ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1921/2018

I. Circumstanțele cauzei

Obiectul inițial al cererii de chemare în judecată l-a format suspendarea executării, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, a actului administrativ reprezentat de Procesul-verbal OIPOSDRU-MECS nr. OI/6452/SJCSN din 8 iulie 2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, însoțit de Scrisoarea OIPOSDRU-MECS de notificare a debitului către beneficiar nr. OI/6453/SJCSN din 8 iulie 2015, înregistrată la ICMPP sub nr. x din 31 iulie 2015, prin care OIPOSDRU-MEN a stabilit în sarcina ICMPP un debit de recuperat în valoare de 214.518,16 RON, pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iași.

Ulterior, acțiunea a fost modificată, solicitându-se suspendarea executării, până la soluționarea definitivă pe fond a cauzei, a actului administrativ reprezentat de Procesul-verbal OIPOSDRU-MECS nr. OI/9569/SJCSN din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, însoțit de Scrisoarea OIPOSDRU-MECS de notificare a debitului către beneficiar nr. OI/9571/SJCSN din 1 octombrie 2015, înregistrată la ICMPP sub nr. x din 12 octombrie 2015, prin care OIPOSDRU-MEN a stabilit în sarcina ICMPP un debit de recuperat în valoare de 55.719,58 RON, pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iași, întrucât sunt întrunite cele două condiții stabilite de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, un caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.

Prin urmare, instanța a rămas învestită cu cererea de suspendare a executării actului administrativ indicat în cererea modificatoare, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, ICMPP contestând creanța bugetară rezultată din nereguli în valoare de 55.719,58 RON - contribuție din fonduri UE, reprezentând cheltuieli de cazare și transport, taxe de participare și asigurări medicale de călătorie ale postdoctorandelor B., C. și D., efectuate în perioada 1 septembrie 2010 - 31 martie 2013, incluse în Cererile de rambursare nr. x și 3, dispuse de OIPOSDRU-MECS pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iași, prin Procesul-verbal nr. x din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență.

Prin Sentința civilă nr. 3119 din 23 noiembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea modificată.

A dispus restituirea cauțiunii în cuantum de 500 RON, achitate conform Recipisei de consemnare a cauțiunii nr. x/1 din 9 septembrie 2015, către reclamant, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni", criticând hotărârea atacată pentru motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., susținând că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea și greșita aplicare a normelor de drept material precum și că hotărârea nu cuprinde motivele proprii ale instanței de judecată pe care aceasta s-a întemeiat sau conține motive contradictorii.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În cadrul criticilor, în esență, recurentul a criticat hotărârea instanței de fond, susținând următoarele:

- Pct. 1 Instanța de fond a omis să analizeze punctul 2A din acțiunea introductivă, în cuprinsul considerentelor, la filele x din hotărâre, instanța în mod greșit a reținut că aspectele invocate de reclamantă la pct. 2A - dosar - vizează însuși fondul litigiului, iar nu simpla aparență de nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită, prin urmare aceste motive nu au putut fi analizate în prezentul litigiu. Or, arată recurenta, instanța de fond era obligată să cerceteze în amănunt îndeplinirea condițiilor existenței unui caz bine justificat conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, condiție care este îndeplinită, instanța având obligația de a "pipăi fondul" cauzei (fără să cerceteze în detaliu fondul pricinii) și de a se pronunța cu privire la măsura în care motivele de nelegalitate prezentate de reclamant sunt sau nu de natură să producă o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ dedus judecății.

- Pct. 2. Cu privire la pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu postdoranda B., în mod greșit instanța de fond (în cadrul considerentelor hotărârii atacate pag. 7 - 8) a reținut, referitor la cheltuielile stabilite neeligibile prin procesul-verbal a cărui suspendare se solicită. cu privire la B., că Sentința civilă nr. 1745 din 17 iunie 2015 a reținut doar situația postdoctoranzilor E., F., G., H., I., fără a face nici o referire în ceea ce o privește pe postdoctoranda B.. A mai reținut instanța de fond că situația postdoctorandei B. nu a făcut obiectul procesului-verbal contestat, nici al analizei instanței în cuprinsul Sentinței civile nr. x din 17 iunie 2015, partea pârâtă putând emite un nou act administrativ.

- Pct. 3. Cu privire la pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu evitarea conflictului de interese, recurenta a susținut că în mod greșit instanța de fond, în cadrul considerentelor la pag. 8 - 10, a reținut că aspectele invocate de reclamantă pentru lămurirea situației de fapt, cuprinse în cererea modificatoare la pct. 2A, vizează în realitate însuși fondul litigiului, iar nu simpla aparență de nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită, întrucât presupun nu doar o simplă analiză a aparenței dreptului, ci una profundă, a dispozițiilor legale incidente și a mijloacelor de probă, motivele invocate neputând fi analizate în prezentul litigiu.

