ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6467/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6467/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 12 decembrie 2019
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 27 iunie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" a chemat în judecată pârâtul Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" (OIPOSDRU-MENCS) și a solicitat anularea Notei OIPOSDRU- MENCS nr. x/29.03.2016 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență și a Deciziei OIPOSDRU-MENCS nr. x/13.06.2016.
II Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin sentința civilă nr. 1697 din 09 mai 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni", în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale - Direcția Organismului Intermediar Pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", ca neîntemeiată.
III Recursul formulat de reclamant
Împotriva sentinței de fond a declarat recurs reclamantul Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni", cu invocarea motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 6) și 8) C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea cererii introductive, astfel cum a fost formulată, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, cu privire la lipsa unor semnături ale OIPOSDRU, a arătat faptul că pe Nota de constatare nr. x/29.03.2016 lipsește semnătura de avizare a Șefului Serviciului Juridic, Constatare și Stabilire Nereguli, lipsește semnătura persoanei desemnate pentru stabilirea debitorului, Decizia nr. x/13.06.2016 nu este semnată, deși regulile de întocmire a oricărui document oficial emis de o instituție publică obligă aplicarea semnăturii si ștampilei la finalul său.
Cu privire la încălcarea dispozițiilor legale ce stabilesc termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, a arătat dispozițiile art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, faptul că nu sunt formulate în termenele precizate în O.U.G. nr. 66/2011 concluziile din Nota de constatare, precum și dispozițiile art. 18 alin. (1), art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, faptul că în termen de 10 zile lucrătoare din momentul emiterii Suspiciunii de neregulă OIPOSDRU-MECS trebuia să transmită structurilor de control, în scopul investigării, în termen de 10 zile lucrătoare, toate constatările cu implicații financiare sau cu posibile implicații financiare, iar în termen de alte 10 zile structurile de control aveau obligația să înceapă activitatea de constatare a neregulilor, lucru care nu s-a întâmplat în fapt, întrucât OIPOSDRU-MECS a emis Adresa OIPOSDRU-MECS nr. x/17.06.2015 privind Proiectul Notei de constatare cu depășirea termenului legal maxim de 180 zile pentru efectuarea verificării.
Cu privire la aplicarea retroactivă a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, a arătat că s-au aplicat retroactiv, pentru situații din mai 2010, ianuarie 2011 și mai 2011, date la care nu existau aceste reglementări, încălcând astfel principiul neretroactivității legii în timp prevăzut la art. 78 din Constituție, la data inițierii procedurilor de achiziție era în vigoare O.G. nr. 79/2003, izvorul dispozițiilor de drept material ce aveau vocația de a fi aplicate în speță fără a încălca principiile constituționale privitoare la aplicarea legii civile în timp.
Subliniază faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr. 66/26.02.2015, publicată în M. Of. nr 236/07.04.2015, Partea I, sunt prezentate sistematic toate argumentele care demonstrează concluzia că este greșită alegerea temeiului legal al neregulii din noua reglementare, respectiv O.U.G. nr. 66/2011, pentru fapte petrecute anterior intrării în vigoare a acesteia.
Cu privire la pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MENCS în legătură cu achiziționarea prin procedura negocierii de produse chimice care nu ar fi fabricate exclusiv în scopul cercetării științifice, a arătat că produsele chimice pentru laborator folosite pentru cercetarea științifică, cod principal x-4 Produse chimice, au făcut obiectul a 3 proceduri de achiziție publică, respectiv negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, conform art. 122 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, pentru atribuirea unor acorduri-cadru de produse cu durata de un an, la nivel de institut și implicit pentru proiectul în cauză. Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" Iași achiziționează în vederea desfășurării activității de cercetare științifică o serie de reactivi, solvenți și produse chimice de la diverse societăți autorizate în domeniu. Produsele chimice achiziționate sunt de două tipuri: produse de înaltă puritate sau cu grad mare de complexitate; produse uzuale folosite pentru pregătirea reacțiilor (de ex., spălare sticlărie) ori utilizate ca mediu de reacție/purificare produse (de exemplu, prin precipitare), pentru procesele care nu impun condiții de puritate.
Ca urmare a cercetărilor de piață, au fost identificate o serie de societăți din țară și din străinătate, care produceau și ofereau spre vânzare reactivi și solvenți, majoritatea având un grad scăzut de puritate sau care nu doreau sa livreze către România (conform documentelor atașate) sau care nu puteau fi utilizate în procesul de cercetare complexă desfășurat în Institut. Singura societate cu reprezentanță în România care comercializează substanțe chimice de înaltă puritate (cu purități mai mari de 97%, dar și substanțe specifice) sau cu un grad mare de complexitate a fost concernul A. din Germania, cu o ofertă de peste 200.000 de produse chimice complexe destinate cercetării științifice, care are ca unic reprezentant pentru România pe S.C. B. S.R.L. București (conform autorizațiilor anexate la dosarele de achiziție). Concernul A. din Germania nu poate livra decât produse sub marca proprie și este o societate care are în componență 14 mari producători din Europa (A., A., C., D., E. etc).
