ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursurilor în casație formulate inculpații A., B. și C. împotriva deciziei penale nr. 251/A din 30 iunie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 17 din 01 martie 2016 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosar nr. x, au fost respinse cererile formulate de inculpații C. și A. privind restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

A fost respinsă cererea formulată de inculpatul B. privind suspendarea cauzei până la soluționarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement declanșată cu privire la U.N.B.R. - E. și U.N.B.R. - D..

În baza art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 281 C. pen. din 1969 cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

S-a constatat că inculpatul C. a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnat în prezenta cauză în concurs real cu infracțiunea prevăzută de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. pentru comiterea căreia a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare prin sentința penală nr. 1631/1.07.2014 a Judecătoriei Bacău, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1002/17.12.2014 a Curții de Apel Bacău.

În baza art. 33 lit. a), art. 36 alin. (1) și art. 34 lit. b) C. pen. din 1969, au fost contopite pedepsele cu închisoarea aplicate inculpatului C. pentru infracțiunile concurente în pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare.

Au fost interzise inculpatului C. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b C. pen. din 1969, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

În baza art. 88 și art. 36 alin. (3) C. pen. din 1969, s-a scăzut din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive și perioada executată, de la data de 08.05.2013 la data de 11 iunie 2013 și de la data de 18.12.2014 la zi.

Au fost retrase formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 1631 din 01.07.2014 a Judecătoriei Bacău, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1002 din 17.12.2014 a Curții de Apel Bacău și s-a dispus emiterea unor noi forme de executare conform prezentei hotărâri.

În baza art. 26 C. pen. din 1969, art. 60 alin. (6) cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa principală a amenzii în cuantum de 3000 RON.

S-a atras atenția inculpatului A. asupra prevederilor art. 63

1

C. pen. din 1969 privind neplata cu rea-credință a amenzii penale aplicate.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 26, art. 290 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. .

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa principală de 3000 RON amendă penală.

În baza art. 281 C. pen. din 1969, cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 1000 RON amendă penală.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. c) C. pen. din 1969, au fost contopite pedepsele cu amenda aplicate inculpatului B., în pedeapsa cea mai grea, de 3000 RON amendă penală.

S-a atras atenția inculpatului B. asupra prevederilor art. 63

1

C. pen. din 1969 privind neplata cu rea-credință a amenzii penale aplicate.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen., au fost respinse acțiunile civile formulate de părțile civile F., G., H., I. și Baroul Bacău.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., au fost confiscate de la inculpatul C. sumele de bani dobândite prin săvârșirea infracțiunii, respectiv sumele de 4000 RON, 3500 RON, 2000 RON, 2250 RON, 250 RON, 400 RON, 3500lei, 2000 RON, 2000 RON, încasate de la părțile civile F., G., H., I. și de la martorii J., K., L., M., N. și suma de 718 RON, reprezentând legalizări acte.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a fost confiscată de la inculpatul B. suma de 250 RON încasată de la martorul O. și de la inculpatul A. suma de 800 RON încasată pentru examinarea părții vătămate F. și a inculpatului B..

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul C. a HDD X, HDD Y și a unui număr de 6 ștampile ridicate în vederea confiscării de la inculpatul B., legitimația de avocat nr. 6, care are mențiunea pe copertă și în interior "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău".

În baza art. 397 alin. (3) raportat la art. 255 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul C. a unui laptop marca Q. - bun aflat la Camera de corpuri delicte a Curții de Apel Iași, cu obligația de a-l păstra până la rămânerea definitivă a soluției în cauză.

În baza art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații C., A. și B., la plata sumei de câte 1.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 274 alin. (1) teza ultimă raportat la art. 272 C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu desemnați pentru inculpații C. și B. au fost fi avansate din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Iași, secția Penală a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969;

- folosirea fără drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Națională a Barourilor din România", "U.N.B.R." sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat, în formă continuată, prev. de art. 60 alin. (6) cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. din 1969 și

- înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. din 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.