De asemenea, a susținut recurentul că în mod greșit instanța de fond a reținut că referitor la existența conflictului de interese trebuie analizate toate dispozițiile normative invocate de pârât în actul contestat printre care contractul de finanțare E1858/AZ (31 martie 210, Ordinul MMFES/MFP nr. 3/185/2008, Regulamentul nr. 1605/2002

- Pct. 3 A. Cu privire la greșita analiză a instanței de fond referitoare la existența/inexistența conflictului de interese, recurentul a arătat că punctul 2 A subpct. 1 - 6 din acțiunea ICMPP se referea la faptul că în Anexa la Procesul-verbal nr. x din 27 mai 2010, întocmit în urma susținerii concursului de ocupare a posturilor de postdoctorand în cadrul proiectului "Fondul Social European-Program de burse postdoctorale A.", se preciza că înainte de examinarea candidatului nr. 38, respectiv dna D., fiica academicianului J., acesta a părăsit sala de examinare și, prin urmare nu a acordat nici o notă candidatei, iar la examinarea candidatei C. - soția lui K., acesta, de asemenea nu a acordat nici o notă candidatei.

Prin urmare, în Decizia nr. 37/1779 din 28 mai 2010, care conține lista candidaților admiși în urma susținerii concursului de ocupare de ocupare a posturilor de postdoctoranzi în cadrul proiectului, nu este rezultatul voinței academicianului J. și a lui K., în sensul admiterii celor două candidate, ci este rezultatul celorlalți membri ai comisiei, semnătura deciziei de către cei doi membri ai comisiei reprezentând doar punerea în aplicare a voinței membrilor comisiei de examinare referitoare la toți candidații la concurs.

De asemenea, plata burselor postodoctorale a celor două candidate s-a efectuat în baza rapoartelor lunare de activitate care au fost aprobate de către tutorele fiecăreia, iar cheltuielile efectuate cu materiale consumabile acestor burse au fost aprobate de către managerul de proiect, cei doi membri ai comisiei neinfluențând în vreun fel aceste aspecte.

Astfel, instanța de fond greșit a reținut că la nivelul aparenței actul administrativ nu este lovit de nelegalitate.

- Pct. 3B. Cu privire la art. 11 din Contractul de finanțare x, recurentul a susținut că instanța de fond la pag. 9 din considerente a reținut greșit că, referitor la introducerea art. 11 privind conflictul de interese și incompatibilități, o atare situație nu poate constitui un motiv de vădită nelegalitate, în condițiile în care partea reclamantă avea obligația respectării dispozițiilor normative cu forța juridică superioară regăsite la art. 52 din Regulamentul CE nr. 1605/2002. Or, a susținut recurenta că la data de 31 martie 2010 a fost încheiat Contractul de Finanțare x, care nu cuprindea art. 11 sau vreo altă prevedere referitoare la conflictul de interese sau incompatibilități, iar în perioada 24 - 26 mai 2010 a avut loc împrejurarea față de care OIPOSDRU-MECS a constatat, prin Adresa nr. x din 16 iunie 2015 privind proiectul procesului-verbal de constatare, pretinsa încălcare a normelor referitoare la conflictul de interese, respectiv concursul de ocupare a posturilor de postdoctorant, și la data de 28 ianuarie 2011 s-a procedat la modificarea Contractului de finanțare prin emiterea notificării OIPOSDRU-MECTS nr. 173/C din 28 ianuarie 2011. Or, aplicarea retroactivă a prevederilor art. 11 din Contractul de Finanțare este evidentă, având în vedere că OIPOSDRU-MECS intenționează să aplice prevederi introduse în Contractul de finanțare la data de 28 ianuarie 2011 pentru pretinse nereguli săvârșite în perioada 24 - 26 mai 2010.

- Pct. 3C. Cu privire la Regulamentul CE nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, recurentul a solicitat să se observe care este obiectul și care sunt limitele de aplicare ale acestui Regulament, susținând că acesta nu reglementează activități de cercetare, modalități de acordare a burselor, în general, sau a burselor postdoctorale în special, la fel cum nu privește criterii de individualizare a conflictelor de interes în astfel de situații. Regulamentul nr. 1605/2002 a fost menționat în Contractul de finanțare nr. x din 31 martie 2010 fără a avea rol de izvor legal de drepturi și obligații în sarcina beneficiarului contractului de finanțare, respectiv recurentul ICMPP, ci indică acel cadru legal în care instituția statului român, respectiv MEN-OIPOSDRU, prin delegarea de la MMFPS-AMPOSDRU, gestionează finanțări din fondurile europene.

Din art. 34 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 din 23 decembrie 2002 (de stabilire a nomelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002) rezultă că dispozițiile Regulamentului cu privire la răspundere se aplică doar persoanelor cu statut de funcționar public, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Așadar, a susținut recurentul că Regulamentul CE nr. 1605/2002 este aplicabil doar intimatului-pârât - în calitate de gestionar al fondurilor structurale delegat de Comisia Europeană, nu și recurentului-reclamant - în calitate de beneficiar al fondurilor structurale.