Toate aceste substanțe produse în afara țării se încadrează în diferite clase de risc reglementate strict prin legi speciale, majoritatea acestora fiind încadrate în categoria substanțelor periculoase, precursori droguri, substanțe pentru uz nuclear, substanțe radioactive, fiind necesare condiții speciale de transport, manipulare, ambalare și depozitare. Totodată, sunt necesare și autorizații speciale pentru a comercializa, dar și pentru a utiliza aceste produse. Atașează drept dovadă, cu titlu exemplificativ, autorizații de la Agenția Naționala Antidrog pentru precursorii utilizați în obținerea drogurilor de gradele 2 și 3, Comisia Națională de Control al Activităților Nucleare pentru o serie de produși deuterați utilizați în activitatea de cercetare imagistică (RMN), Ministerul Muncii (respectiv ITM) pentru utilizare de produse periculoase, conform Legii nr. 263/2005, pentru majoritatea produșilor utilizați în cadrul procesului de cercetare fundamentală desfășurată în institut.
Prin urmare, solicitarea dovezii de unic furnizor s-a făcut întrucât A. Germania nu vinde direct substanțe chimice de înaltă puritate, având în vedere argumentele de mai sus (condiții speciale de transport, legislație specială specifică fiecărei țări din Europa etc). S-au solicitat aceste produse și de la alți furnizori, dar aceștia fie că nu au răspuns, fie că și-au declinat calitatea de reprezentant A.. În catalogul A. la pag. 9 este precizat clar că produsele A. sunt destinate strict cercetării de laborator și, dacă nu se specifică altceva pe eticheta produsului, produsele din catalogul A. nu vor fi folosite decât pentru cercetare (...) și nu pentru scopuri comerciale. Aceeași destinație poate fi identificată clar în catalogul electronic A. de pe pagina web http://www.x.com/chemistry/chemical-svnthesis/chemical-svnthesis-catalog.htmh, unde este precizat că "A. oferă o gamă completă de produse și tehnologii care permit cercetarea în domeniul chimiei", atașând drept dovadă si print-screen-ul de pe pagina web, demonstrând astfel că procedura negocierii a respectat art. 122 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006.
Prin urmare, afirmațiile OIPOSDRU-MENCS că în achizițiile de la A. au "fost incluse produse care nu sunt fabricate exclusiv în scopul cercetării științifice" sunt neîntemeiate. In plus, toate produsele achiziționate au fost destinate exclusiv cercetării științifice, cercetării materialelor cu utilizări biomedicale în cazul proiectului de specializare postdoctorală, și nu în cel al obținerii unui profit.
Obiectul principal de activitate al Institutului îl reprezintă cercetarea științifică în domeniul chimiei, care presupune rigori specifice în realizarea experimentelor. Printre acestea, puritatea reactivilor utilizați în laborator ocupă un loc important. Produsele chimice destinate activității experimentale necesare pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului nu au fost achiziționate în vederea purificării, așa cum sugerează în mod eronat OIPOSDRU-MENCS, întrucât la scară de laborator acest proces este extrem de costisitor, necesită aparatură specială și o cantitate mare de precursori și solvenți, cei mai mulți cu toxicitate foarte mare.
Diversitatea biomaterialelor - de la aliaje metalice dure la polimeri hidrofili moi și de la ceramice pe baza de alumină inertă la produse din colagen - este în corelație cu funcțiile biologice suplinite. Aplicațiile acestora reclamă controlul proprietăților fizico-chimice și biologice ale biomaterialelor polimerice în vederea obținerii unor structuri reproductibile, cu masa moleculară constantă, respectiv cu o distribuție omogenă a acesteia și posibilitatea sterilizării lor fără afectarea compoziției. Legat de acest aspect, în domeniul biomaterialelor se lucrează de cele mai multe ori cu purități de peste 97%. Substanțe chimice de asemenea purități, datorită complexității proceselor de obținere, nu pot fi achiziționate decât de la producători care sunt strict specializați și focusați pe cercetarea științifică. Producerea unui singur gram de substanță chimică de înaltă puritate poate dura, în unele cazuri, chiar și două-trei luni, și, din această cauză, producătorul menționează de la început în catalogul electronic estimarea livrării acestuia într-un termen mai lung. Substanțele chimice de înaltă puritate sunt, de cele mai multe ori, instabile din punct de vedere al structurii. Din acest motiv, chiar dacă sunt ofertate în catalogul electronic, substanțele chimice sunt produse și livrate în condiții speciale, într-un termen foarte scurt de la lansarea comenzii, tocmai pentru a nu se deteriora structura chimică. Ar fi un nonsens să se afirme că asemenea substanțe se pot regăsi pe rafturile magazinelor sau că se pot folosi în procesul de producție. Cel mai simplu exemplu este cel al sodiului metalic care, la puritate înaltă, este livrat în petrol pentru că în caz contrar acesta s-ar autoaprinde. Aceeași problemă apare în cazul magneziului sau fosforului ultrapur care se utilizează strict în cercetarea științifică.