- folosirea fără drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Națională a Barourilor din România", "U.N.B.R." sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat, în formă continuată, prev. de art. 60 alin. (6) cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. din 1969;

- exercitarea fără drept a unei profesii, prev. de art. 281 C. pen. cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969;

- înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969;

- folosirea fără drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Națională a Barourilor din România", "U.N.B.R." sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat, în formă continuată prev de art. 60 alin. (6) cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. din 1969;

- înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969;

- exercitarea fără drept a unei profesii, prev. de art. 281 C. pen. din 1969 cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.

În fapt, în baza probelor administrate în cauză, instanța a reținut că împotriva inculpaților C. și A. au fost formulate mai multe plângeri în care se relata că la nivel local se practica avocatură clandestină organizată de către inculpatul C., care a înființat și înregistrat fiscal o entitate nelegală, intitulată "U.N.B.R.", însă cu date de identitate proprii. S-a mai precizat că pe imobilul din Bacău, str. x, nr. 33, județul Bacău au fost amplasate, în anul 2012, firme specifice profesiei de avocat "Baroul Bacău. Decan. Avocat", precum și reclame cu privire la faptul că în acest imobil se derulează activități specifice profesiei de avocat. A mai reținut instanța că pentru "baroul" pe care l-a înființat, inculpatul C., ajutat și de inculpatul A., a făcut demersuri pentru înscrierea în avocatură a unor persoane.

În urma verificărilor efectuate s-a constatat că inculpatul C., în calitate de decan al baroului de avocați înființat de el, organiza admiterea în profesia de avocat, conform Legii nr. 51/1995, făcând reclamă atât în presă cât și pe internet. Persoanele interesate completau o cerere de înscriere pentru participarea la examenul de înscriere în profesia de avocat, plătind o taxă cu titlu de donație, după care erau chemați să susțină o probă scrisă în fața unei comisii formate din inculpatul C. și o altă persoană. În urma susținerii acelui examen, persoanele interesate primeau o decizie de intrare în profesia de avocat.

Din comisiile de examinare a persoanei vătămate F. și a inculpatului B. a făcut parte, alături de inculpatul C., inculpatul A.. Acesta a formulat subiectele împreună cu inculpatul C., pentru persoana vătămată F., sub antetul "Uniunii Naționale a Barourilor din România - Centrul teritorial de Studii - Baroul Bacău", a semnat în calitate de membru al comisiei de examinare înscrisul olograf intitulat " Decizie" nr. 51/4.06.2012, sub antetul "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" pe care este aplicată ștampila având impresiunea "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" la data de 04.06.2012, ora 14:00-17:00, ca membru în comisia de examinare pentru "admiterea în profesia de avocat, conform Legii nr. 51/1995", a semnat și a notat răspunsurile la subiectele tratate de partea vătămată F., înscris înregistrat sub nr. x din iunie 2012, pe care l-a semnat.

Același inculpat, sub antetul "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.; Baroul Bacău - U.N.B.R." a semnat, în calitate de membru al comisiei de examinare pentru verificarea actelor depuse de B., pe cererea nr. 55/22.06.2012, care poartă și ștampila cu impresiunea având același conținut, "Decizia" nr. 63/27.06.2012, procesul-verbal privind rezultatul examinării din 28.06.2012 și fișa de examen pentru "admiterea în profesia de avocat conform Legii nr. 51/1995, republicată". Aceste acte au fost semnate și de inculpatul C..

Din actele și lucrările dosarului a rezultat că acesta a emis și înscrisul numit "Decizia nr. 2 din 30.06.2012 de admitere în profesia de avocat" a persoanei vătămate F., pe care l-a semnat; la data de 02.07.2012 a încheiat contractul de colaborare nr. 67 cu aceeași persoană vătămată, pe care l-a semnat, semnând și chitanța nr. x din 04.06.2012, prin care a încasat suma de 4000 RON reprezentând "donație pentru Baroul Bacău - U.N.B.R., nereturnabilă" de la persoana vătămată F., precum și - "Decizia nr. 6/3.07.2012 de admitere în profesia de avocat" a inculpatului B., contractul de colaborare nr. 14 din 16.10.2012, chitanța nr. x din 27.06.2012, pentru încasarea sumei de 4000 RON reprezentând "donație pentru Baroul Bacău - U.N.B.R., nereturnabilă" de la același inculpat.