A mai solicitat să se rețină că nici unul dintre cei doi membri ai comisiei de concurs, respectiv dl. Acad. J. și dl. K., nu are vreo calitate dintre cele enumerate în art. 52 alin. (1) din Regulamentul nr. 1605/2002. respectiv actor financiar sau orice altă persoană implicată în execuția, gestionarea, auditarea sau controlul bugetului. În înțelesul acestui Regulament, noțiunea de buget se referă la bugetul general al Comunităților Europene. Nu există nicio prevedere legală sau convențională care să aibă ca efect includerea celor doi membri ai comisiei de concurs în categoria descrisă prin art. 52 alin. (1) din Regulamentul nr. 1605/2002, la fel cum nu există nicio prevedere legală sau convențională care să impună, prin asemănare, celor doi membri ai comisiei de concurs respectarea obligațiilor reglementate prin art. 52 din același Regulament.

Salariații ICMPP nu au calitatea de funcționari publici, așa cum este definită noțiunea în art. 2 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, astfel încât instanța de fond a greșit prin faptul că nu a studiat în ansamblu toate dispozițiile legale invocate în cauză, ci s-a limitat doar la citirea unui singur articol în Regulamentul CE nr. 1605/2002, încălcând astfel principiile de interpretare sistematică a legislației.

În concluzie, a susținut recurentul - reclamant că în mod greșit instanța de fond a apreciat incidente disp. art. 52 din Regulamentul CE nr. 1605/2002 în ceea ce îl privește.

- Pct. 3. D. Cu privire la Modulul Action Web, recurentul a susținut că în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate (pag. 9) prima instanța în mod greșit a reținut că partea reclamantă indică o posibilă atitudine oscilantă a autorității pârâte care a validat inițial grupul țintă, susținere care nu conduce la concluzia unui act de constatare și sancționare nelegal în condițiile în care dispozițiile O.U.G. nr. 66/2001 permit un control ex post al gestionarii fondurilor europene. În data de 8 iulie 2014, ICMPP a constatat din modulul "action web" faptul că OIPOSDRU-MECS a validat integral grupul țintă al proiectului format din 40 de cercetători postdoctoranzi, adică inclusiv postdoctoranzii menționați. Așadar, însuși OIPOSDRU-MECS, prin propria acțiune de aprobare integrală a grupului țintă al proiectului, a admis faptul că nu există vreo neregulă.

- Pct. 3. E. Cu privire la principiul proporționalității, instanța de fond greșit a reținut "caracterul disproporționat al corecției financiare aplicate reprezintă un element care nu ține de nelegalitatea vădită a actului, ci de analiza pe fond a aspectelor susținute la acest capitol". Or, recurentul a susținut că în dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 este consacrat principiul proporționalității.

A arătat recurentul că este evidentă ignorarea principiilor de bază reglementate de O.U.G. nr. 66/2011 și conduita abuzivă a pârâtului, deoarece este încălcat principiul proporționalității reglementat prin art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit căruia "principiul proporționalității - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv."

- Pct. 4. Cu privire la aplicarea retroactivă a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, raportat la Decizia nr. 66/2015 a Curții Constituționale în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate (pag. 9 - 10) prima instanță greșit a reținut că nu poate fi invocat ca temei acest argument în condițiile în care din analiza actului administrativ contestat, în capitolul referitor la «temeiul de drept» s-au invocat în primul rând prevederile Regulamentului CE nr. 1605/2002 direct aplicabil în ordinea juridică internă. Prin urmare, rămâne fără efect invocarea Deciziei Curții Constituționale câtă vreme prevalează împotriva oricărei norme contrare interne dispozițiile regulamentului în vigoare la data depunerii cererii de finanțare respectiv a încheierii contractului de finanțare.

A mai susținut recurentul că în cadrul proiectului "Fondul Social European -Program de burse postdoctorale A.", concursul de ocupare a posturilor de postdoctorand a avut loc în perioada 24 - 25 mai 2010, așa cum rezultă din Procesul-verbal nr. x din 27 mai 2010, așadar anterior datei de 18 septembrie 2011, când a devenit aplicabilă O.U.G. nr. 66 din 26 iunie 2011.

Contractele de cercetare postdoctorală ale doamnelor B., C. și D. au fost semnate de ICMPP în data de 1 iunie 2010 iar O.U.G. nr. 66 din 26 iunie 2011 a devenit aplicabilă abia în data de 18 septembrie 2011.

OIPOSDRU-MECS a aplicat dispozițiile acestui act normativ din septembrie 2011 în mod retroactiv, pentru o situație care a avut loc în perioada mai - iunie 2010, dată la care nu existau aceste reglementări, încălcând astfel principiul neretroactivității legii în timp.

La data desfășurării concursului era în vigoare O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător.

Având în vedere argumentele invocate prin care recurentul a susținut că Regulamentul european nu este aplicabil în prezenta speță, și deoarece intimata și-a întemeiat Procesul-verbal retroactiv și pe art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 declarat neconstituțional, atunci este foarte clar că actul administrativ emis de pârâtă prezintă vădite aspecte de nelegalitate.