Faptul că OIPOSDRU-MENCS sugerează ideea conform căreia produse de genul oxid de zinc și magneziu, acid fosforic, diluanți pe bază de cloroform, îngrășăminte chimice sau leșie ar putea fi purificate și utilizate în cercetarea științifica denotă o gravă lipsă de cunoștințe de specialitate în domeniul cercetării științifice. Aceste produse sunt utilizate la nivel industrial ca produse tehnice, însă cu un grad de puritate care nu satisface cercetarea în chimie. Produsele A. presupun un grad de puritate avansat. Laboratoarele de cercetare în chimie din toată Europa și nu numai achiziționează produse chimice de la acest concern. Dacă reactivii A. s-ar folosi pentru producția industrială, atunci produsele finale rezultate ar avea prețuri prohibitive.
A exemplificat recurentul: cloroformul este unul dintre cei mai utilizați solvenți, fiind comercializat pentru cercetare sub forma de solvent spectral, reactiv de laborator de înaltă puritate sau solvent deuterat pentru analize RMN. 1 litru de cloform anhidru (fară urme de apă) se regăsește în catalogul A. la preț ex-works (fară taxe, transport și vamă) de 101 euro/1, fară TVA, adică aproximativ 500 RON/l; cloroformul deuterat care se utilizează în analizele RMTN costă 153 euro ex-works (fară taxe, transport și vamă) pentru 1 EA (adică o unitate de ambalare ce conține 6 fiole de 5 ml), ceea ce reprezintă aproximativ 680 RON/l EA; pentru livrarea acestor produse, cât și pentru utilizarea lor, este necesară obținerea de autorizații de la instituțiile ce au ca obiect controlul activităților nucleare (pentru România este Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare); hidroxidul de sodiu este folosit, spre exemplu, pentru obținerea unui pH bazic în cazul unor reacții chimice, tratamente de suprafață pentru controlul fluxului electroosmotic într-o serie de microcanale, inactivarea unor toxine (soluție diluată de NaOH la o concentrație de 0.1-0.25 N), dozări de grupări acide, etc. Hidroxidul de sodiu care se achiziționează pentru cercetarea științifică este un produs cu o puritate de 99%; cu titlu de exemplu, produsul comercial destinat altor utilizări are puritatea de 48% și nici într-un caz nu este un produs destinat exclusiv cercetării științifice; oxidul de zinc (pudră sau nanoparticule) este folosit drept agent profilactic împotriva infecțiilor bacteriene drept agent anticancerigen, drept componentă a unor sisteme transportatoare de medicamente sau pentru intervenții terapeutice; acidul fosforic este utilizat pentru obținerea de materiale caracterizate de o bună biocompatibilitate, hemocompatibilitate și rezistență la adsorbția de proteine, cu aplicații în domenii diverse, precum stomatologie, medicină regenerativă, transport de medicamente.
Faptul că OIPOSDRU-MENCS afirmă că aceste produse pot fi obținute și în condiții interne, în condițiile în care lipsa unei autorizații emise de unul din organismele de verificare (ANA, CNCAN, ITM, etc.) ar putea atrage sancțiuni drastice (ex.: sistarea activității) denotă o necunoaștere a ceea ce înseamnă cercetarea științifică fundamentală de excelență în domeniul chimiei și fizicii polimerilor. Toate produsele chimice achiziționate prin procedura negocierii au purități de 97 % - 99,99%, care fac ca utilizarea acestor materiale să fie orientată exclusiv către cercetarea științifică. Produsele uzuale utilizate la spălarea sticlăriei sau drept solvenți care necesită o distilare prealabilă au fost achiziționate de la diferite societăți de profil din România. Cu titlu de exemplu: acetona tehnică utilizată pentru spălarea sticlăriei se poate achiziționa la preturi cuprinse între 10 si 15 RON/litru în România, pe când 5 grame de acetonă deuterată, produsă exclusiv pentru analizele RMN costă peste 100 de euro fiola.
Cu privire la pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MENCS în legătură cu nepublicarea unui anunț de participare pentru procedura negocierii, a arătat că produsele chimice pentru laborator folosite pentru cercetarea științifică, cod principal x-4 Produse chimice, au făcut obiectul a 3 proceduri de achiziție publică, conform art. 122 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, pentru atribuirea unor acorduri-cadru de produse cu durata de un an, la nivel de institut și implicit pentru proiectul în cauză. Prin urmare, atât timp cât s-a abordat o procedură ce nu prevede publicarea prealabilă a unui anunț de participare, aplicarea unei corecții financiare de 100% conform unei anexe din O.U.G. nr. 66/2011 reprezintă o gravă eroare din partea OIPOSDRU- MENCS.
Procedura negocierii fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare se finalizează cu publicarea unui anunț de atribuire în SEAP, conform dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, lucru pe care ICMPP l-a și efectuat. OIPOSDRU-MENCS confundă procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare cu achizițiile directe. Art. 122 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006, invocat de OIPOSDRU- MENCS în Nota de constatare, nu este aplicabil în speță, ci art. 122 lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006.