Aceleași seturi de acte au fost emise și semnate de inculpatul C. și cu ocazia examinării și admiterii în profesia de avocat a persoanelor vătămate G. și H. precum și a martorilor I., J., K., L., M., N., R., S., T..

Astfel, pentru persoana vătămată G.:

- a aplicat ștampila cu impresiunea neconformă realității "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" pe cererea de aprobare a susținerii examenului de "înscriere în Baroul Bacău" înregistrată sub nr. x din 30.08.2010;

- sub antetul necorespunzător adevărului "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" a semnat în calitate de "decan" și "președinte"

- "procesul-verbal privind susținerea examenului de admitere în profesia de avocat" pentru persoana vătămată G. la 27.08.2010, care poartă două ștampile cu impresiunea având același conținut neadevărat, respectiv "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" și "Uniunea Națională a Barourilor din România"

- "Decizia" nr. 45 din 27.08.2010 de înscriere în "Tabloul Avocaților în Baroul Bacău" a părții vătămate G., care poartă două ștampile cu impresiunea având același conținut neadevărat, respectiv "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" și "Uniunea Națională a Barourilor din România"

- "Decizia nr. 130 din 01.09.2010", prin care aprobă retragerea din "Baroul Bacău" din cadrul "Uniunii Naționale a Barourilor din România" a persoanei vătămate G.;

- cererea olografă nr. 30 din 01.09.2010 de restituire a sumei de 3500 RON formulată de aceeași persoană vătămată, care poartă ștampila cu impresiunea având același conținut neadevărat, respectiv "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău"

- chitanța nr. x de încasare a sumei de 3500 RON de la aceeași persoană vătămată, reprezentând "contravaloare taxă de înscriere la examen nereturnabilă" semnată de învinuit;

Pentru persoana vătămată H.:

- chitanța nr. x din 07.01.2012, fără serie și număr, în original și copie de la fila nr. 4-5 a chitanțierului, în care inculpatul C. a atestat că a primit de la persoana vătămată 2000 RON, reprezentând "donație nereturnabilă" pentru care a semnat și a aplicat ștampila cu impresiune neadevărată "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău", așa cum de altfel se regăsește și în antetul chitanței.

Pentru martora I.:

- sub antetul necorespunzător adevărului "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R., "Baroul Bacău - U.N.B.R." pe care a aplicat ștampila având impresiunea neadevărată "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" a emis "Decizia nr. 3 din 30.06.2012 de admitere în profesia de avocat"

- chitanța nr. x din 14.05.2012 purtând ștampila "Baroul Bacău" din cadrul "Uniunii Naționale a Barourilor din România" și ștampila "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău", având impresiuni neadevărate și semnate de către inculpat, atestă că a încasat de la persoana vătămată 2250 RON reprezentând "Donație pentru Baroul Bacău - U.N.B.R.".

Pentru martor J.:

- cererea nr. 40 din 12.04.2012, de înscriere pentru participarea la examenul de primire în "profesia de avocat", sub antetul necorespunzător adevărului "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R., "Baroul Bacău - U.N.B.R."

- chitanța nr. x din 12.04.2012 în care învinuitul a consemnat neadevărat că suma de 250 RON încasată reprezintă "donație nereturnabilă", pe care a semnat-o și a aplicat ștampila cu impresiunea neadevărată "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău", care se regăsește și în antet.

Pentru martorul K.:

- cererea nr. 39 din 12.04.2012 de înscriere pentru participarea la examenul de primire în "profesia de avocat", sub antetul necorespunzător adevărului "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.", "Baroul Bacău - U.N.B.R."

- chitanța nr. x din 12.04.2012, în care inculpatul a consemnat neadevărat că suma de 400 RON încasată reprezintă "donație nereturnabilă", pe care a semnat-o și a aplicat ștampila cu impresiunea neadevărată "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău", care se regăsește și în antet.

