărora s-a ocupat inculpata
J.I., care este și rudă cu cele două minore. Precizează că în perioada respectivă
s-a aflat în Cehia, așa cum rezultă din rechizitoriul Parchetului din Dosarul
nr. 100/D/P/2009, dar și din rechizitoriul Parchetului din Dosarul nr. 223/D/P/2010.
Pentru aceste considerente,
în baza art. 334 C. proc. pen., a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei,
respectiv din infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea
prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001.
O a doua critică vizează
individualizarea greșită a pedepsei și a modalității de executare realizată de instanța
de fond, solicitând în acest sens admiterea apelului, casarea sentinței atacate
și reindividualizarea pedepsei, respectiv a se da o mai mare eficiență aplicării
disp. art. 72 - 74 - 76 C. pen., având în vedere situația grea familială a inculpatului,
în prezent soția acestuia fiind plecată la muncă în Spania, el fiind singurul întreținător
al copiilor săi, din care unul este grav bolnav de meningită, așa cum rezultă din
actele medicale depuse la dosar, iar modalitate de executare să se facă într-un
regim neprivativ de libertate, fie prin aplicarea disp. art. 86
1
C.
pen. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, fie prin aplicarea
disp. art. 86
7
C. pen. privind executarea pedepsei la locul de muncă,
conform acceptului scris dat de societatea unde lucrează în prezent.
Prin decizia penală
nr. 77 din 17 mai 2012, Curtea de Apel Ploiești,
secția
penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat
de inculpatul M.I. împotriva sentinței penale nr. 68 din 06 martie 2012 a Tribunalul
Prahova.
Pentru a se
pronunța astfel, instanța a apreciat că cererea de schimbare a încadrării juridice
este inadmisibilă, în condițiile solicitării de aplicare a disp.
art. 320
1
C.
proc. pen., cât și nefondată, având în vedere materialul probator administrat în
cauză.
Împotriva acestei decizii,
în termen legal, a declarat recurs inculpatul M.I., solicitând aplicarea unei pedepse
într-un cuantum mai redus și a dispozițiilor art. 86
1
C. pen., având
în vedere circumstanțele personale pozitive ce îl caracterizează.
Inculpatul invocă cazul
de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Critica adusă nu este
fondată.
Analizând legalitatea
și temeinicia deciziei recurate prin prisma cazului de casare invocat, conform
art. 385
6
alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul
declarat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele
ce urmează.
Înalta Curte apreciază
că situația de fapt a fost bine stabilită de instanța de fond în urma coroborării
tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de
cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei este justă, fiind corespunzătoare
situației de fapt reținută, în mod corect stabilind instanța de fond că în cauză
sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul
comiterii infracțiunilor prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea
nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
C.
proc. pen. și de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001,
cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen.
Înalta Curte apreciază
că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată atât sub aspectul
cuantumului, cât și a modalității de executare.
În procesul de individualizare
a pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare
prev. de art. 72 C. pen., și anume gradul de pericol social al faptelor comise,
limitele speciale ale pedepselor pentru infracțiunile săvârșite, modalitatea concretă
de comitere a faptelor reținute în sarcina inculpatului, cât și circumstanțele personale
(inculpatul nu este la prima abatere, a avut o atitudine procesuală de recunoaștere
și regret), aspecte ce au condus la stabilirea unei pedepse rezultante care, prin
cuantum și modalitate de executare, este în măsură să asigure atingerea scopurilor
pedepsei astfel cum sunt reglementate de disp. art. 52 C. pen.
Împrejurarea că inculpatul
a solicitat a fi judecat în raport de disp. art. 320
1
C. proc. pen. a
fost valorificată de instanță prin aplicarea unor pedepse orientate către cuantumul
mediu prevăzut de textele de lege, iar aspectele invocate de inculpat (situație
materială grea, singur întreținător al familiei) nu pot justifica admiterea cererii
de aplicare a disp. art. 74, 76 C. pen. și de reindividualizare a pedepsei în sensul
reducerii acesteia.
Și modalitatea de executare
a pedepsei a fost corect stabilită, scopul educativ și coercitiv al pedepsei reglementat
de disp. art. 52 C. pen. putând fi atins doar prin privare de libertate.
Față de aceste considerente,
Înalta Curte urmează ca, în baza art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b)
C. proc. pen., să respingă, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Văzând și dispozițiile
art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.I. împotriva deciziei penale nr.
77 din data de 17 mai 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru
cauze cu minori și de familie.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,
se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Onorariile
apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 100 RON, pentru intimatele părți
vătămate, se plătesc din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi, 19 octombrie 2012.