- Pct. 5. Cu privire la termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate (pag. 9 - 10) prima instanță în mod greșit a reținut că:

"Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 privind termenul de 90 de zile de efectuare a verificărilor și de emitere a procesului-verbal de constatare a neregulile la nivel de aparență, Curtea reține (...) termenul de 90 de zile este stipulat de legiuitor ca regulă, el putând fi prelungit cu alte 90 de zile în condițiile prevăzute de legiuitor; (...) legiuitorul nu a prevăzut expres nici o sancțiune pentru depășirea termenului de 90 de zile. În lipsa unei sancțiuni procedurale exprese, instanța nu poate constata eventuala decădere a organului de control din dreptul de a constata și sancționa abaterile."

A susținut recurentul că, potrivit art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este de 90 de zile. Prin urmare, în termen de 10 zile lucrătoare din momentul emiterii suspiciunii de neregulă nr. OI/6434/SJCSN din 19 august 2014, OIPOSDRU-MECS trebuia să transmită structurilor de control, în scopul investigării, în termen de 10 zile lucrătoare, toate constatările cu implicații financiare sau cu posibile implicații financiare, iar în termen de alte 10 zile, structurile de control aveau obligația să înceapă activitatea de constatare a neregulilor, lucru care nu s-a întâmplat în fapt, întrucât OIPOSDRU-MECS a emis Adresa OIPOSDRU - nr. OI/5619/SJCSN din 16 iunie 2015 privind Proiectul procesului-verbal de constatare, cu depășirea termenului legal maxim de 180 zile pentru efectuarea verificării.

- Pct. 6. Cu privire la îndeplinirea condiției producerii unei pagube iminente, recurentul a arătat că în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate prima instanță în mod greșit a reținut că nu se poate vorbi despre un prejudiciu în condițiile în care nu s-a răsturnat prezumția de legalitate a actului administrativ contestat în litigiu, prejudiciul presupunând, per se, un act administrativ vădit nelegal, ceea ce nu este cazul în litigiu."

În plus, a mai susținut recurentul că în mod greșit a mai apreciat instanța de fond că nu poate fi reținută o pagubă bugetară proprie, iminentă, în condițiile în care la capitolul sursele de finanțare ale proiectului indicate în actul de constatare (la dosar) contribuția majoritară a aparținut bugetului Uniunii Europene, doar 15% reprezentând sursa de finanțare a bugetului propriu al beneficiarului.

Prima instanță în mod greșit a condiționat cazul temeinic justificat de paguba iminentă, când cele două constituie condiții distincte prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. De asemenea, în mod greșit a apreciat instanța de fond că nu se poate reține un prejudiciu întrucât nu s-a răsturnat prezumția de legalitate a actului administrativ contestat în litigiu. Din acest punct de vedere, sentința civilă provoacă o gravă vătămare recurentului-reclamant.

A mai susținut recurentul că executarea sumei de aprox. 12.700 Euro ar pune ICMPP în situația de a nu mai putea plăti salariile angajaților și utilitățile (curent, apă, gaz, telefon), fapt ce ar conduce la sistarea activității sale ca instituție publică din domeniul cercetării și la imposibilitatea îndeplinirii Planului de cercetare stabilit de Academia Română.

Executarea sumei arătate asupra bugetului ICMPP ar echivala cu o deturnare în proporție de 50% a sumelor alocate liniei bugetare Bunuri și servicii, adică dublul bugetului alocat pentru utilitățile ICMPP pentru trimestrul III al anului 2015, fapt ce ar conduce la sistarea activității sale.

Intimatul-pârât Ministerul Educației și Cercetării Științifice - Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-reclamant Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de pârât.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 06 noiembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin Încheierea din data de 19 februarie 2018, completul de filtru a respins excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Educației și Cercetării Științifice - Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" prin întâmpinare, și a constatat că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, în consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ. și a fixat termen pentru judecarea lui pe fond.

II. Soluția instanței de recurs

Recurentul -reclamant a invocat cazurile de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. susținând că hotărârea nu cuprinde motivele proprii ale instanței de judecată, pe care aceasta s-a întemeiat, sau conține motive contradictorii, hotărârea atacată este pronunțată cu încălcarea și greșita aplicare a normelor de drept material.

A. Cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În cadrul acestui caz de casare (pct. 1 din motivele de recurs), recurentul a arătat că instanța de fond a omis să analizeze punctul 2 A din acțiunea introductivă.

Înalta Curte constată că instanța de fond a analizat întocmai solicitările reclamantului și a răspuns fundamentat cererii formulate. De asemenea, nu se identifică nici existența unor motive străine de natura cauzei sau omisiunea analizării unor cereri.

Prin cererea modificatoare la pct. 2 A, reclamantul a criticat pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu evitarea conflictului de interese, invocând practic inexistența conflictului de interese în ceea ce le privește pe candidatele D. (fiica lui J.) și C. (soția lui K.), întrucât J. cât și K. au făcut parte din comisia de examinare a candidaților înscriși pentru admitere la bursele postdoctorale.