Pentru martorul L.:

- cerere de înscriere în "Baroul Bacău" cu sediul în str. x, component al U.N.B.R. București str. x nr. 46, înregistrată sub nr. x din 20.07.2011 la "Baroul Bacău" din cadrul "Uniunii Naționale a Barourilor din România"

- fișă de examen pentru "admitere în profesia de avocat conform Legii nr. 51/1995 modificată și completată" ce poartă antetul "Uniunea Națională a Barourilor din România"

- "Decizia" nr. 171 din 01.08.2011 ce poartă antetul neadevărat "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" și ștampila cu impresiunea falsă "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău", înscriind în mod mincinos calitățile de "decan, avocat, doctor", pe care a semnat-o;

- "procesul-verbal al comisiei de examinare înregistrat sub nr. x din 01.08.2011", semnat de inculpat, ce poartă ștampila cu impresiune neadevărată, precum și antetul fals;

- chitanța nr. x din 04.08.2011, prin care inculpatul C. a încasat suma de 3500 RON, reprezentând contravaloare "taxă înscriere nereturnabilă - donație", pe care a semnat-o și a aplicat ștampila cu impresiunea neadevărată "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" și care se regăsește și în antet.

Pentru M.:

- procesul-verbal de "examinare a cererilor de primire în profesia de avocat" înregistrat sub nr. x din 10.02.2012, care poartă mențiuni neadevărate cu privire la "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R., Cabinet Președinte semnat de inculpatul C."

- fila 12 verso din dosarul cu actele martorului, în care inculpatul a semnat în calitate de președinte comisie, în mod fals ca fiind "doctor, avocat"

- chitanța nr. x din 16.02.2012 (original și copie), prin care inculpatul C. a semnat că a încasat suma de 2000 RON, reprezentând "donație nereturnabilă" și pe care a aplicat ștampila cu impresiunea neadevărată "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" și care se regăsește și în antet.

Pentru N.:

- chitanța nr. x din 27.09.2011, prin care inculpatul C. a atestat prin semnătură că a încasat 2000 RON reprezentând "donație Baroul Bacău conform art. 26 lit. c) din statut, nereturnabilă" și pe care este aplicată ștampila "Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România".

Pentru R.:

- a emis înscrisul numit "Decizia nr. 5 din 30.06.2012 de "admitere în profesia de avocat" a numitei U., pe care l-a semnat, atribuindu-și mincinos calitatea de "decan", a aplicat ștampila "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.", mențiune care se regăsește și în antet;

- fișa de examen pentru "admiterea în profesia de avocat conform Legii nr. 51/1995" ce poartă ștampila cu impresiunea falsă "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.".

Pentru S.:

- "Decizia nr. 4 din 30.06.2012 de admitere în profesia de avocat" semnată de inculpatul C., prin care și-a atribuit mincinos calitatea de "decan" și a aplicat ștampila cu impresiunea "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R." care se regăsește și în antet;

- fișa de examen pentru "admiterea în profesia de avocat conform Legii nr. 51/1995", ce poartă ștampila cu impresiunea falsă "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R."

Pentru T.:

- "Decizia nr. 7 din 10.08.2012 de admitere în profesia de avocat" semnată de inculpatul C., prin care și-a atribuit mincinos calitatea de "decan" și a aplicat ștampila cu impresiunea "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău" care regăsește și în antet.

Urmărirea penală și cercetarea judecătorească au evidențiat și alte forme de acordare a asistenței juridice și reprezentare juridică a persoanelor fizice sau juridice, apărare și reprezentare la instanțele judecătorești de către inculpatul C., după cum urmează:

La data de 01.01.2011, inculpatul a emis împuternicirea avocațială nr. 1, prin care s-a împuternicit să acorde asistență juridică în dosarul nr. x al Judecătoriei Bacău, în contradictoriu cu Inspectoratul de Stat în Construcții Bacău, precum și factura nr. x, ambele înscrisuri având în antet mențiunea "Uniunea Națională a Barourilor din România, Baroul Bacău - U.N.B.R.", "Cabinet avocat - Baroul Bacău - U.N.B.R.", avocat dr. C..

A legalizat sub nr. x din 05.10.2012 declarația lui V., precum și încheierile de atestare nr. 861 din 04.10.2012, nr. 867 din 05.10.2012, nr. 873 din 08.10.2012, toate acestea purtând antetul "Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău - cabinet avocat dr. C." și ștampila "cabinet individual de avocat Baroul Bacău av. C.".

A obținut cinci procuri speciale autentificate la notar sub nr. x din 20.09.2012, nr. 510 din 30.08.2012, nr. 515 din 20.09.2012, nr. 485 din 27.08.2012 și nr. 478 din 24.08.2012, folosind legitimația de "avocat", în care în nume propriu și prin "Cabinet av. C." este mandatat să obțină de la autoritățile statului: recuperarea taxei de poluare, achitată la Ministerul Finanțelor Publice; recalcularea punctului de pensie și daune; înființarea și înregistrarea S.C. "W. " S.R.L.

În ceea ce îl privește pe inculpatul B., actele și lucrările dosarului au arătat că aceasta a asigurat efectiv asistență juridică la Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x, ca avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 330/27.03.2013 și la Judecătoria Bacău, în dosarul nr. x a prestat efectiv asistență juridică la trei termene de judecată, în baza împuternicirii avocațiale nr. 1 din 01.02.2013, în ambele cazuri purtând și roba specifică activității avocațiale în fața instanței de judecată.

Probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale - mai sus enumerate precum și cele administrate în cursul cercetării judecătorești, respectiv declarațiile martorilor X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., L., M., N., J., I., U., LL., V., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., declarațiile inculpaților C. și A. și înscrisurile depuse de inculpați și de părțile civile, au dovedit că inculpații au desfășurat aceste activități.

Împotriva sentinței penale nr. 17 din 01 martie 2016 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, Uniunea Națională a Barourilor din România (reprezentată de C.), Cabinet Avocat Doctor C. (reprezentat de C.), Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România (reprezentat de C.), inculpații C., A., B., părțile civile F. și Baroul Bacău (tradițional).

Motivele formulate de apelanți în susținerea căii de atac au fost depuse în scris, fiind susținute cu ocazia dezbaterilor, astfel cum au fost redate pe larg în cuprinsul încheierii din data de 30 mai 2017.

Prin decizia penală nr. 251 din data de 30 iunie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală:

I. S-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și de inculpatul C. împotriva sentinței penale nr. 17 din 01 martie 2016 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosar nr. x

S-a desființat, în parte, sentința penală mai sus menționată și, rejudecând:

- pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

- pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 281 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

- pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1631/01.07.2014 a Judecătoriei Bacău, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1002/17.12.2014 a Curții de Apel Bacău, pentru infracțiunea prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

- o infracțiune prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (acte materiale comise în perioada 27.08.-01.09.2010, în legătură cu persoana vătămată G.);

- o infracțiune prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (celelalte acte materiale).

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. (acte materiale comise în perioada 27.08.-01.09.2010, în legătură cu persoana vătămată G.).

În baza art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. (celelalte acte materiale), a fost condamnat inculpatul C. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare.

S-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. din 1969, pe durata și în condițiile prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 36 alin. (1) C. pen. din 1969, s-a contopit pedeapsa mai sus-menționată, de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului C. pentru infracțiunea prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1631/01.07.2014 a Judecătoriei Bacău, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1002/17.12.2014 a Curții de Apel Bacău (pentru infracțiunea prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.) și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

S-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. din 1969, pe durata și în condițiile prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

S-a dedus din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive - de la data de 08.05.2013 la data de 11.06.2013 și perioada deja executată - de la data de 18.12.2014 la 18.08.2016, când inculpatul C. a fost liberat condiționat din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 1631/01.07.2014 a Judecătoriei Bacău, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1002/17.12.2014 a Curții de Apel Bacău.

S-a menținut liberarea condiționată dispusă prin decizia penală nr. 207/18.08.2016 a Tribunalului Tulcea.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

II. S-au respins, ca inadmisibile, apelurile declarate de Uniunea Națională a Barourilor din România (reprezentată de C.), Cabinet Avocat Doctor C. (reprezentat de C.), Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România (reprezentat de C.) împotriva aceleiași sentințe penale.

III. S-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A. și B. și de părțile civile F. și Baroul Bacău împotriva aceleiași sentințe penale.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și de inculpatul C., au rămas în sarcina statului.

Au fost obligați apelanții Uniunea Națională a Barourilor din România (reprezentată de C.), Cabinet Avocat Doctor C. (reprezentat de C.), Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România (reprezentat de C.), apelanții inculpați A. și B. și apelantele părți civile F. și Baroul Bacău la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat C., în sumă de 1000 RON (majorat conform art. 82 alin. (3) din Legea nr. 51/1995), onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat B., în sumă de 500 RON (majorat conform art. 82 alin. (3) din Legea nr. 51/1995) și onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A., în sumă de 90 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva deciziei penale nr. 251 din data de 30 iunie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală au declarat recurs în casație inculpații C., B. și A..

Inculpatul C. a invocat ca temei de drept cazurile de casare prevăzute de art. art. 438 alin. (1) pct. 7 pct. 8 și pct. 12 C. proc. pen.

Inculpatul B. a invocat ca temei de drept cazurile de casare prevăzute de art. art. 438 alin. (1) pct. 7 și pct. 12 C. proc. pen.

Inculpatul A. a invocat ca temei de drept cazul de casare prevăzute de art. art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

În concret, inculpatul C. a susținut, în esență, că faptele pentru care a fost condamnat nu sunt prevăzute de legea penală, dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, nefiind în vigoare la data săvârșirii faptelor, astfel cum nici dispozițiile Deciziei nr. 15/2015 pronunțată în R.I.L. de către Înalta Curte de Casație și Justiție nu erau aplicabile.

Referitor la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., a solicitat să se constate că încetarea procesului a fost dispusă în mod nelegal, vizavi de exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

A arătat în toate etapele procesuale a solicitat continuarea judecății recursului în casație, pentru a obține o hotărâre mai favorabilă, respectiv încetarea procesului penal, în aplicarea art. 60 alin. (1) lit. 1 C. proc. pen., având în vedere că a mai fost anchetat, judecat și achitat pentru fapte exercitate în cadrul aceluiași barou din cadrul UNBR și în cadrul Cabinetului de avocatură C..

Referitor la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. a arătat că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Inculpatul B. a susținut că fapta pentru care a fost condamnat nu este prevăzută de legea penală întrucât la data exercitării profesiei, art. 60 alin. (6) din O.U.G. nr. 159/2008 era suspendat, fiind declarat neconstituțional, iar textul reîncriminator din Legea nr. 187/2012 a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014.

A apreciat că instanța de apel trebuia să încadreze fapta în dispozițiile art. 57 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 și să constate că textul a fost abrogat la data de 1 februarie 2014.

Cu privire la al doilea motiv de casare a arătat că i s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele legale, solicitând să se constate prescripția răspunderii penale pentru infracțiunea prev. de art. 281 din vechiul C. pen. pentru care a fost sancționat cu 1000 RON amendă.

Inculpatul A. a invocat ca temei de drept cazul de casare prevăzute de art. art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. susținând că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

A mai arătat că a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, pronunțându-se decizia nr. 160/2018 a Curții Constituționale a României, însă instanța a avut în vedere practica din anii 2015-2017. De asemenea, a arătat că instanța de apel a apreciat că decizia RIL nr. 15/2015 nu este aplicabilă.

Prin încheierea din camera de consiliu din 5 septembrie 2018, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x, au fost admite în principiu cererile de recurs în casație formulate de inculpații A., C. și B. împotriva deciziei penale nr. 251 din data de 30 iunie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursurilor în casație la Completul 8 și s-a fixat termen la data de 3 octombrie 2018, cu citarea inculpaților A., C. și B., a intimaților Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, Uniunea Națională a Barourilor din România și Cabinet Avocat doctor C. și intimatele părți civile F., H., Baroul Bacău și G..

