ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 443/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Sentința nr. 6 pronunțată în data de 12 ianuarie 2015, Tribunalul Dâmbovița a respins excepția tardivității formulării cererii de chemare în judecată, invocată de pârâta Primăria Comunei Râu Alb, a admis cererea formulată de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei Râu Alb, a dispus anularea Dispoziției Primarului nr. 92/14.05.2014 și a constatat că reclamanții sunt persoane îndreptățite a fi despăgubite pentru bunurile preluate abuziv de la înaintașul lor C., conform Legii nr. 10/2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta Primăria Comunei Râu Alb, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, respingerea contestației și constatarea legalității emiterii Dispoziției Primarului nr. 92/14.02.2014.

Prin încheierea din data de 11 iunie 2015, în temeiul disp. art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanța a suspendat judecarea recursului declarat de pârâta Primăria Comunei Râu Alb, împotriva Sentinței nr. 6 din 12 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții A., C. și B.

Prin cererea formulată la data de 11 februarie 2016, în temeiul dispozițiilor art. 416 C. proc. civ., intimații-reclamanți B., D. și C. au solicitat constatarea perimării recursului formulat de către Unitatea Administrativ Teritorială Râu Alb.

Prin încheierea din data de 9 martie 2016, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 coroborat cu art. 414 C. proc. civ., instanța a menținut măsura suspendării recursului declarat de pârâta Primăria Comunei Râu Alb împotriva Sentinței nr. 6 din data de 12 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții A., B. și C. și a trecut dosarul în arhivă pentru a fi înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare a recursului îndreptat împotriva încheierii de suspendare din 11 iunie 2015, recurs ce a fost promovat de recurentă.

Prin cererea formulată în data de 15 iunie 2016, recurenta-pârâtă Primăria comunei Râu Alb a solicitat reluarea judecării procesului întrucât prin Decizia nr. 1359 pronunțată la data de 22 aprilie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul promovat împotriva încheierii din 11 iunie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În ședința publică din data de 21 septembrie 2016, Curtea a pus în discuție excepția perimării recursului invocată de intimații-reclamanți B., D. și C., urmând ca, în conformitate cu art. 248 alin. (1) C. proc. civ., să se pronunțe cu prioritate asupra acesteia.

Prin Decizia nr. 1309 pronunțată în data de 21 septembrie 2016, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de recurenta-pârâtă Primăria Comunei Râu Alb, a admis excepția perimării invocată de către intimați-reclamanții și a constatat perimat recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Râu Alb, împotriva Sentinței nr. 6 din data de 12 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu reclamanții A., B. și C.

Împotriva deciziei menționate la pct. 2 a declarat recurs la data de 18 octombrie 2016, pârâta Primăria Comunei Râu Alb, care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei de perimare, admiterea cererii de repunere pe rol și trimiterea cauzei unei instanțe competentă să o judece.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cu prioritate excepția invocată în cauză, privind tardivitatea declarării recursului, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."

Înalta Curte reține că Decizia nr. 1309 a fost pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 21 septembrie 2016. Termenul de 5 zile, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment și se împlinea la data de 27 septembrie 2016, potrivit dispozițiilor art. 181 raportat la art. 184 din C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat la instanța de fond la data de 18 octombrie 2016, acesta fiind transmis prin fax.

Înalta Curte constată, față de actele dosarului, că recursul a fost depus în afara termenului de 5 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 18.10.2016, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 27.09.2016.

De asemenea, se reține că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., privind prorogarea termenului, întrucât data de 27.09.2016 cade într-o zi lucrătoare a săptămânii (marți), iar la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen, potrivit dispozițiilor art. 186 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 421 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Râul Alb, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Râul Alb împotriva Deciziei nr. 1309 din 21 septembrie 2016 a Curții de Apel Ploiești, secția II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV