ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3859/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 9 septembrie 2015, sub nr. x/2015, pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea Deciziei nr. 7756 din 4 martie 2015 a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin care a fost respinsă contestația sa formulată împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 460 încheiat la data de 7 ianuarie 2015;

De asemenea, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 7 ianuarie 2015, privind proiectul "Achiziție de utilaje pentru lucrări de amenajare a terenului", beneficiar A., cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 148 din 18 decembrie 2015 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale .

A anulat Decizia nr. 7756 din 4 martie 2015, privind soluționarea contestației și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 7 ianuarie 2015, privind proiectul "Achiziție de utilaje pentru lucrări de amenajare a terenului" beneficiar A.", emise de pârâtă.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, fiind invocat, în susținerea căii de atac formulate, motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenta susține că față de neregula constată prin procesul-verbal contestat, respectiv prin crearea de condiții artificiale create de reclamantă, sunt incidente în cauză elementele indicate în hotărârea CJUE C-434/12 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Administrativen sad Sofia grad (Bulgaria) și Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect Crearea de condiții artificiale în vederea obținerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiții.

Prin această hotărâre s-a statuat care sunt condițiile care contravin obiectivelor schemei, stabilindu-se identificarea unor condiții ce privește atât elemente obiective cât și subiective în implementarea proiectului.

În speță, în legătură cu elementul obiectiv, recurenta a menționat că obiectivul privind dezvoltarea durabilă a economiei rurale nu este demonstrat întrucât prin derularea unor contracte către firmele propriilor membrii s-a limitat competitivitatea celorlalte societăți, îngrădind accesul celorlalte societăți, beneficiara ignorând inclusiv prevederile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale și principiul general al bunei-credințe și principiul concurenței loiale.

În plus, în speță buna-credință și libera concurență nu sunt respectate de beneficiară care, prin derularea unor contracte către firmele deținute de membrii familiei s-au creat condiții artificiale în vederea obținerii sprijinului nerambursabil, încălcând principiile obiectivelor generale, specifice și operaționale ale măsurii 312.

Se mai arată că din analiza tuturor aspectelor invocate și pe baza a diverse dovezi materiale rezultă evident că societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă și de a consolida astfel structura economică în zona rurală (Art. 52 (a)(ii) R1698/2005), ci o societate care are scopul clar de a obține în mod artificial sprijin financiar nerambursabil, deoarece nu se poate considera că s-a consolidat structura economică în zonă, în condițiile în care relațiile comerciale s-au desfășurat într-o măsură considerabilă între beneficiar și entități ce au aceeași asociați/administratori din același grup, fiind astfel distrusă din fașă posibilitatea ca un eventual solicitant de finanțare nerambursabilă sau chiar un beneficiar de finanțare comunitară existent să poată încerca a concura pe acest segment de piață în condițiile în care acest flux tehnologic poate fi controlat, ca și prețuri practicate/volum activitate, de un singur grup.

Așadar, s-a constatat faptul că cele trei societăți operează într-un grup de societăți, controlat de membrii B., fiind create condiții artificiale de eligibilitate și selecție în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul măsurii 312, cele două societăți fiind înființate artificial în scopul depășirii intensității sprijinului financiar.

Nu se poate reține îndeplinirea obiectivelor finanțării prin Programul FEADR, atâta timp cât, în fapt reclamanta nu este o microîntreprindere, ci operează în cadrul unui grup economic coordonat de membrii unei familii, iar serviciile sunt prestate către celelalte societăți din grup, sau către asociații acestora, membrii aceleiași familii, astfel ca sunt neîntemeiate reținerile instanței în sensul că nu s-a demonstrat un scop contrar celui consacrat de reglementarea europeana.

Cu privire la elementul subiectiv, recurenta susține că, în general, activitățile de creare de condiții artificiale pentru obținerea finanțării pot fi grupate în trei categorii: Indicatori externi/fizici, Indicatori de structură/juridici, indicatori de afaceri/contabili, iar experiența arată că, în domeniul creării de condiții artificiale pentru obținerea finanțării, trebuie identificat în fiecare categorie cel puțin unul dintre indicatorii menționați.

Indicatorii externi, fizici, sunt identificați în cauză, având în vedere că din analiza informațiilor aflate în baza de date a ONRC sa constatat că SC C. SRL are ca obiect principal de activitate 0124 - Cultivarea fructelor semințoase și sâmburoase, iar ca obiect secundar de activitate 4211 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor; 4391-Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții; 4399 - Alte lucrări speciale de construcții și are ca asociat unic pe domnul D.

Din documentele analizate rezultă că doamna A. și domnul D. locuiesc la aceiași adresă, adică Municipiul Reghin, județul Mureș.

Din Adresa nr. x din 27 octombrie 2014 emisă de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Mureș și înregistrată la CRFIR 7 Centru la nr. 43938 din 30 octombrie 2014 rezultă că domnul D. este socrul doamnei A..

Prin Adresa nr. 41/CCCMMRM din 11 septembrie 2014 Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș a comunicat mișcarea angajaților pentru trei societăți care au ca asociați membrii aceleiași familii: A., SC E. SRL și SC C. SRL. Din datele comunicate rezultă că toți angajații lui A. sunt transferați sau au lucrat anterior la SC C. SRL și la SC E. SRL. (SC E. SRL are ca asociat unic pe domnul D., soțul doamnei A.).