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel Înalta Curte a apreciat că cererile de recurs în casație formulate de inculpații A., C. și B. au fost făcute în termenul prevăzut de art. 435 C. proc. pen., împotriva unei hotărâri care poate fi atacată cu recurs în casație, conform art. 434 C. proc. pen.

În ce privește condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. s-a constatat că inculpații au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 pct. 8 și pct. 12 C. proc. pen.

Dezbaterile asupra cererilor de recurs în casației au avut loc în ședința publică din data 14 noiembrie 2018, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, stabilindu-se termen pentru pronunțare la data de 28 noiembrie 2018.

I. Analizând, recursurile în casație formulate de inculpații A., B. și C. împotriva deciziei penale nr. 251/A din 30 iunie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x, atât în raport cu susținerile părților, dar și în baza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că aceste sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casație este acela de a supune Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Este în afara oricărei îndoieli rezonabile că înțelesul expresiei "în condițiile legii" este lămurit de prevederile textelor de lege subsecvente, în special, de prevederile art. 434 C. proc. pen., referitoare la hotărârile supuse recursului în casație și ale art. 438 alin. (1) C. proc. pen., referitoare la cazurile în care se poate face recurs în casație.

Referitor la cazul de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.- "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală"- invocat de inculpații A., C. și B. Înalta Curte constată următoarele:

Atât în motivarea scrisă a cerilor lor, cât și oral cu ocazia dezbaterilor s-a susținut de către inculpați că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, nu a fost în vigoare la data săvârșirii faptelor, motiv pentru care au fost condamnați pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că sintagma "nu este prevăzută de legea penală" privește situațiile în care condamnarea se bazează pe ipoteze de incriminare care nu sunt prevăzute de lege, respectiv nu au făcut niciodată obiectul incriminării sau a operat dezincriminarea.

Înalta Curte constată că motivul invocat de inculpații A., C. și B., cel prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., se circumscrie doar formal cazului de recurs în casație indicat.

Referitor la infracțiunea prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, Înalta Curte apreciază că, în mod corect instanța de apel a constatat că acesta nu a fost dezincriminată așa cum în mod nefondat susțin inculpații.

Astfel infracțiunea prevăzută de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, a fost incriminată pentru prima dată prin art. I pct. 27 din Ordonanța de Urgență nr. 159/2008.

Astfel, prin art. I pct. 27 al Ordonanței de urgență nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, la articolul 57, după alin. (5) s-a introdus un nou alineat, alin. (6), cu următorul conținut:

"(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activității desfășurate de aceasta, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani."

Ordonanța de urgență nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv 26 noiembrie 2008.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 109 din 9 februarie 2010 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt neconstituționale.

Conform prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

Drept urmare, dispozițiile Ordonanței de urgență nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat au fost suspendate de la data 18 martie 2010 până la data 02 mai 2010, ca efect al deciziei Curții Constituționale nr. 109/2010.

Având în vedere că prevederile constatate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale nr. 109/2010 nu au fost puse în acord cu dispozițiile Constituției în intervalul de 45 de zile de la publicarea deciziei, acestea și-au încetat efectele juridice la 2 mai 2010.

De altfel, după expirarea termenului menționat, prin Legea nr. 81/2010 publicată în M. Of. nr. 300 din 10.05.2010, a fost respinsă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Ulterior, prin art. I pct. 33 din Legea nr. 270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (publicată în M. Of. , Partea I nr. 872 din 28 decembrie 2010), la articolul 57, după alin. (5) s-a introdus un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:

"(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activității desfășurate de aceasta, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă."

Având în vedere că în textul legii nu s-a prevăzut o dată ulterioară de intrare în vigoare, această lege a intrat în vigoare - conform dispozițiilor art. 78 din Constituția României, în termen de 3 zile de la data publicării în M. Of. , respectiv la data de 31 decembrie 2010.

În urma republicării Legii nr. 51/1995 în M. Of. nr. 98 din 07.02.2011 conform dispozițiilor art. VI din Legea nr. 270/2010, art. 57 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 a dobândit o nouă numerotare, devenind art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată.

Art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, cu modificările ulterioare, a fost modificat prin art. 51 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., dobândind următorul conținut: "(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă."

Această formă a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 a intrat în vigoare în data de 01.02.2014 (art. 51 pct. 3 nu face parte din cele menționate în art. 247 din Legea nr. 187/2012, cu privire la care s-a stabilit că intră în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial).

Față de cele reținute, se constată că susținerea inculpaților, în sensul că faptele săvârșite anterior datei de 01.02.2014 nu constituie infracțiunea prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, este nefondată. Norma de incriminare a fost în vigoare în perioada 26 noiembrie 2008 - 18 martie 2010 și apoi, în mod continuu, începând din data de 31 decembrie 2010.

În mod corect a constatat instanța de fond că, la momentul comiterii de către inculpați a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, erau în vigoare dispozițiile de incriminare care, inițial, începând cu data de 31.12.2010, erau cuprinse în art. 57 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 și mai apoi, după republicarea acestei legi în data de 07.02.2011, se regăsesc în dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată.

Aceasta din urmă este și legea aplicabilă, sub imperiul căreia au fost săvârșite faptele reținute în sarcina inculpatului A. (iunie 2012), a inculpatului B. (februarie- aprilie 2013) șí a inculpatului D. (comise în perioada 20.07.2011-10.10.2012).

Totodată Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de apel a procedat, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., la achitarea inculpatului C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. (acte materiale comise în perioada 27.08.-01.09.2010, în legătură cu persoana vătămată G.), întrucât, în perioada respectivă nu exista o dispoziție legală în vigoare care să atragă răspunderea penală pentru folosirea fără drept a denumirilor de Barou Uniunea Națională a Barourilor din România, U.N.B.R. ori Uniunea Avocaților din România sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activității desfășurate de aceasta, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei opri purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată. O atare prevedere legală a intrat în vigoare abia începând cu data de 31.12.2010.

În mod corect a apreciat instanța de apel ca nefondate susținerile inculpaților în sensul că, raportat la infracțiunea prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, instanța de fond trebuia să rețină dispozițiile legii noi, în vigoare de la 01.02.2014 (conform modificării aduse prin Legea nr. 187/2012), mai favorabile prin schimbarea conținutului constitutiv, mai precis prin eliminarea sintagmei "de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activității desfășurate de aceasta".

Modificarea intervenită la 01.02.2014 nu a afectat prevederea respectivei fapte ca infracțiune și nu sunt incidente disp. art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012.

Prin eliminarea sintagmei "de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activității desfășurate de aceasta", legiuitorul nu a operat o modificare a conținutului constitutiv al infracțiunii prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, deoarece elementele de tipicitate au rămas aceleași (latura obiectivă și latură subiectivă).

Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.." în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal"invocat de inculpatul C., Înalta Curte constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 251/A din 30 iunie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x, conform art. 396 alin. (6) C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. cu referire la art. 124 rap. la art. 122 alin. (1) lit. e) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 281 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., constatând că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.

Referitor la infracțiunea prev. de art. 281 C. pen. anterior, sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 lună la un an sau cu amendă, Înalta Curte constată că termenul special al prescripției răspunderii penale calculat conform art. 124 rap. la art. 122 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior este de 4 ani și 6 luni.

Astfel pentru inculpatul C., termenul s-a împlinit în data de 07.04.2017 (fapte comise în perioada 01.01.2011-8.10.2012)

Așa fiind, în mod corect s-a constatat de instanța de apel încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 281 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., constatând că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.

Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.." s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", invocat de inculpații C. și B.;

Constituie motiv de casare aplicarea unei alte pedepse principale decât cea prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită (de exemplu, aplicarea numai a pedepsei amenzii, în cazul în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită numai pedeapsa închisorii) aplicarea unei pedepse principale care depășește limitele generale ale pedepselor, prevăzute de art. 60, art. 61 sau art. 137 C. pen. ori care se situează sub aceste limite, aplicarea unei pedepse principale care depășește sau se situează sub aceste limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracțiunea săvârșită (cu nerespectarea dispozițiilor legale care permit acest lucru).

Cazul de casare analizat poate privi și aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare neprevăzute de lege sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Potrivit art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, "Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amen