Instanța de recurs constată că instanța de fond (la pagina 8-9 din considerentele hotărârii) a reținut că aspectele invocate de reclamant pentru lămurirea situației de fapt, cuprinse în cererea modificatoare la pct. 2A, vizează însuși fondul litigiului, iar nu simpla aparență de nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită, întrucât presupun nu doar o simplă analiză a aparenței dreptului, ci una aprofundată, a dispozițiilor legale incidente și a mijloacelor de probă. Prin urmare, a reținut instanța de fond că motivele invocate nu pot fi analizate în prezentul litigiu.

Instanța de fond a făcut trimitere la Sentința nr. 1860/2014 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/2014, potrivit căreia instanța s-a pronunțat cu privire la conflictul de interese existent între cele două candidate D. și C. și cei doi membri ai comisiei de examinare, respectiv J. și K., obiectul acestui litigiu vizând anularea altor acte administrative.

Înalta Curte reține că aprecierea recurentului în sensul că este necesară și utilă intrarea în chestiuni de drept material care țin de fondul cauzei, respectiv pipăirea fondului cauzei, pentru a putea arăta faptul că există o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, nu atrage, de plano, admiterea unei astfel de cereri.

Chiar prin critica în sensul că era utilă și necesară intrarea în chestiuni de drept material care țin de fondul cauzei, recurentul contrazice conținutul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, care vizează existența unor situații de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Potrivit disp. art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și motivele pentru care s-au respins cererile părților.

În cadrul unui cereri de suspendare a executării, instanța nu poate intra în analiza pe fond a cauzei, ci analizează doar actul administrativ dintr-o perspectivă a aparenței, a indiciilor existenței unor elemente ce ar putea conduce la îndoiala legalității actului contestat.

Aceste dispoziții nu permit instanței care a fost învestită cu analizarea unei cereri în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004 să examineze pe fond împrejurările de fapt și de drept care au condus la emiterea actului administrativ a cărui suspendare se solicită, această analiză depășind cadrul procesual în contextul căruia instanța a fost învestită prin cererea reclamantului.

Instanța de fond a analizat, în concret, ambele condiții impuse de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, cazul bine justificat și paguba iminentă.

În concluzie, se reține că motivarea hotărârii atacate permite instanței de control judiciar să verifice aplicarea legii la situația de fapt, instanța de fond analizând întocmai cererea supusă analizei, considerentele hotărârii fac posibilă examinarea legalității soluției pronunțate, prin urmare susținerile recurentului-reclamant în contextul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu sunt fondate.

B. În ceea ce privește motivul prevăzut la art. 488 pct. 8 C. proc. civ., acesta poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

În analiza acestui caz de casare, se reține că prin cererea de recurs se invocă greșita interpretare a instanței de fond în analizarea tuturor solicitărilor reclamantei în cererea formulată, respectiv: - pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu postdoctoranda B. (pct. 2 din motivele de recurs); - pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu evitarea conflictului de interese (pct. 3 din motivele de recurs); - inexistența conflictului de interese (pct. 3A din motivele de recurs); - greșita aplicare a dispozițiilor art. 11 din Contractul de finanțare x (pct. 3B din motivele de recurs); - greșita aplicare a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Regulamentului CE nr. 1605/2002 (pct. 3C din motivele de recurs); - greșita interpretare a modulului Action Web (pct. 3D din motivele de recurs); - principiul proporționalității (pct. 3E din motivele de recurs); - aplicarea retroactivă a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 (pct. 4 din motivele de recurs); - încălcarea dispozițiilor legale ce stabilesc termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011 (pct. 5 din motivele de recurs); - greșita reținere a instanței de fond referitor la neîndeplinirea condiției producerii unei pagube iminente (pct. 6 din motivele de recurs).

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., având în vedere situațiile în care instanța recurge la dispozițiile legale ce sunt de natură să ducă la soluționarea cauzei, dar le încalcă.

Considerentele hotărârii privesc întocmai problemele juridice invocate în analiza condițiilor emiterii actului contestat, recurentul-reclamant nefiind de acord cu modalitatea în care prima instanță a realizat interpretarea dispozițiilor legale incidente în prezenta cauză.

Înalta Curte constată că motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu este întemeiat, instanța de fond realizând o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material incidente în cauză.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente odată cu sesizarea în condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate cere instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond".

În cadrul cererii de suspendare, instanța este limitată la a cerceta, după verificarea condiției de admisibilitate, dacă sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.

Astfel, în cadrul cererii de suspendare, instanța nu va cerceta îndeplinirea condițiilor de legalitate și oportunitate ale actului administrativ, această obligație revenindu-i instanței de fond învestită cu soluționarea acțiunii în anularea actului administrativ.

