ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 461/2018

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 09.10.2014, reclamantul A. - Întreprindere Individuală, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fosta Agenție de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit) și Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 7 Centrul Alba Iulia, anularea Deciziei de soluționare a Contestației nr. 11146 din 2 aprilie 2014 emise de pârâtă și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/04.02.2014 emis de pârât.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 442 din 18 februarie 2015, a respins acțiunea, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. - Întreprindere Individuală, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a arătat, în esență, că nu au fost analizate motivele de nelegalitate și temeiurile juridice invocate, fiind greșită constatarea că recurenta-reclamantă ar fi declarat nereal că exploatația agricolă nu beneficiază de alt ajutor nerambursabil.

A arătat, de asemenea, că suspiciunea de neregulă a fost reținută incorect, fără să se țină seama de principiul proporționalității.

Prin Decizia civilă nr. 1940 din 25 mai 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins recursul, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurenta-reclamantă A. - Întreprindere Individuală, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., solicitând admiterea contestației în anulare, anularea deciziei civile atacate și soluționarea acțiunii.

A susținut contestatoarea, în esență, că instanța de recurs a fost în eroare când a menționat că A. - ar fi solicitat fonduri nerambursabile în cadrul Măsurii nr. 112 pe aceeași exploatație pe care ÎF B. a încasat prime anuale de 1.500 euro în cadrul Măsurii nr. 141, fiind vorba despre două exploatații distincte.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare

Potrivit art. 506 C. proc. civ.,

"(1) Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.

(2) Contestația se motivează în termenul de 15 zile prevăzut la alin. (1), sub sancțiunea nulității acesteia."

Decizia instanței de recurs a fost comunicată contestatoarei la data de 1 noiembrie 2017 (conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosarul de recurs). Contestatoarea a formulat contestația în anulare la data de 23 noiembrie 2017 (conform ștampilei poștei aplicate pe plicul prin care a fost expediată contestația).

Termenul pentru introducerea contestației în anulare, de 15 zile de la data comunicării deciziei, s-a împlinit la data de 17 noiembrie 2017.

Prin urmare, calea de atac a fost formulată peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 506 C. proc. civ., calculat potrivit art. 181 C. proc. civ. De asemenea, contestația în anulare trebuia motivată în termenul de 15 zile prevăzut la alin. (1), sub sancțiunea nulității acesteia.

Termenul de 1 an prevăzut de art. 506 C. proc. civ. este un termen limită, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii, neconferind părții posibilitatea de a formula contestația în anulare în termen de 15 zile de la comunicare sau în termen de 1 an de la data rămânerii definitive.

De asemenea, potrivit art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în raport art. 506 și art. 185 C. proc. civ., va respinge contestația în anulare, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de A. - Întreprindere Individuală împotriva Deciziei nr. 1940 din 25 mai 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal‚ ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2018.

Procesat de GGC - CL