ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3140/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3140/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
După deliberare, asupra cauzei de față reține următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1413 din 20 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a constatat nul recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei civile nr. 246/A din 15 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea S.C. A. S.R.L., la data de 20 iunie 2018 (data depunerii la oficiul poștal), solicitând anularea hotărârii atacate, admiterea recursului declarat împotriva Deciziei civile nr. 246/A din 15 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, casarea acestei hotărâri și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de fond.
Contestația în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 21 iunie 2018, sub nr. x/2018, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, completului C9, N. C. proc. civ.
În motivarea cererii, petenta a arătat, în esență, că instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra criticilor invocate prin cererea de recurs, referitoare la aplicarea greșită de către instanța de apel a prevederilor art. 46 alin. (1) lit. a) alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată, rezumându-se să rețină că motivele de recurs vizează aspecte de netemeinicie, referitoare la modalitatea în care a fost analizat probatoriul administrat în cauză.
În drept, contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității contestației în anulare invocată de intimata B. prin întâmpinare, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".
Alin. (2) și alin. (3) al art. 503 C. proc. civ. reglementează alte motive pentru care poate fi exercitată calea extraordinară de atac a contestației în anulare și care vizează, exclusiv, hotărârile pronunțate de instanțele de recurs și de apel, care nu sunt susceptibile de recurs.
În sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) C. proc. civ. sunt hotărâri definitive:
1) hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului;
2) hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs;
3) hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel;
4) hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs;
5) hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii și;
6) orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Contestația în anulare poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ. în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
În cauză, prin Decizia civilă nr. 1413 din 20 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, obiect al contestației în anulare pendinte, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a constatat nul recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei civile nr. 246/A din 15 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
Decizia împotriva căreia a fost. exercitată calea de atac a contestației în anulare a fost pronunțată în complet de filtru, în condițiile prevăzute de art. 493. alin. (5) C. proc. civ., care stipulează în sensul că; "în cazul în care completul este unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată tară citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac".
Față de prevederile legale mai sus evocate, se constată că în completul de filtru se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute la art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din același act normativ, precum și respectarea termenului de declarare a căii de atac.
Astfel, procedura examinării admisibilității recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.
Înalta Curte reține că prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac. Ca atare, aceste hotărâri nu pot fi atacate nici cu revizuire și nici cu contestație în anulare.
În aplicarea dispozițiilor legale mai sus menționate se constată că împotriva Deciziei civile nr. 1413 din 20 aprilie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, nu poate fi exercitată nicio cale de atac.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, reținând că nu sunt întrunite cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 503 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei civile nr. 1413 din data de 20 aprilie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25.09.2018.