Instanța de fond a reținut în mod corect că judecata cererii de suspendare nu presupune prejudecarea fondului litigiului, instanța având numai posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului.

a). Conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazul bine justificat presupune împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Conform legislației naționale, condiția existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în situația în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.

Prin urmare, pentru a interveni suspendarea judiciară a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate.

Condiția existenței cazului "bine justificat", lăsată de legiuitor la aprecierea judecătorului, sub aspectul conținutului său, presupune ca asupra legalității actului administrativ să existe o puternică îndoială, iar aceasta să fie evidentă fără a se intra în cercetarea pe fond a actului.

Înalta Curte apreciază că instanța de fond a reținut în mod judicios suficiente argumente care să conducă la concluzia că nu există îndoieli serioase în ceea ce privește legalitatea actului administrativ a cărui suspendare s-a solicitat.

Cu privire la situația de fapt, instanța de control judiciar reține următoarele:

Contractul de finanțare x, înregistrat sub nr. x din 31 martie 2010, a fost încheiat între Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS), Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" (denumită în continuare AMPOSDRU, în calitate de ordonator de credite), și Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" Iași (denumită în continuare ICMPP, în calitate de beneficiar), sub titlul proiect "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", ca urmare a aprobării, în data de 15 ianuarie 2010, a Cererii de finanțare nerambursabilă nr. 55216 din 16 septembrie 2009, în valoare de 16.085.406,80 RON. .

Baza legală pentru acordarea finanțării nerambursabile, inserată în contractul de finanțare care face obiectul cauzei prezente, a avut în vedere următoarele acte normative: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, aprobat prin Decizia CE nr. 5811 din 22 noiembrie 2007, denumit în continuare POSDRU; Regulamentul CE nr. 1083/2006 pentru stabilirea prevederilor generale pentru Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul CE nr. 1081/2006 privind Fondul Social European (FSE), cu modificările ulterioare; Regulamentul CE nr. 1828/2006 pentru stabilirea regulilor de implementare a Regulamentului CE nr. 1083/2006 pentru stabilirea prevederilor generale pentru Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului CE nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională, cu modificările ulterioare; Regulamentul CE nr. 1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, cu modificările ulterioare; Regulamentul CE nr. 2342/2002 privind stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului financiar CE nr. 1605/2002 cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modificările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale; Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul comun MMFES/MEF nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțare prin Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013" Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modificările ulterioare; Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a Instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 31/2010 privind aprobarea Manualului de identitate vizuală pentru instrumentele structurale 2007 - 2013 în România.

Prin acțiunea modificată, reclamantul a solicitat suspendarea executării, până la soluționarea definitivă pe fond a cauzei, a actului administrativ, respectiv a Procesului-verbal OIPOSDRU-MECT nr. OI/9569/SJCSN din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, însoțit de Scrisoarea OIPOSDRU-MECT de notificare a debitului către beneficiar nr. OI/9571/SJCSN din 1 octombrie 2015, înregistrate la ICMPP sub nr. x din 12 octombrie 2015, prin care OIPOSDRU-MECT a stabilit în sarcina ICMPP un debit de recuperat în valoare de 55.719,58 RON, pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iași .

În fapt, ICMPP a contestat creanța bugetară stabilită ca fiind rezultată din nereguli în valoare de 55.719,58 RON - contribuție din fonduri UE, reprezentând cheltuieli de cazare și transport, taxe de participare și asigurări medicale de călătorie ale postdoctorandelor B., C. și D., efectuate în perioada 1 septembrie 2010 - 31 martie 2013, incluse în Cererile de rambursare nr. x și 3, creanță bugetară stabilită de OIPOSDRU-MECT pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iași, prin Procesul-verbal nr. x din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență.

Temeiul de drept care a stat la baza încheierii procesului-verbal OIPOSDRU-MECT nr. OI/9569/SJCSN din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare în suma de 55.719,58 RON, pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, încheiat la data de 29 septembrie 2015, a avut ca bază legală următoarele acte normative: Contractul de finanțare x, înregistrat la AMPOSDRU cu nr. E 1858/AZ din 31 martie 2010, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul comun al Ministrului Muncii Familiei și Egalității de Șanse și a Ministrului Finanțelor Publice nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013" Ghidul solicitantului Condiții specifice cererii de propuneri de proiecte nr. 89 "Programe postdoctorale" Hotărârea Guvernului nr. 567 din 15 iunie 2005, privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de doctorat; Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002; Ordinul comun MMFPS/MFP nr. 1.117/2.170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013; Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare (art. 52, alin. (1) și (2); Sentința civilă nr. 1745 din 17 iunie 2015.

Concluziile activității de verificare stabilite prin procesul-verbal contestat au constat în faptul că postdoctoranda B. a fost inclusă în grupul țintă al proiectului x fără respectarea prevederilor Ghidului solicitantului, Condiții specifice cererii de proiecte nr. x "Programe postdoctorale, și art. 4 din Contractul de finanțare x/S/55216 și s-a impus recuperarea cheltuielilor realizate în proiect aferente acesteia.

De asemenea, s-a reținut că postdoctorandele C. și D., care au fost incluse necorespunzător în grupul țintă al proiectului, nu au respectat principiului evitării conflictului de interese respectiv art. 52, alin. (1) și (2) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002, așa cum reiese din procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență înregistrat la OIPOSDRU-MEN cu nr. 9781/SJCSN din 28 octombrie 2013, și s-a dispus recuperarea cheltuielile rambursate în cadrul proiectului cu aceste persoane.

Suma totală ce s-a impus a fi recuperată prin titlul de creanță este de 65.552,44 RON, reprezentând sume rambursate în cadrul proiectului pentru persoane incluse în mod eronat în grupul țintă al proiectului x, din care 55.719,58 RON reprezentând contribuție fonduri UE (100%) și suma de 9.832,86 RON reprezentând contribuție eligibilă beneficiar (15,00%) .

Raportat la criticile invocate de recurent în motivele de recurs (respectiv pct. 2, pct. 3, pct. 3A, pct. 3B, pct. 3C, pct. 3D, pct. 3 D, pct. 4, pct. 5, pct. 6), la nivelul analizei prin prisma dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, se rețin următoarele:

Pct. 2. Înalta Curte constată corectă interpretarea instanței de fond referitoare la nivelul de aparență a legalității actului contestat cu privire la critica vizând neregula constatată cu privire la B. de participare în cadrul programului de burse postdoctorale.

Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă a susținut că postdoctoranda candidată B. a obținut titlul științific de doctor prin Ordinul ministrului învățământului nr. 3755 din data de 18 mai 1998. Contractul de finanțare a fost încheiat pentru candidații cercetători care au obținut titlul științific de doctor începând cu data de 1 ianuarie 1999, iar conform Ghidului Solicitantului - Condiții Specifice, modificat prin Corrigendumul nr. 4 pct. 3.2.2. Grupul țintă "... grupul țintă cuprinde următoarele categorii: Cercetătorii post-doctorat, Sprijinul financiar va fi direcționat exclusiv către cercetătorii care au obținut titlul științific de doctor începând cu 1 ianuarie 1999".

Instanța de fond a făcut trimitere la Sentința civilă nr. 1745 din 17 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x din 2015, din care rezultă faptul că B. nu a făcut obiectul actului administrativ anulat prin sentința civilă menționată. Actul administrativ anulat prin sentință nu o vizează pe postdoctoranda B.. Astfel, a fost emis un nou titlu de creanță pentru cheltuielile stabilite neeligibile pentru B., respectiv procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru obiectivul convergență nr. OI/9571/SJCSN din 1 octombrie 2015, care face obiectul prezentei cauze.

Pct. 3. Cu privire la critica recurentului care vizează pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu evitarea conflictului de interese, Înalta Curte constată că nici aceasta nu este întemeiată.

În considerentele hotărârii atacate, instanța de fond a reținut că pârâta nu a menționat (în actul atacat) că angajații reclamantei ar fi funcționari publici. De asemenea, pârâta nu a reținut incidența dispozițiilor Legii nr. 188/1999, Legii nr. 161/2003 și a Legii nr. 7/2004 în actul administrativ atacat, așa cum pretinde recurentul în cererea de recurs.

Totodată, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut în hotărârea atacată că, față de art. 52 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1605/2002, la nivelul aparenței legalității actului contestat nu există elemente care să conducă le împrejurarea că aceste dispoziții nu ar fi aplicabile.

Printre alte acte normative, Regulamentul CE nr. 1605/2002, Ordinul nr. 3/2008 și Regulamentul CE nr. 2342/2002 au constituit baza legală pentru acordarea finanțării nerambursabile a încheierii contractului de finanțare POSDRU nr. 89/1.5/S/55216 și înregistrat sub nr. x din 31 martie 2010, fiind menționat la capitolul "baza legală pentru acordarea finanțării nerambursabile" .

Potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1605/2002:

"Tuturor actorilor financiari le este interzis să ia măsuri de execuție bugetară care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale Comunităților. Dacă survine un astfel de caz, actorul în cauză trebuie să se abțină de la astfel de măsuri și să se prezinte situația autorității competente" potrivit art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 3/2008, în cazul acordării de finanțări nerambursabile, cheltuielile eligibile trebuie să îndeplinească și criteriile definite la art. 172a din Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunității Europene; potrivit art. 172a alin. (1) lit. e) din Regulamentul CE nr. 2342/2002, "sunt costuri eligibile suportate efectiv de beneficiarul unei subvenții, cele care respectă cerințele legislației fiscale și sociale aplicabile."

Astfel, Înalta Curte reține că nici această critică, la nivelul unei analize aparente, fără a examina fondul cauzei, nu poate conduce la constatarea nelegalității actului atacat.

Pct. 3A. Referitor la critica recurentului privind greșita reținere a instanței de fond în analizarea existenței/inexistenței conflictului de interese, Înalta Curte constată că instanța de fond a menționat Sentința civilă nr. 1860/2014 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/2014, având ca obiect anularea unor alte acte administrative (care nu fac obiectul cauzei de față) ca urmare a stabilirii unor corecții financiare. În esență, în hotărârea menționată s-a reținut că lipsa domnilor J. și K. din sala de examinare nu este de natură să elimine conflictul de interese dintre aceștia și doamnele D. și C.

Stabilirea existenței/inexistenței conflictului de interese vizează fondul cauzei.

Față de împrejurarea că Ghidul solicitantului și Manualul beneficiarului din octombrie 2009 (invocate de către recurent) nu ar fi prevăzut dispoziții referitoare la conflictul de interese, este de observat că temeiul legal în baza căruia a fost întocmit contractul de finanțare cuprinde mai multe acte normative care au în vedere prevederi care fac referire la conflictul de interese acest, respectiv Regulamentul CE nr. 1605/2002, ceea ce conduce la împrejurarea că motivul invocat necesită o analiză aprofundată pe fondul cauzei, astfel că nici această critică, la nivel de aparență, nu poate conduce la concluzia că actul administrativ contestat este nelegal.

Pct. 3B. Înalta Curte nu poate primi nici critica recurentei potrivit căreia actul administrativ contestat este prezumat a fi nelegal prin prisma faptului că au fost aplicate retroactiv dispozițiile art. 11 din Contractul de finanțare x din 31 martie 2010, care vizează "conflictul de interese și regimul incompatibilităților".

Chiar dacă contractul inițial de finanțare a fost încheiat la data de 31 martie 2010, art. 11 privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților a fost introdus la data de 28 ianuarie 2011, iar în perioada 24 - 26 mai 2010 a avut loc împrejurarea față de care OIPOSDRU-MECS a constatat, prin adresa nr. x/16 iunie 2015 (privind procesul-verbal de constatare), pretinsa încălcare a normelor referitoare la conflictul de interese, în procesul-verbal de constatare a neregulilor care face obiectul cauzei de față s-au menționat la capitolul "concluziile activității de verificare" nerespectarea prevederilor Ghidului solicitantului - Condiții specifice cererii de proiecte nr. x "Programe postdoctorale", nerespectarea art. 4 din Contractul de finanțare nr. x și nerespectarea principiului evitării conflictului de interese, nerespectarea art. 52 alin. (1) și (2) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002.

Prin urmare, la capitolul "concluziile activității de verificare", POSDRU-MECS nu a făcut trimitere la disp. art. 11, care au fost introduse în Contractul de finanțare x prin Notificarea OIPOSDRU-MECTS (înregistrată sub nr. x din 28 ianuarie 2011) pentru modificarea contractului de finanțare strategic ca urmare a modificărilor legislative, înregistrată la ICMPP sub nr. x din 28 ianuarie 2011).

Prin urmare, nici această critică nu afectează, din perspectiva unei analize la nivel de aparență, legalitatea actului contestat.

Pct. 3 C. Referitor la criticile recurentului cu privire la aplicarea Regulamentului nr. 1605/2002, aparent, nu pot fi primite argumentele recurentului potrivit cărora doar Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (OIPOSDRU) este supusă acestui regulament, prin delegarea de la MMFPS-AMPOSDRU, deoarece dispune asupra unui fond aparținând bugetului Comunităților Europene, respectiv Fondul Social European.

Regulamentul nr. 1605/2002 a fost menționat în Contractul de finanțare la Capitolul "Baza legală pentru acordarea finanțării", iar din anexa 5 a contractului de finanțare rezultă că solicitantul finanțării, respectiv recurentul -reclamant, a declarat că este de acord și că va respecta toți termenii și condițiile prevăzute în Ghidul Solicitantului, precum și în legislația națională și comunitară în vigoare, cu modificările și completările ulterioare.

Pct. 3D. Referitor la critica recurentului privind analizarea modului ACTION WEB, nu poate fi primit în cererea de suspendare argumentul potrivit căruia la data de 8 iulie 2014 OIPOSDRU-MECS a validat grupul țintă al proiectului format din toți cei 40 de cercetători postdoctoranzi, împrejurare care ar conduce la concluzia că intimatul-pârât a admis faptul că nu există vreo neregulă în cadrul desfășurării contractului de finanțare.

Validarea integrală a grupului țintă de cercetători doctoranzi ai proiectului nu conduce de plano la concluzia că intimatul-pârât a admis că nu există vreo neregulă cu privire la situația unora dintre doctoranzii admiși pentru participarea la implementarea proiectului în cauză.

Astfel, nici această critică nu poate conduce la existența de indicii la nivel de aparență care să afecteze legalitatea actului atacat.

Pct. 3. E. Nu poate fi analizată, în contextul procedural de față al învestirii instanței de control judiciar, critica recurentului cu privire la principiul proporționalității prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanță de urgență nr. 66/2011 potrivit căruia:

"orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

Această critică poate face obiectul exclusiv al analizării actului administrativ atacat, pe fondul cauzei, în condițiile solicitării anul