Indicatori funcționali - legali, sunt de asemenea îndepliniți în cauză, întrucât SC C. SRL are ca administrator și asociat unic pe domnul D., socrul doamnei A. și tatăl domnului D.

Domnul D., soțul doamnei A., este asociat unic al SC E. SRL, care de asemenea a accesat fonduri nerambursabile în cadrul Măsurii 312;

Din analiza datelor existente pe portalul ONRC, respectiv Furnizarea de informații extinse nr. x pentru SC C. SRL, s-au constatat că desfășoară și următoarele activități:

4211 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor;

4391 - Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții;

4399 - Alte lucrări speciale de construcții, toate desfășurându-se pe aceeași piață relevantă pe care activează și A.;

0124 - Cultivarea fructelor semințoase și sâmburoase;

0146 - Creșterea porcinelor și deține o fermă pomicolă în zona Groapa Rece, municipiul Reghin, activități în care pot fi utilizate utilajele achiziționate cu sprijin FEADR prin proiectul depus de SC E. SRL.

Așadar, în data de 20 aprilie 2010 (cu 3 luni înainte de înființarea A.), SC C. SRL s-a autorizat pentru activitățile autorizate aferente codului CAEN 4399 și codului CAEN 4211, activități ce presupun dotarea cu utilaje specifice ca cele achiziționate de A. 1.1. prin proiectul pentru care a obținut finanțare nerambursabilă.

Indicatorul funcțional - legal este demonstrat și prin existența mișcărilor de personal între cele 3 societăți cum ar fi faptul că în perioada ianuarie- iunie 2012, 4 din cei 6 angajați ai contestatarului proveneau de la SC C. SRL, iar la data de 6 ianuarie 2014, 5 din cei 7 angajați ai SC E. SRL proveneau de la A. 1.1.

Recurenta susține că și indicatorii de afacere/contabili/financiari sunt îndepliniți în cauză, întrucât A. 1.1. a prestat servicii preponderent către SC C. SRL (aproximativ 63% din total valoare facturată).

Potrivit extrasului de cont de la înființarea firmei până la 30 septembrie 2014 eliberat de F., se confirmă asigurarea sumei necesare cofinanțării proiectului - 206. 460,00 RON în data de 8 martie 2011, de către SC C. SRL.

În documentele atașate Cererii de finanțare depuse de SC E. SRL se află extrasul de cont din data de 26 mai 2011 din care rezultă că asigurarea fondurilor pentru cofinanțarea proiectului depus de SC E. SRL a fost făcută de SC C. SRL prin alimentarea contului cu suma de 310.000,00 RON, în data de 26 mai 2011.

Legăturile identificate între societățile ce au finanțat proiectul (de ordin fizic, funcțional* legal, contabil/financiar) conduc la concluzia că s-a acționat în mod unitar, astfel încât să se obțină finanțarea nerambursabilă care să permită achiziționarea de utilaje care să servească activității desfășurată de SC C. SRL.

Pe cale de consecință, față de cele arătate mai sus, contrar celor reținute de instanța de fond, recurenta a prezentat cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit.

Așadar, s-a constatat încălcarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65 din 27 ianuarie 2011 care dispune astfel: "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste de plăți în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Neregula, așa cum este definită această noțiune de legiuitor, în Ordonanța de Urgență nr. 66/2011, reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

În plus, se arată că având în vedere relațiile între asociații unităților economice, relațiile de afaceri dintre acestea, așa cum reiese atât din documentele prezentate la momentul controlului pe teren și ulterior de către doamna A., preluate de pe portalul ONRC, obținute prin Adresa nr. x din 27 octombrie 2014 emisă de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Mureș, informațiile privind verificare angajați transmise de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș cu Adresa nr. 41/CCCMMRM din 11 septembrie 2014, cât și din dosarele depuse la A.P.D.R.P. în timpul implementării, s-a constatat în mod întemeiat că au fost create condiții artificiale în vederea obținerii ajutorului financiar nerambursabil în cadrul Măsurii 312, A. nefiind beneficiarul real al proiectului "Achiziție de utilaje pentru lucrări de amenajare a terenului" și, în mod similar nici SC E. SRL pentru proiectul "Dotarea cu utilaje agricole a SC E. SRL" implementat pe aceeași măsură, acesta dovedindu-se a fi domnul D.

Raportat la aspectele anterior expuse se confirmă faptul că cele trei unități economice lucrează concertat atât în ceea ce privește forța de muncă, finanțarea cât și activitatea de producție propriu-zisă și că a existat o coordonare deliberată între titularii SC C. SRL, A. și SC E. SRL cu scopul clar de a beneficia de fonduri nerambursabile peste limita legală, entitățile juridice fiind concepute ca să funcționeze ca un grup economic.

Un alt motiv de recurs vizează reținerea instanței potrivit căreia "dna A. nu are calitatea de asociat al SC C. SRL", apreciind astfel că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a considera că solicitantul face parte din categoria întreprinderilor legale, motivare pe care o apreciem ca fiind netemeinică și nelegală întrucât A.F.I.R. nu s-a referit doar la calitatea exclusivă de asociat a dna. A., ci s-a referit la situația analizată per ansamblu având în vedere că beneficiara are facturi, contracte de prestări de servicii încheiate numai cu societăți ai căror administratori sunt membrii familiei, și în baza cărora realizează prestații se arată legătura și totodată dependența beneficiarului de acest agent economic, creându-le un avantaj economic nejustificat.

În plus, datorită legăturilor de rudenie, comerciale, tranzacții speciale, operațiuni preferențiale și salariați comuni, între societăți ai căror administratori sunt înrudiți se consideră că întreprinderile sunt legate, conform art. 44 lit. c) din Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii

De asemenea, se precizează că, prin derularea unor contracte către firmele propriilor membrii ai familiei, fiind prestate servicii în procent de aprox. 63% din total valoare către SC C. SRL, s-a constatat limitarea competitivității celorlalte societăți, îngrădind accesul celorlalte societăți, reclamanta ignorând inclusiv prevederile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale și principiul general al bunei credințe și principiul concurenței loiale.

Un alt motiv de recurs virează reținerea instanței potrivit căreia "afirmația pârâtei, în sensul ca A. nu este întreprindere autonomă și, respectiv, că ar permite o influență dominantă din partea conducerii sau asociatului societății SC C. SRL, este lipsită de orice fundament faptic" pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală întrucât, instanța de fond nu a analizat toate documentele depuse la dosarul cauzei, întrucât dintr-o simplă analiză a cererii de finanțare - Declarația din Anexa 4.1 se putea observa că, încă de la momentul depunerii cererii de finanțare acesta și-a completat și însușit Declarația din cadrul Anexei 4.1, prin care acesta a declarat că este întreprindere autonomă - condiție de eligibilitate pentru a putea fi încheiat contractul de finanțare.

Se mai apreciază că instanța de fond a reținut în mod netemeinic și nelegal faptul că "este nerelevant faptul că persoanele angajate proveneau de la o societate cu care solicitantul avea relații de afaceri", având în vedere că prin proiectul depus de beneficiar, la obiectivul propus prin implementarea proiectului beneficiarul și-a propus crearea, iar nu preluarea, a 5 noi locuri de muncă în mediul rural, iar activitatea ce va fi realizata va fi una de prestări servicii agricole, contribuind astfel la diversificarea activităților de acest gen în mediul rural, la promovarea ocupării forței de muncă, precum și la consolidarea potențialului uman, factori de natura a creste atractivitatea investițiilor în mediul rural.

Din datele comunicate rezultă că toți angajații lui A. sunt transferați sau au lucrat anterior la SC C. SRL și la SC E. SRL. (SC E. SRL are ca asociat unic pe domnul D., soțul doamnei A.).

Din informațiile existente pe ONRC se remarcă faptul că în anul 2011 SC C. SRL a avut un număr mediu de 37 angajați iar în 2012 numărul a scăzut la 32 angajați.

Urmare a aceleiași analize echipa de control a constatat că din cele 7 locuri de muncă create de SC E. SRL, la data de 6 ianuarie 2014, 5 erau ocupate de persoane provenind de la A..

Pe cale de consecința, nu au fost create 5 noi locuri de muncă așa cum beneficiarul s-a angajat prin Cererea de finanțare, ci s-a procedat la încheierea unor contracte de munca cu persoane ale căror relații de munca cu societatea administrată de socrul titularului de proiect, respectiv SC C. SRL, au încetat.

Rularea angajaților între societăți este reținută de instanța de fond, situație necontestată de beneficiara, deși angajarea de personal de la societățile deținute de membrii B. reprezintă un indiciu al legăturilor dintre aceste societăți (SC C. SRL, SC E. SRL și A.).

În acest sens rezultă că în speță a fost încălcat criteriul de selecție S.2 Proiectele care prin activitatea propusa creează mai mult de un loc de munca la 25.000 Euro investiți în funcție de tipul solicitantului, în sensul că beneficiarul nu a creat cele 5 noi locuri de muncă așa cum s-a angajat prin cererea de finanțare și pentru care a primit 10 puncte, în vederea acordării sprijinului financiar prin Program FEADR, beneficiara avea obligativitatea de a respecta acest criteriu pe toată durata contractuală.

În ceea ce privește reținerea instanței de fond în sensul că "faptul că între persoanele care au constituit cele două forme de întreprindere există relații de afinitate, fiind soț/soție, este un simplu indicator care, în lipsa unor elemente reale obiective, din care să rezulte că una dintre aceste companii, fără a fi preocupată de propria rentabilitate, a fost creată doar pentru a susține interesele financiare ale celeilalte, nu constituie o încălcare a regulii ajutorului de minimis" este apreciată de recurentă ca fiind netemeinică și nelegală, instanța de fond interpretând în mod eronat prevederile Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 și ale Ordinului M.A.D.R. nr. 567/2008.

Cu privire la acest aspect, recurenta susține că SC E. SRL, având ca asociat unic pe domnul D., soțul doamnei A., este beneficiar al măsurii 312, acesta depunând Cererea de finanțare x care a stat la baza accesării de fonduri nerambursabile.

Ca urmare a semnării Contractului de finanțare nr. x din 15 octombrie 2012 pentru proiectul "Dotarea cu utilaje agricole a SC E. SRL", a încasat suma de 561.416,13 RON (echivalentul a 125.869,59 Euro), cu titlu de finanțare nerambursabilă.

În consecință, prin crearea celor două microîntreprinderi A. și SC E. SRL și accesarea prin intermediul lor a 109.502,31 Euro în primul caz și 125.869,59 Euro în cel de al doilea caz, deci un total de 235.371,90 Euro, s-a depășit astfel suma maxim admisă conform regulii de minimis, de 200.000 Euro.

Așadar, instanța de fond nu a interpretat în mod temeinic și legal prevederile legale mai sus menționate, întrucât între acești beneficiari există evidente legături, legături care converg către aceeași persoană.

Un aspect ce nu este analizat de instanța de fond vizează obligația A.F.I.R. de a proceda la recuperarea sumelor acordate beneficiarilor ce nu respecta obligațiile contractuale asumate

Așa cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 4 din Regulamentul CE nr. 2988/1995, regula este că orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, însă excepția de la regulă, prevăzută de art. 5 din același regulament coroborat cu art. 17 alin. (4) Anexa - I Prevederi Generale ("în cazul înregistrării unei neregularități rezultate din culpa Beneficiarului, acesta are obligația să restituie integral valoarea finanțării primite din partea Autorității Contractante în termen de 15 zile de la data confirmării de primire a notificării. ") din contractul de finanțare, este că în cazul abaterilor intenționate sau săvârșite din neglijență sancțiunea este retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordat.

Se susține că, în speță avem de-a face cu un pact comisoriu de gradul IV inserat în mod expres în contract, modul de redactare al acestei prevederi fiind fără echivoc în sensul forței sale juridice de pact comisoriu expres, astfel că instanța trebuie doar să constate că a operat rezilierea de plin drept a contractului.

În concluzie, încălcarea prevederilor legale sau contractuale reprezintă o neregulă care atrage sancțiunea recuperării întregului sprijin financiar acordat prin încheierea contractului de finanțare. În speța de față, situația de fapt reținută în procesul-verbal de constatare, reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenționat care a afectat întregul contract de finanțare. Toate aceste constatări sunt considerate astfel fapte intenționate prin care s-a încercat fraudarea bugetului comunității europene.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., fiind comunicată recurentului.

Apreciază intimata că instanța de fond, în mod corect, a reținut că din administrarea probatoriului în cauză și analizând premisele avute în vedere de pârâtă, nu se poate forma convingerea că s-a urmărit eludarea reglementărilor naționale și europene, pentru a facilita achiziționarea de utilaje care să fie folosite în activitatea firmei SC C. SRL.

Am fi putut vorbi de vinovăție, sau crearea de condiții artificiale din partea intimatei, de exemplu, dacă după obținerea finanțării nu ar fi cumpărat utilajele menționate în proiect sau dacă odată cumpărate le-ar fi închiriat (sau le-ar fi dat într-un alt mod) altor societăți care să presteze servicii în mod direct cu aceste utilaje în interes propriu sau pentru terți. Ori din acest punct de vedere, cu ocazia controlului realizat de pârâtă, s-a stabilit că utilajele există și că reclamanta a derulat activitatea menționată în memoriul justificativ, fiind emise facturi pentru absolut toate lucrările realizate cu aceste utilaje, conform cantității de ore lucrate contorizate de aceste utilaje.

Este relevant de observat din cuprinsul contractelor de finanțare, depuse de pârâtă că C. SRL are activitatea de creștere de animale în cadrul unei ferme proprii, iar E. SRL are activitate în domeniul agriculturii pentru cultivarea terenurilor agricole.

Pentru serviciile prestate de intimată acestor societăți cu utilajele cumpărate prin finanțare, nu a practicat prețuri preferențiale, nu a acordat disconturi, ci dimpotrivă a facturat lucrările realizate la prețuri cel puțin egale cu prețurile aplicate altor clienți, a încasat integral contravaloarea serviciilor prestate, toate operațiunile fiind înregistrate în evidența contabilă a intimatei.

În ceea ce privește relațiile de rudenie dintre asociații societăților cu care intimata a avut relații comerciale, aceste aspecte au fost avute în vedere de instanța de fond la soluționarea cauzei, iar raportat și la "influența dominantă" din partea conducerii societății C., instanța de fond a concluzionat că aceste afirmații sunt lipsite de "orice fundament faptic".

Se mai precizează că recurenta nu face trimitere la niciun text de lege care interzice relațiile comerciale dintre societăți aparținând unor persoane aflate în grad de rudenie sau afinitate ci încearcă să creeze o suspiciune în sensul că a existat o "coordonare deliberată" între reprezentanții celor trei societăți cu scopul de a beneficia de fonduri nerambursabile, aspecte care nu au fost susținute prin niciun mijloc de probă administrat în cauză.

Un alt motiv de casare face referire la reținerile instanței de fond referitoare la faptul că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a considera că A. face parte din categoria "întreprinderilor legale". Recurenta aduce ca argument prevederile art. 4 (lit. c) din Legea nr. 346/2004, însă aceste apărări au fost expuse și în fața instanței de fond și raportat la prevederile legale invocate, s-a concluzionat, în mod corect, că d-na A. nu este asociat în cadrul societății SC C. SRL, astfel că "raționamentul recurentei are la bază premise eronate".

O altă critică adusă sentinței atacate se referă la prestarea de către intimată în mod constant de servicii către SC C. SRL, considerând că acest aspect duce la concluzia că beneficiara nu a respectat declarația privind autonomia societății, datorita influenței dominante pe care ar fi exercitat-o asociatul societății SC C. SRL.

Un aspect criticat este și faptul că în opinia recurentei nu a fost respectat criteriul pentru crearea a 5 noi locuri de muncă, considerând că angajații au fost preluați de la alte societăți cu care intimata avea relații comerciale.

Astfel, în ceea ce privește nerespectarea criteriului de selecție S.2 în sensul că beneficiarul nu a creat cele cinci noi locuri de muncă, afirmația este neîntemeiată având în vedere că s-a angajat personal calificat, nefiind relevant locul de muncă anterior. De remarcat este și faptul că s-au creat șase locuri de muncă.

Locurile de muncă au fost create și menținute până în prezent. Faptul că, reprezentanta intimatei locuiește la aceeași adresă cu reprezentanții celorlalte societăți nu era un lucru ascuns recurentei - a se observa că toate cererile de finanțare au fost depuse la același birou și verificate de aceleași persoane, anterior aprobării finanțării.

În ceea ce privește încălcarea "regulii de minimis" recurenta face din nou referire la relațiile de rudenie dintre reprezentanții a două societăți care au încheiat contracte de finanțare.

În acest sens, instanța de fond a arătat că prin probatoriul administrat nu se arată motivele pentru care cele două societăți, respectiv A. și SC E. SRL ar fi considerate una și aceeași persoană. Nici măcar nu au avut relații comerciale, juridice sau de orice altă natură pentru a se putea crea prezumpția încălcării prevederilor legale avute în vedere.

Relațiile de rudenie dintre reprezentanții societăților, nu duc la concluzia că a fost încălcată regula de minimis atâta timp cât vorbim despre două entități juridice distincte.

Se mai reține în motivarea recursului faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra posibilității de recuperare a sumelor acordate beneficiarilor care nu au respectat obligațiile contractuale.

Astfel, la fila x din sentința atacată, instanța de fond concluzionează în sensul că "nu se poate reține existența unei nereguli în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1938/2006, care să implice recuperarea totală a avantajului sau rezilierea contractului de finanțare în temeiul pactului comisoriu cuprins în Anexa IV Instrucțiuni de piață pentru beneficiari".

Se face referire la texte legale, respectiv Contractul de finanțare art. 1, art. 3, art. 8, 11, 13, 14, 17 precum și la Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2988/95 Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006, Regulamentul (UE) nr. 65/2011 precum și Legea nr. 346 din 14 iulie 2004.

Din lectura textelor legale amintite de recurentă reiese clar că aspectele referitoare la obligațiile contractuale, respectiv aspecte legate de nemodificarea proiectului sau destinația obiectivelor finanțate, au fost respectate de către intimată.

Având în vedere că, intimata a respectat toate obligațiile pe care și le-a asumat prin contract, consideră că actele administrative atacate sunt și netemeinice, întrucât prin nici o probă nu a demonstrat existența vinovăției în comiterea faptelor imputate reclamantei. Toate aspectele legate de grade de rudenie între reprezentanții unor persoane juridice, angajarea unor persoane care provin de la alte societăți comerciale, contractarea împrumuturilor și a creditelor pentru susținerea activității nu constituie încălcări ale vreunei obligații contractuale și nici încălcări ale actelor normative naționale și europene incidente în speță.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 11 iunie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

II. Soluția instanței de recurs

Un prim aspect de nelegalitate invocat de recurentă se referă la modalitatea în care instanța de fond a raportat circumstanțele prezentei spețe la considerentele cauzei C-434/12 CJUE din cauza Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven, privind crearea de condiții artificiale pentru obținerea unei măsuri de ajutor financiar din partea Uniunii.

În legătură cu această critică, Înalta Curte va porni de la considerente de ordin teoretic, reamintind că în legătură cu existența condițiilor artificiale, prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011, au fost interpretate în cauza nr. C 434/12 aflată pe rolul CJUE Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia.

În această cauză, CJUE a stabilit că: în cazul în care, din punct de vedere formal, un proiect de investiții îndeplinește criteriile de eligibilitate necesare pentru acordarea ajutorului, atunci proba unei practici abuzive a potențialului beneficiar de un astfel de ajutor impune:

• pe de o parte, un ansamblu de circumstanțe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condițiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condițiile pentru obținerea plaților au fost create în mod artificial;

• pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenția de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea plaților.

În continuare, Curtea a precizat că revine instanței naționale sarcina de a stabili existența acestor două elemente, care trebuie dovedite în conformitate cu normele dreptului național, în măsura în care nu se aduce atingere eficacității dreptului Uniunii .

Concluzionând în hotărârea CJUE se stabilește că "Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.

Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare"

Raportat la cele două elemente, COMISIA EUROPEANĂ - Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a emis Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect Crearea de condiții artificiale în vederea obținerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiții, cuprinsul căreia se statuează:"în ceea ce privește elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanțării FEADR nu pot fi îndeplinite. Pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal și real al cererii de finanțare. Adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condițiilor create în vederea obținerii de finanțare FEADR, sunt legăturile juridice, economice și/sau personale între persoanele implicate în investiția respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna și situația în care mai mulți investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice și prezintă legături geografice, economice, funcționale, legale sau legături de ordin personal."

Verificând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, dar și a considerentelor teoretice expuse mai sus, se observă că, situația de fapt expusă în actul de constatare, nu a fost în mod concret contestată de intimată, iar convingerile instanței de fond s-au bazat pe analiza împrejurărilor de fapt descrise în actul de control.

Astfel, concret, s-a reținut că intimata-reclamantă a prestat servicii preponderent către SC C. SRL (aproximativ 63% din total valoare facturată), fără a menționa în memoriul justificativ depus la cererea de finanțare că această societate ar fi un potențial client.

SC C. SRL are ca administrator pe D. senior, socrul reprezentantei reclamantei, iar soțul reprezentantei reclamantei este asociat unic la SC E. SRL, care de asemenea a accesat fonduri nerambursabile în cadrul Măsurii 312.

Intimata-reclamanta a prezentat ca dovadă a cofinanțării, înainte de încheierea contractului de finanțare, extrasul de cont din data de 8 martie 2011, emis de F., conform căruia ar fi încasat de la SC C. SRL suma de 206.406 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr. x din 8 martie 2011, rezultând astfel că reclamanta ar fi fost susținută financiar de către SC C. SRL în vederea implementării proiectului și obținerii ajutorului financiar nerambursabil.

Se menționează că aceeași modalitate de asigurare a cofinanțării a fost utilizată și de SC E. SRL.

La data de 20 aprilie 2010, SC C. SRL și-a autorizat la ORC activitatea având codul CAEN 4399 - Alte lucrări speciale de construcții și codul CAEN 4211- lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor, a căror derulare presupune dotarea cu utilaje specifice, ca cele achiziționate de A. prin proiectul pentru care a obținut finanțare nerambursabilă.

Existența mișcărilor de personal între cele 3 societăți cum ar fi faptul că în perioada ianuarie - iunie 2012 un număr de 4 din cei 6 angajați ai intimatei-reclamante proveneau de la SC C. SRL iar la data de 6 ianuarie 2014 un număr de 5 din cei 7 angajați ai SC E. SRL proveneau de la reclamantă.

Din analiza acestor elemente, prima instanță a reținut că nici în individualitatea lor și nici corelate unele cu altele, nu sunt apte să formeze convingerea instanței, să creeze prezumția, în sensul că A., împreună cu societățile C. SRL și E. SRL, prin prisma legăturilor de rudenie care există între persoanele fizice care au constituit aceste entități, au urmărit eludarea reglementărilor naționale și europene, pentru a facilita achiziționarea de utilaje care să fie folosite în activitatea desfășurată de SC C. SRL.

În dezacord cu opinia instanței de fond, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite elementele pe baza cărora se poate stabili că în cauză au fost create condiții artificiale pentru accesarea finanțării.

Astfel, potrivit primului dintre aceste elemente, respectiv elementul obiectiv, este necesar să se identifice împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, rezultând astfel că este obligația Autorității să demonstreze că, în fapt, beneficiarul proiectului supus controlului nu poate atinge obiectivul măsurii accesate.

Or, în speță, la obiectivul propus prin implementarea proiectului beneficiara și-a propus crearea a 8 noi locuri de muncă, iar activitatea ce va fi realizata va fi una de prestări servicii agricole, contribuind astfel la diversificarea activităților de acest gen în mediul rural, la promovarea ocupării forței de munca, precum și la consolidarea potențialului uman, factori de natura a creste atractivitatea investițiilor în mediul rural.

În plus, obiectivul general al măsurii 312 este "dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii locurilor de munca și a veniturilor adiționale" iar obiectivul specific ale Măsurii 312 este "crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurala prestate de către microîntreprindere".

Din analiza situației de fapt constatate, rezultă evident că societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă și de a consolida astfel structura economică în zona rurală.

Așadar există pe de o parte conexiuni între persoanele care coordonează cele două societăți și, pe de altă parte, o strânsă legătură între activitatea desfășurată de reclamantă și activitatea SC C. SRL care conduc la concluzia că, deși din punct de vedere formal este vorba de două societăți distincte, în fapt ele funcționează ca o singură entitate ce urmărește un obiectiv comun.

Prin urmare, nu poate fi confirmată ipoteza instanței de fond, în senul că nu s-a stabilit că A. contribuie exclusiv la operațiunile economice ale societății C. SRL, fără a desfășura o activitate economică rentabilă, profitabilă.