A încheiat 3 acorduri-cadru: Acordul-cadru nr. 2088/10.06.2010 are o valoare minimă, fără TVA, de 57.123,46 RON, echivalent 13.770 euro, la cursul BNR din 20.04.2010 de 1 euro = 4,1484 RON, nu de 63.470,52 RON (15.300 euro), așa cum afirmă eronat OIPOSDRU-MENCS; Acordul-cadru nr. 86/10.01.2011 are o valoare minimă, fără TVA, de 41.620,56 RON, echivalent 9.747,66 euro, la cursul BNR de 1 euro = 4,2698 din 03.01.2011, nu de 46.245,07 RON (10.830,70 euro), așa cum afirmă eronat OIPOSDRU-MENCS; Acordul-cadru nr. 2962/306011/08.06.2011 are o valoare minimă, fără TVA, de 62.854,64 RON, echivalent 15.308 euro, la cursul BNR din 15.05.2011 de 1 euro = 4,1060 RON, nu de 70.623,20 RON (17.200 euro), așa cum afirmă eronat OIPOSDRU-MENCS. Valoarea minimului fiecărui Acord-cadru nu este valoarea prevăzută în Documentația descriptivă, ci valoarea mai mică la care s-a ajuns ca urmare a negocierii ICMPP cu ofertantul, lucru consemnat în Procesul-verbal de negociere și în Raportul procedurii de atribuire.
Subliniază faptul că, în anul 2011, valoarea însumată a Acordului-cadru nr. 86/10.01.2011 și a Acordului-cadru nr. 2962/08.06.2011 este de 124.999 euro, nu 125.000 euro. Achizițiile la nivelul fiecărei instituții se realizează pe baza programului anual al achizițiilor publice, pe care orice instituție publică este obligată să îl întocmească, așa cum dispune art. 4 din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică.
Programul achizițiilor la nivelul întregii instituții, care cuprinde resurse din venituri buget stat venituri din proiecte finanțate din fonduri naționale, structurale și europene, se realizează anual. În același timp, responsabilitatea alegerii procedurii în conformitate cu principiul asumării răspunderii, prevăzut la art. 5 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, revine autorității contractante, iar stabilirea circumstanțelor de încadrare prevăzute de O.U.G. pentru aplicarea fiecărei proceduri sau pentru cumpărarea directă intră în responsabilitatea exclusivă a autorității contractante. Nu există un act normativ care să prevadă faptul că planul achizițiilor se realizează pe 3 ani de proiect. Există numai dispoziții legale în legislația achizițiilor publice privind planul anual al achizițiilor pe întreaga instituție, cu toate proiectele sale. Bugetul ICMPP este anual, nu pe 3 ani.
Cu privire la lipsa înștiințării UCVAP cu privire la procedura negocierii, a arătat că produsele chimice pentru laborator folosite pentru cercetarea științifică, cod principal x-4 Produse chimice, au făcut obiectul a 3 proceduri de achiziție publică, respectiv negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, conform art. 122 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006. Potrivit art. 8.1 lit. c) din Acordurile-cadru, acestea pot înceta prin atingerea valorii maxime a acordului cadru, chiar dacă are loc anterior expirării duratei sale (de un an), astfel încât, în momentul în care ICMPP a constatat la nivel de instituție că un acord-cadru a ajuns la valoarea maximă, a închis acel acord-cadru și a demarat o nouă procedură de achiziție.
A arătat prevederile art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 30/2006, în versiunea aplicabilă la data demarării procedurilor de achiziție negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, art. 124 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 10 alin. (1) din Normele de aplicare a O.U.G. nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, aprobate prin H.G. nr. 942/2006, art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2006, și a subliniat faptul că toate cele 3 acorduri-cadru au valoarea minimă si valoarea maximă, fără TVA, sub pragul de 100.000 euro, respectiv 125.000 euro (după data de 6.01.2011), fără TVA, care indică, la momentul demarării fiecărei negocieri, procedurile care fac obiectul verificării Ministerului Finanțelor Publice în baza O.U.G. nr. 30/2006. Art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2006 nu se citește independent ca un act normativ unic, ci în coroborare cu art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 30/2006 si art. 10 alin. (1) din Normele de aplicare a O.U.G. nr. 30/2006, aprobate prin H.G. nr. 942/2006, care precizează procedurile care fac obiectul controlului Ministerului Finanțelor Publice.
Așadar, ceea ce legiuitorul a exprimat în art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2006 se referă la faptul că pentru procedurile de achiziție produse cu valoarea peste 100.000 euro, respectiv 125.000 euro (după data de 6.01.2011), fără TVA, dintre care cele pentru care nu se impune publicarea unui anunț de participare în SEAP (precum negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare), autoritățile contractante au obligația de a înștiința Ministerul Finanțelor Publice asupra procedurii ce urmează a fi derulată, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertei. Astfel, pentru negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare cu valoarea sub 100.000 euro, respectiv 125.000 euro (după data de 6.01.2011), fără TVA, autoritățile contractante nu au obligația de a înștiința Ministerul Finanțelor Publice asupra procedurii ce urmează a fi derulată, întrucât nu fac obiectul O.U.G. nr. 30/2006.
Abia prin O.U.G. nr. 52/10.06.2011 pentru modificarea O.U.G. nr. 30/2006, în vigoare din data de 14.06.2011, s-a modificat art. 2, art. 1 alin. (2), art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2006. OIPOSDRU-MENCS a aplicat dispozițiile O.U.G. nr. 52/2011 în mod retroactiv, pentru situații faptice din 6.05.2010, 3.01.2011 și 16.05.2011, datele la care s-au demarat procedurile de achiziție, respectiv pentru situații faptice din 10.06.2010, 10.01.2011 și 8.06.2011, datele la care s-au semnat acordurile-cadru de achiziție. încălcând astfel principiul neretroactivității legii. Prin urmare, atât la data demarării tuturor celor 3 proceduri, cât și la data semnării acordurilor-cadru, nu exista nicio prevedere legală care să oblige autoritățile contractante să înștiințeze Ministerul Finanțelor Publice asupra procedurii ce urmează a fi derulată și nici obligativitatea acestora de a transmite autorităților de management competente rapoartele de activitate.
Cu privire la aplicarea greșită a dispozițiilor pct. 1.1 al Anexei din O.U.G. nr. 66/2011, a arătat că OIPOSDRU-MENCS a aplicat în mod eronat o corecție de 100%, invocând pct. 1.1 al Anexei din O.U.G. nr. 66/2011, care se referă la achiziții a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul/pragul stabilit, conform legislației în vigoare, pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (adică peste pragul de licitație deschisă), când, ipotetic vorbind, ar fi trebuit să se întemeieze pe pct. 2.1 al anexei din O.U.G. nr. 66/2011, care se referă la achiziții a căror valoare este sub plafonul/pragul stabilit conform legislației în vigoare, pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (adică sub pragul de licitație deschisă), care prevede o corecție financiară de 25%.
Cu privire la lipsa calității de unic reprezentant în România al producătorului pentru produsele chimice achiziționate prin procedura negocierii, a arătat că a deține exclusivitate presupune în mod clar din punct de vedere juridic că acesta este unicul reprezentant în România. In plus, un contract de agenție prevede, conform art. 2072 C. civ., "comitentul îl împuternicește în mod statornic pe agent fie să negocieze, fie atât să negocieze, cât și să încheie contracte, în numele și pe seama comitentului, în schimbul unei remunerații, în una sau în mai multe regiuni determinate". Conform art. 2075 alin. (3) C. civ., una din caracteristicile acestui contract este clauza de neconcurență, care "se aplică doar pentru regiunea geografică sau pentru grupul de persoane și regiunea geografică la care se referă contractul de agenție și doar pentru bunurile și serviciile în legătură cu care agentul este împuternicit să negocieze și să încheie contracte".
Atât timp cât contractul de agenție este încheiat pentru România si produsele supuse acestui contract sunt cele livrate de către A., este mai mult decât clar că unicul reprezentant pentru ROMÂNIA al acestui concern este S.C. B. S.R.L., care este împuternicit de S.C. B. S.R.L. (ambele făcând parte din grupul de firme B.). La data demarării procedurii de achiziție, s-a făcut o cercetare de piață în urma căreia majoritatea firmelor contactate fie nu au răspuns, fie și-au declinat calitatea de reprezentanți ai firmei A., refuzând să oferteze produsele comercializate de concern. Au fost atașate drept dovadă câteva din aceste negații de la F., care este un lider în Europa pe partea de producție produse chimice și de la S.C G. S.R.L., care este reprezentant H. SUA, specializat în producție și vânzări de reactivi de laborator pe baza de silicați (produse rar utilizate în cadrul institutului).
În continuare, recurenta a arătat că Decizia nr. x/13.06.2016 nu este semnată la final de absolut nimeni (membrii comisiei de soluționare a contestației) și nu este stampilată, doar acest aspect constituind în sine un motiv de nelegalitate, iar instanța de fond a omis a se pronunța asupra anulării Deciziei de soluționare a contestației; OIPOSDRU-MECS și-a schimbat apărările și a modificat temeiul juridic al corecției financiare pe parcursul procedurii prealabile administrative, în Nota de constatare afirmă că se întemeiază pe pct. 1.1 al Anexei din O.U.G. nr. 66/2011, iar în Decizia de soluționare a contestației afirmă că nu se întemeiază pe pct. 1.1 al Anexei din O.U.G. nr. 66/2011.
A arătat faptul că Ghidul Comisiei Europene COCOF 07/0037/03-RO, varianta finală din 29.11.2007, nu constituie un act normativ european întrucât nu are rang de Regulament sau Directivă, ci reprezintă doar orientări, pe care România le-a transpus în legislația națională abia prin O.U.G. nr. 66/2011, iar OIPOSDRU-MECS și-a schimbat apărările și și-a modificat temeiul juridic al corecției financiare pe parcursul procedurii prealabile administrative.
IV Apărările formulate de intimatul pârât
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
A arătat, cu privire la lipsa semnăturilor pe Nota constatare nereguli si stabilire corecțiilor financiare, că aceasta se bucură de același regim juridic ca și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, conform art. 21 pct. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, față de art. 268 alin. (1) C. civ. și cele reținute corect de instanța de fond a fost făcută dovada deplină de asumare a actului administrativ de către instituția emitentă, conferind acestuia forța obligațională de care se bucură conform prevederilor O.U.G. nr. 66/2011.
Cu privire la termenele menționate în O.U.G. nr. 66/2011, legiuitorul nu a prevăzut o sancțiune pentru nerespectarea termenele menționate în O.U.G. nr. 66/2011, iar reclamanta nu a dovedit vătămarea ce i-a fost cauzată prin această neregularitate de ordin formal; nefiind vorba despre un termen de decădere, depășirea acestuia nu atrage nelegalitatea actului administrativ emis, ci ar putea atrage cel mult răspunderea autorității emitente pentru eventualele prejudicii cauzate debitorului prin comunicarea cu întârziere a titlului de creanță,
Cu privire la susținerile privind aplicarea retroactivă a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, a arătat că pentru faptele săvârșite sub imperiul O.G. nr. 79/2003 s-au aplicat prevederile O.U.G. nr. 66/2011, întrucât norma procedurală aplicabilă este cea care există în momentul controlului. Verificarea s-a desfășurat ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011, la fel și constatarea neregulilor. Problema de drept care se impune a fi dezlegată în cauză, în contextul de fapt prezentat, este dacă legea nouă poate fi aplicată și efectelor viitoare ale unor situații apărute sub imperiul legii vechi, respectiv O.G. nr. 79/2003, sens în care se impune a sublinia jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 26 mai 2016 în cauzele conexe C-260/14 și C-261/14. Mai mult, contractul de finanțare a fost semnat la data de 31.03.2010, iar la data săvârșirii neregulii, dar și în prezent, era și este în vigoare Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, care se aplică direct, fiind parte a legislației naționale, în temeiul acestuia fiind emisă și O.U.G. nr. 66/2011.
Cu privire la reținerea în sarcina reclamantei a neregulii referitoare la achiziționarea prin procedura negocierii de produse chimice care nu ar fi fabricate exclusiv în scopul cercetării științifice, a arătat că neîndeplinirea ipotezei legislative prevăzute în art. 122 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006 este rezultatul introducerii în Anexa la Documentația descriptivă privind cantitatea minimă de produse chimice pentru laborator folosite pentru cercetarea științifică și a altor produse care nu sunt fabricate exclusiv în scopul cercetării științifice, instanța de fond a reținut în mod corect că a fost încălcat art. 122 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, principiul transparenței și nerespectarea unui grad de publicitate adecvat. Susținerea reclamantei potrivit căreia în activitatea de cercetare sunt folosite substanțe cu un grad de puritate foarte mare nu exclude concluzia că respectivele substanțe, enumerate anterior, nu sunt fabricate exclusiv în scopul cercetării științifice, și, prin urmare, respectivele substanțe ar fi putut fi livrate și de alți furnizori ai respectivelor substanțe, autoritatea contractantă putând solicita ca substanțele enumerate - zinc oxide, magnesium oxide, phosphoric acid, chloroform, hidroxid de sodiu - să aibă proprietățile considerate necesare.
Referitor la nepublicarea unui anunț de participare pentru procedura negocierii, a invocat art. 122 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006, faptul că reclamanta a inițiat 3 proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț și a încheiat trei acorduri cadru cu același furnizor, valoarea totală aferentă celor 3 acorduri-cadru a fost de 180.338,79 RON (143.330,79 euro) pentru achiziția minimului prevăzut în Documentația descriptiva și de 858,935,87 RON (205.000 euro) pentru achiziția maximului, precum și art. 23 și art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, astfel că reclamanta avea obligația, la momentul întocmirii cererii de finanțare în vederea solicitării finanțării nerambursabile, să estimeze necesarul de materiale care urmau a fi utilizate în proiect și prin urmare la determinarea valorii estimate a contractului inițial trebuiau și puteau fi luate în considerare inclusiv serviciile ce ar fi putut fi achiziționate ulterior.
Cu privire la faptul că nu a anunțat UCVAP cu privire Ia procedura negocierii, a invocat art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 la data demarării celor 3 proceduri de achiziție, faptul că alocarea însumată a celor trei acorduri cadru, ce au fost divizate cu încălcarea dispozițiilor art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006, a fost de 205.000 euro, prin urmare reclamanta avea obligația prevăzută de art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, pe care însă nu a respectat-o.
In ceea ce privește critica reclamantei privind aplicarea greșită a dispozițiilor pct. 1.1 al Anexei din O.U.G. nr. 66/2011, a unei corecții de 100%, reclamanta a procedat contrar dispozițiilor art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006, divizând contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică, valoarea celor trei acorduri cadru fiind de 205.000 euro, nu respectă prevederile art. 2 alin. (3) din Contractul de finanțare x, art. 23 coroborate cu prevederile art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 18 alin. (1) din O.U.G. nr. 64/2006 cu modificările și completările ulterioare, nu au fost rezultatul unei proceduri transparente și au fost obscure, nebeneficiind de o publicitate adecvată conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, nu s-a respectat obligația prevăzută în art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, aplicarea corecției de 100% este legală și legitimă.
În ceea ce privește calitatea de unic reprezentant în România al producătorului pentru produsele chimice achiziționate prin procedura negocierii, așa cum corect a reținut instanța de fond, la baza acestei autorizări se află un contract de agenție prin care S.C. B. S.R.L. deține doar calitatea de agent autorizat în România al companiei A., aspect care nu putea să confere societății B. S.R.L. calitatea de reprezentant exclusiv în România al companiei A..
Referitor la faptul că Decizia de soluționare a contestației nu ar fi semnată și ștampilată la finalul ei, este legală, corectă și justă reținerea instanței de fond că această critică nu poate fi primită, iar cât privește celelalte motive de recurs, recurenta este în eroare, față de cele reținute în hotărârea recurată, instanța de fond răspunzând tuturor aspectelor invocate în cererea introductivă.
V Considerentele Înaltei Curți
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate prin cererea de recurs, prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 6) și 8) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ., "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", se constată că, deși a fost invocat, recurenta nu a indicat în mod concret argumente care să poată fi analizate în cadrul acestui motiv de casare; deși în cererea de recurs se enunță faptul că hotărârea cuprinde motive contradictorii, nu se invocă concret motive de recurs pentru analiza acestuia, motivele de recurs fiind circumscrise motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ.
În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", Înalta Curte constată următoarele:
Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.03.2016 privind proiectul x "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale I.", cod SMIS 19207, implementat de Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iași, s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanță bugetară în valoare de 227.938,47 RON.
S-a constatat că pentru achiziționarea de produse chimice pentru laborator necesare în implementarea contractului de finanțare x "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale I.", cod SMIS 1920, beneficiarul a încheiat cu firma S.C. B. S.R.L. acordul cadru nr. 2088/10.06.2010, acordul cadru nr. 86/10.01.2011 și acordul cadru nr. 2962/08.06.2011 privind achiziționarea de produse chimice pentru laborator folosite în cercetarea științifică; în perioada 10.06.2010-08.06.2011, aferent achizițiilor realizate pentru implementarea activităților proiectului, au fost aplicate 3 proceduri de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de negociere cu același furnizor și încheiate cele trei acorduri cadru pentru produse similare (a fost utilizat un singur cod CPV 24000000-4 produse chimice); valoarea estimată totală pentru achiziționarea de produse chimice pentru laborator, aferentă celor trei acorduri cadru încheiate, a fost de 180.338,79 RON (43.330,70 euro) pentru achiziția minimului prevăzut în Documentația descriptivă și de 858.935,87 RON (205.000 euro) pentru achiziția maximului.
S-a concluzionat că s-a utilizat eronat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, la procedură fiind invitat un singur ofertant, care nu a îndeplinit în totalitate cerințele de calificare din documentația descriptivă, și nu a existat nicio formă de publicitate privind achizițiile de produse chimice pentru laborator folosite în cercetarea științifică, în condițiile în care acestea nu erau fabricate exclusiv în scopul cercetării științifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice, astfel fiind încălcate prevederile art. 122 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică.
S-au reținut: prevederile art. 4 din Contractul de finanțare (...) - "Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de: Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, de Ordinul comun al Ministrului Muncii Familiei și Egalității de Șanse și a Ministrului Finanțelor Publice nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", cu modificările ulterioare, de Ghidul Solicitantului, de prezentul contract, de instrucțiunile emise de AMPOSDRU, precum și de alte dispoziții legale aplicabile"; pct. 4.3.1 "Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor " din Ghidul solicitantului Condiții generale 2009 aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 1389/22.06.2009 - "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții: (...) 8. să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitar"; art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007 - "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 și art. 5 alin. (2) d) să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare"; prevederile Hotărârii nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii; Instrucțiunea nr. 26/2010 a AMPOSDRU; O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Anexa cu Corecțiile/Reducerile financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora în caz de nerespectare a reglementărilor privind achizițiile; H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011.
În conformitate cu Ghidul Comisiei Europene COCOF 07/0037/03-RO, varianta finală din 29.11.2007, "Orientări pentru stabilirea corecțiilor financiare care trebuie aplicate cheltuielilor cofinanțate din fondurile structurale și fondul de coeziune în caz de nerespectare a normelor în materie de contracte de achiziții publice", în baza dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatare și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, respectiv punctul 1.1 din Anexa cu Corecțiile/Reducerile financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora în caz de nerespectare a reglementărilor privind achizițiile, pct. Nepublicarea unui anunț de participare, s-a aplicat o corecție de 100% din sumele care au fost rambursate beneficiarului în baza acordurilor cadru încheiate cu nr. x/10.06.2010, nr. y/10.01.2011 și nr. z/08.06.2011 privind achiziționarea de produse chimice pentru laborator.
S-a constatat că valoarea corecției financiare este de 268.162,91 RON și s-a stabilit o creanță bugetară de recuperat în valoare de 227.938,47 RON contribuție din fonduri UE, restul de 40.224,44 RON fiind contribuția beneficiarului.
Împotriva acestei Note de constatare reclamanta a formulat contestație, respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. x/13.06.2016, iar împotriva celor două acte administrative a formulat acțiunea în anulare respinsă ca neîntemeiată prin sentința recurată.
Motivele de recurs privind lipsa unor semnături pe Nota de constatare nr. x/29.03.2016 și Decizia nr. x/13.06.2016, încălcarea dispozițiilor legale ce stabilesc termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sunt nefondate.
Instanța de fond a constatat în mod corect că Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare și Decizia contestată sunt semnate de echipa de control și conducătorul autorității emitente, este aplicată ștampila autorității emitente, nefiind incidente motive de nelegalitate a actelor administrative pentru lipsa semnăturii. De asemenea, a constatat în mod corect că termenele invocate sunt termen de recomandare, a cărui depășire nu atrage nulitatea, având ca scop asigurarea celerității procedurii constatării și sancționării neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene, astfel că simpla nerespectare a acestora nu conduce la nelegalitatea actelor administrative.
Motivul de recurs privind aplicarea retroactivă a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, la data inițierii procedurilor de achiziție fiind în vigoare O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, sunt nefondate.
Într-adevăr, prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, care a abrogat O.G. nr. 79/2003, potrivit cărora "Activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare", au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 66/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 7 aprilie 2015.
S-a apreciat că textul de lege criticat aduce atingere principiului neretroactivității, deoarece permite aplicarea normelor de drept substanțial din O.U.G. nr. 66/2011 cu privire la nereguli săvârșite în intervalul temporal în care era în vigoare O.G. nr. 79/2003. În consecință, Curtea Constituțională a constatat că se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârșirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, așadar fără a se putea combina dispozițiile de drept substanțial din O.G. nr. 79/2003 cu cele ale O.U.G. nr. 66/2011, calificarea neregulii și stabilirea creanțelor bugetare, în vreme ce procedura urmată de organele de control va fi cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului. Rezultă că în mod corect procedura în baza căreia s-a efectuat controlul a fost cea prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011.
În ceea ce privește calificarea neregulii și stabilirea creanțelor bugetare, Curtea Constituțională a reținut că, sub aspectul definirii neregulii, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 sunt mai severe, în sensul că reglementează și cu privire la potențialitatea prejudicierii bugetului Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit, în schimb, sub aspectul corecțiilor/reducerilor în cazul constatării neregulilor, dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 sunt mai favorabile decât cele ale O.G. nr. 79/2003, stabilind în anexa la ordonanța de urgență corecții/reduceri procentuale, potrivit principiului proporționalității.
Referitor la definiția neregulii, dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 sunt o preluare a prevederilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit cărora "constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate", precum și a prevederilor art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, potrivit cărora "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general. În Nota de constatare a fost reținut Ghidul Comisiei Europene COCOF 07/0037/03-RO, varianta finală din 29.11.2007, "Orientări pentru stabilirea corecțiilor financiare care trebuie aplicate cheltuielilor cofinanțate din fondurile structurale și fondul de coeziune în caz de nerespectare a normelor în materie de contracte de achiziții publice".
Cu privire la posibilitatea aplicării corecțiilor financiare sau a declarării neeligibilității, în cazul nerespectării de către beneficiar a legislației în domeniul achizițiilor publice, se impune, de asemenea, a se avea în vedere că prin Hotărârea pronunțată la data de 26.05.2016, în cauzele conexate C-260/14 și C-261/14, Județul Neamț și Județul Bacău cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că "principiile securității juridice și protecției încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecții financiare reglementate printr-un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc o pretinsă încălcare a unor dispoziții în materia atribuirii unor contracte de achiziții publice, cu condiția să fie vorba despre aplicarea unei reglementări noi la efectele viitoare ale unor situații apărute sub imperiul reglementării anterioare, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, care trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor relevante din litigiile principale". În hotărârea Curții s-a citat, în același sens, și jurisprudența anterioară, respectiv soluția pronunțată în cauza C-89/14, A2A, din data de 03.09.2015.
Având în vedere interpretarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene aspectelor privind aplicarea în timp a O.U.G. nr. 66/2011, în cauză fiind îndeplinită condiția ca noile reglementări să fie aplicate efectelor viitoare ale unor situații apărute sub imperiul reglementării anterioare, sunt nefondate motivele de recurs care vizează încălcări ale principiului neretroactivității legii, ca urmare a constatării neconstituționalității art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 prin Decizia Curții Constituționale nr. 66/2015.
Motivele de recurs care privesc neregula constatată de OIPOSDRU-MENCS în legătură cu achiziționarea prin procedura negocierii de produse chimice care nu au fost fabricate exclusiv în scopul cercetării științifice, aplicarea dispozițiilor art. 122 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, lipsa înștiințării UCVAP cu privire la procedura negocierii sunt fondate.
S-a reținut că au fost efectuate 3 proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de negociere cu același furnizor și au fost încheiate 3 acorduri cadru pentru produse similare (a fost utilizat un singur cod CPV 24000000 - 4 produse chimice), valoarea estimată totală pentru achiziționarea de produse chimice pentru laborator aferentă celor 3 acorduri cadru încheiate a fost de 180.338,79 RON (43.330,70 euro) pentru achiziția minimului prevăzut în documentația descriptivă și de 858.935,87 RON (205.000 euro) pentru achiziția maximului.
S-a constatat că, în calitate de autoritate contractantă, reclamantul a utilizat eronat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare și nu a existat nicio formă de publicitate privind achizițiile de produse chimice pentru laborator folosite în cercetarea științifică, în condițiile în care acestea nu erau fabricate exclusiv în scopul cercetării științifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice, astfel fiind încălcate prevederile art. 122 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006 privi