Aceasta întrucât, din coroborarea tuturor elementelor reținute în procesul-verbal și a probelor administrate, s-a constatat faptul că cele trei societăți operează într-un grup de societăți, controlat de membrii B., fiind create condiții artificiale de eligibilitate și selecție în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul măsurii 312, cele două societăți fiind înființate artificial în scopul depășirii intensității sprijinului financiar.

Mai mult, elementele pentru stabilirea creării de condiții artificiale pentru obținerea finanțării pot fi grupate în trei categorii: Indicatori externi/fizici, Indicatori de structură/juridici, indicatori de afaceri/contabili, care au fost analizați individual de către recurenta pârâtă, iar instanța de fond nu a statuat cu privire la incidența acestora în raport de situația de fapt reținută.

În concret, prima instanță a concluzionat doar că "indicatorii fizici, funcționali - legali, de afacere/contabili/financiari care au fundamentat concluziile experților, în lipsa unor controale faptice care să confirme că reclamanta ar fi permis societății C. să folosească utilajele achiziționate în interes propriu sau să presteze activități către terți fără a plăti chirie, sunt insuficiente pentru a reține aplicabilitatea art. 4 alin. 8 din Regulamentul Comisiei UE nr. 65/2011."

Însă, din ansamblul probatoriilor aflate la dosarul cauzei, instanța de control judiciar apreciază că lipsa unor controale faptice nu putea să conducă prima instanță la concluzia inexistenței indicatorilor de fraudă, în condițiile în care argumentele prezentate de recurenta pârâtă nu au fost combătute.

Astfel, la capitolul indicatorii externi, fizici s-a stabilit faptul că SC C. SRL are ca obiect principal de activitate 0124 - Cultivarea fructelor semințoase și sâmburoase, iar ca obiect secundar de activitate 4211 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor; 4391 - Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții; 4399 - Alte lucrări speciale de construcții și are ca asociat unic pe domnul D.

Mai mult, din documentele analizate rezultă că doamna A. și domnul D. locuiesc la aceiași adresă, adică Municipiul Reghin, județul Mureș, iar din Adresa nr. x din 27 octombrie 2014 emisă de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Mureș și înregistrată la CRFIR 7 Centru la nr. 43938 din 30 octombrie 2014 rezultă că domnul D. este socrul doamnei A..

Totodată, prin adresa nr. 41/CCCMMRM din 11 septembrie 2014 Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș a comunicat mișcarea angajaților pentru trei societăți care au ca asociați membrii aceleiași familii: A., SC E. SRL și SC C. SRL. Din datele comunicate rezultă că toți angajații lui A. sunt transferați sau au lucrat anterior la SC C. SRL și la SC E. SRL. (SC E. SRL are ca asociat unic pe domnul D., soțul doamnei A.).

La capitolul indicatori funcționali - legali s-a stabilit că SC C. SRL are ca administrator și asociat unic pe domnul D., socru doamnei A. și tatăl domnului D.

Domnul D., soțul doamnei A., este asociat unic al SC E. SRL, care de asemenea a accesat fonduri nerambursabile în cadrul Măsurii 312.

S-a mai stabilit că în data de 20 aprilie 2010 (cu 3 luni înainte de înființarea A.), SC C. SRL s-a autorizat pentru activitățile autorizate aferente codului CAEN 4399 și codului CAEN 4211, activități ce presupun dotarea cu utilaje specifice ca cele achiziționate de A. 1.1. prin proiectul pentru care a obținut finanțare nerambursabilă.

Totodată, recurenta pârâtă a mai consemnat că indicatorul funcțional- legal este demonstrat și prin existența mișcărilor de personal între cele 3 societăți cum ar fi faptul că în perioada ianuarie- iunie 2012, 4 din cei 6 angajați ai contestatarului proveneau de la SC C. SRL, iar la data de 06 ianuarie 2014, 5 din cei 7 angajați ai SC E. SRL proveneau de la A. 1.1.

Și indicatorul de afacere/contabil/financiar a fost dovedit în cauză prin existența împrejurării că A. 1.1. a prestat servicii preponderent către SC C. SRL (aproximativ 63% din total valoare facturată).

Potrivit extrasului de cont de la înființarea firmei până la 30 septembrie 2014 eliberat de F., se confirmă asigurarea sumei necesare cofinanțării proiectului - 206.460,00 RON în data de 8 martie 2011, de către SC C. SRL.

Mai mult, în documentele atașate Cererii de finanțare depuse de SC E. SRL se află extrasul de cont din data de 26 mai 2011 din care rezultă că asigurarea fondurilor pentru cofinanțarea proiectului depus de SC E. SRL a fost făcută de SC C. SRL prin alimentarea contului cu suma de 310.000,00 RON, în data de 26 mai 2011.

Or, toate aceste elemente analizate separat nu pot avea o consecință juridică, însă coroborate cu întreaga situație de fapt generată de derularea contractului de finanțare, creează aparența faptului că recurenta nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă și de a consolida astfel structura economică în zona rurală.

Din această perspectivă, nu pot fi primite apărările intimatei reclamante care a susținut că s-ar fi putut vorbi, în cauză de vinovăție sau de crearea de condiții artificiale, doar dacă nu ar fi cumpărat utilajele menționate în proiect sau dacă odată cumpărate le-ar fi închiriat (sau le-ar fi dat într-un alt mod) altor societăți care să presteze servicii în mod direct cu aceste utilaje în interes propriu sau pentru terți.

O asemenea abordare nu poate fi primită de vreme ce elementele creării de condiții artificiale se analizează de la caz la caz în funcție de incidența indicatorilor, așa cum au fost dezvoltați mai sus.

A mai susținut intimata că pentru serviciile prestate către C. SRL și E. SRL nu a practicat prețuri preferențiale, nu a acordat disconturi, ci dimpotrivă a facturat lucrările realizate la prețuri cel puțin egale cu prețurile aplicate altor clienți, a încasat integral contravaloarea serviciilor prestate, toate operațiunile fiind înregistrate în evidența contabilă a intimatei.

Însă, această împrejurare este lipsită de relevanță și nu este aptă să infirme raționamentul de mai sus, în condițiile în care s-a dovedit că au fost prestate servicii cu preponderență către societăți afiliate care acționau ca o structură unică.

În legătură cu aprecierea instanței de fond, în sensul că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a considera că solicitantul face parte din categoria întreprinderilor legate, apreciere criticată în recurs, se observă că A.F.I.R. nu s-a referit doar la calitatea exclusivă de asociat a dna. A. în cadrul SC C. SRL, ci s-a referit la situația analizată per ansamblu având în vedere că beneficiara are facturi, contracte de prestări de servicii încheiate numai cu societăți ai căror administratori sunt membrii familiei, și în baza cărora realizează prestații ce arată legătura și totodată dependența beneficiarului față de acest agent economic, creându-se un avantaj economic nejustificat.

În concret, potrivit art. 44 lit. c) din Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective.

(2) Se prezumă ca nu există o influență dominantă dacă investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 42 nu sunt implicați direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le dețin în calitatea lor de acționar sau asociat să fie prejudiciate.

(3)Sunt considerate întreprinderi legate și întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 42.

(4)întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente.

(5) O piață adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză.

Așadar, prin raportarea textului de lege citat mai sus, la situația de fapt stabilită în cauză, este evident că tocmai datorită legăturilor de rudenie, comerciale, tranzacții speciale, operațiuni preferențiale și salariați comuni, între societățile ai căror administratori sunt înrudiți se consideră că întreprinderile sunt legate.

Cu privire la neîndeplinirea criteriului de selecție S2 din cadrul prevederilor fișei tehnice a Măsurii 312 - proiecte prin care activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiții, se constată că prin proiectul depus de beneficiar, la obiectivul propus prin implementarea proiectului beneficiarul și-a propus crearea, iar nu preluarea, a 5 noi locuri de muncă în mediul rural.

Instanța de fond a reținut că nu a fost stabilită prin fișa tehnică a Măsurii condiția restrictivă potrivit căreia respectivele persoane să nu fi avut anterior calitatea de angajat la potențialii clienți ai solicitantului, nu se poate impune asemenea condiție nici cu ocazia controlului ex-post, fiind nerelevant că persoanele angajate proveneau de la o societate cu care solicitantul avea relații de afaceri.

Însă, această abordare nu poate fi confirmată, deoarece prin adresa nr. x din 11 septembrie 2014 Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș a comunicat mișcarea angajaților pentru trei societăți care au ca asociați membrii aceleiași familii. A., SC E. SRL și SC C. SRL.

Pe de altă parte, din datele comunicate rezultă că toți angajații lui A. sunt transferați sau au lucrat anterior la SC C. SRL și la SC E. SRL. (SC E. SRL are ca asociat unic pe domnul D., soțul doamnei A.).

Or, toate aceste împrejurări confirmă faptul că, în realitate, s-a procedat la o scindare a activității aceleiași societăți, în vederea creării de condiții artificiale pentru accesarea finanțării și încălcarea regulii de minimis.

Este adevărat că prin fișa tehnică a Măsurii nu este prevăzută condiția restrictivă potrivit căreia respectivele persoane să nu fi avut anterior calitatea de angajat la potențialii clienți ai solicitantului, însă, în contextul arătat mai sus, situația de fapt ce rezultă din probele administrate nu poate avea consecința abordată de instanța de fond.

Tocmai, rularea angajaților între societăți, necontestată de beneficiara, reprezintă un indiciu în plus al legăturilor dintre aceste societăți (SC C. SRL, SC E. SRL și A.).

Nu este mai puțin adevărat că, în perioada de valabilitate a contractului de finanțare, beneficiarul nu a respectat structura personalului și nu a creat 5 noi locuri de muncă, cerință asumată prin cererea de finanțare, întrucât prin preluarea angajaților de la SC C. SRL și SC E. SRL, beneficiarul nu a crescut numărul de locuri de muncă în spațiul rural, nefiind atins obiectivul general al Măsurii 312.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte nu împărtășește concluziile primei instanțe referitoare la neîncălcarea regulii de minimis, întrucât din toate considerentele expuse mai sus a rezultat că deși, formal este vorba de două entități juridice distincte, totuși, acestea au acționat concertat, iar societatea intimată a fost creată în scopul eludării acestei reguli.

În acest sens, s-a constatat că SC