ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 167 din data de 5 aprilie 2017 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, în privința inculpatului A., din infracțiunile pentru care acest inculpat a fost trimis în judecată prin rechizitoriu, în infracțiunile prev. de art. 107 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 rep., forma actuală, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale - persoană vătămată B.), art. 107 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 rep., forma actuală, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale - persoană vătămată C.), art. 109 alin. (1) lit. c) Legea nr. 46/2008 rep., forma actuală, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale - persoană vătămată B.) și art. 109 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 rep., forma actuală, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale - persoană vătămată C.), toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., formulată de inculpatul A. prin avocat.
În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., în privința inculpatului A., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriu, prev. de art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. și art. 110 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (persoană vătămată B.); art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (cu referire la D.), art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (cu referire la E.), art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (cu referire la F.), art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (cu referire la G.), art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (cu referire la H.), art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (cu referire la I.), art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (cu referire la J.), art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (cu referire la K.), art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen. (cu referire la L.), art. 47 C. pen. rap. la art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu referire la M. - n.1946), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la N.), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la E.), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la F.), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la G.), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la H.), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la O.-n.1946), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la I.), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la J.), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la L.), art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 5 C. pen., (cu privire la P.), toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen. (persoane vătămate B. și C.), în infracțiunile prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (forma în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (11 acte materiale) și de art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (forma în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (11 acte materiale), ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (forma în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (11 acte materiale) și art. 5 C. pen., cu aplicarea în cauză a disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., la 2 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (forma în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (11 acte materiale) și art. 5 C. pen., cu aplicarea în cauză a disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la 2 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969, au fost contopite cele două pedepse stabilite mai sus și s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare.
Totodată, s-au aplicat inculpatului A. dispozițiile art. 71 C. pen. din 1969 rap. la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. din 1969.
În baza art. 86
1
C. pen. din 1969, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit disp. art. 86
2
C. pen. din 1969.
S-a instituit în sarcina inculpatului A. respectarea, pe durata termenului de încercare, a următoarelor măsuri de supraveghere, prev. de art. 86
3
alin. (1) lit. a) - d) C. pen. din 1969: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Vâlcea, la datele fixate de acest serviciu; b) să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune Vâlcea orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune Vâlcea schimbarea locului de muncă; d) să comunice Serviciului de Probațiune Vâlcea informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a atras atenția inculpatului A. asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen. din 1969.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 118 alin. (1) lit. b) și alin. (4) C. pen. din 1969, s-a dispus confiscarea de la inculpatul A. a drujbei pe care a folosit-o la tăierea fără drept a arborilor, urmând ca, în situația în care aceasta nu se mai găsește, în locul ei să fie confiscate de la inculpat bani și bunuri până la concurența sumei de 100 RON.
S-a constatat ca fiind acoperit integral prejudiciul material pe care inculpatul A. l-a produs persoanelor vătămate/părți civile B. și C. prin comiterea infracțiunilor reținute în sarcina acestora și s-a luat act că persoanele vătămate/părți civile B. și C. nu mai au pretenții civile în cauză.
Ca stare de fapt, prima instanță a reținut următoarele:
"1. În perioada octombrie- noiembrie 2011, inculpatul A. a tăiat fără drept, cu drujba, un număr de 6 arbori nemarcați, de esență gârniță, din pădurea situată în UP VI - UA 153, ce aparține persoanei vătămate B.
Dintre cei 6 arbori tăiați ilegal, 4 au fost transportați de către inculpatul Q. cu căruța sa, la locuința din com. Stoilești, jud. Vâlcea, a inculpatului A., inculpatul Q. primind pentru acest transport ceilalți 2 arbori care fuseseră tăiați de către inculpatul A.
Astfel cum rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.10.2014, inculpatul Q. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure UP VI - UA 153, indicându-le cele 6 cioate ale arborilor specia gârniță ce au fost tăiați de către inculpatul A., care nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Fiind audiat de către organul de cercetare penală, inculpatul Q. a relatat împrejurările în care inculpatul A. a tăiat cei șase arbori, precizând că respectivii arbori nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Potrivit Adresei nr. x/27.10.2014 emisă de R., valoarea prejudiciului produs de către inculpatul A. prin tăierea ilegală și sustragerea celor 6 arbori sus-menționați, cu un volum total de 7,724 mc., este de 1566,77 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R. a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii/constatării faptei, era de 71 RON/mc.
În cursul lunilor octombrie - noiembrie 2011, inculpatul A. a instigat pe inculpatul L. să taie un număr de 3 arbori nemarcați, specia gârniță, de pe terenul pădure, situat în UP VI - UA 153, teren ce aparține persoanei vătămate B., spunându-i acestuia că arborii îi aparțin, fiind pădurea sa. Astfel, inculpatul L. i-a dat inculpatului A., pentru cei 3 arbori, suma de 250 RON. Cei doi s-au deplasat în pădurea ce aparține persoanei vătămate B., iar inculpatul A. i-a indicat inculpatului L., cei trei arbori specia gârniță, nemarcați, pe care acesta din urmă i-a tăiat cu drujba și i-a transportat la locuința sa.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.10.2014, inculpatul L. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure UP VI - UA 153, indicându-le cele 3 cioate ale arborilor specia gârniță pe care îi tăiase la indicația inculpatului A., constatându-se că respectivele cioate nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Fiind audiat de către organul de cercetare penală, inculpatul L. a relatat împrejurările în care a tăiat, la indicațiile inculpatului A., cei trei arbori specia gârniță, precizând că respectivii arbori nu aveau marcă silvică de tăiere.
Conform Adresei nr. x/27.10.2014, emisă de R., cei trei arbori aveau un volum de 4,350 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 920,58 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R. a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, era de 71 RON/mc.
Inculpatul A., în perioada octombrie - noiembrie 2011, a instigat pe inculpata I. să taie și să sustragă un număr de 2 arbori, specia gârniță, nemarcați, din pădurea situată în UP VI - UA 153, ce aparține persoanei vătămate C., creându-i acesteia impresia că pădurea îi aparține. Pentru cei doi arbori, inculpatul a primit de la inculpata I. suma de 50 RON. Cei doi arbori pe care inculpatul A. i-a indicat pentru a fi tăiați, nu erau marcați și au fost ulterior tăiați, la solicitarea inculpatei I., de către inculpatul L., fiind apoi transportați la locuința inculpatei.
Fiind audiați de către organul de cercetare penală, inculpații L. și I. au confirmat situația de fapt reținută mai sus.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.10.2014, inculpatul L. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure situat în UP VI - UA 153, indicându-le cele 2 cioate ale arborilor specia gârniță pe care i-a tăiat la solicitarea inculpatei I., constatându-se că respectivele cioate nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Potrivit Adresei nr. x/27.10.2014, emisă de R., cei doi arbori aveau un volum de 2,228 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 459,66 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R. a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării/comiterii faptei, era de 71 RON/mc.
Inculpatul N., în toamna anului 2011, a auzit de la un unchi al său, S., că inculpatul A. are lemne de vânzare, astfel a mers la acesta și împreună s-au deplasat în pădure, în pct. (...), iar inculpatul A. i-a indicat un număr de 5 arbori nemarcați, specia gârniță, pe care urma să-i taie. Pentru cei 5 arbori, inculpatul N. i-a dat acestuia suma de 150 RON. Inculpatul A. i-a spus că se va ocupa el de marcarea arborilor, însă nu a realizat acest lucru, creându-i inculpatului N. impresia că arborii sunt din pădurea proprietatea sa. Cei 5 arbori au fost tăiați cu drujba de către inculpatul T., la solicitarea inculpatului N. și duși la locuința acestuia din urmă.
Fiind audiați de către organul de cercetare penală, inculpații N. și T. au confirmat situația de fapt reținută mai sus.
Așa cum rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 06.10.2014, inculpații N. și T. au condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure UP VI - UA 153, indicându-le cele 5 cioate ale arborilor specia gârniță, pe care inculpatul T. îi tăiase la solicitarea inculpatului N., constatându-se că respectivele cioate nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Din materialul probator aflat în dosarul de urmărire penală rezultă arborii au fost tăiați de pe terenul cu vegetație forestieră situat în UP VI - UA 153, teren ce aparține persoanei vătămate C.
Potrivit Adresei nr. x/27.10.2014, emisă de R., cei cinci arbori aveau un volum de 4,915 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 909,38 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R., reiese că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării/comiterii faptei, era de 71 RON/mc.
În toamna anului 2011, lunile octombrie- noiembrie, inculpatul A. a vândut doi arbori specia gârniță, nemarcați, inculpatului K., creându-i impresia că arborii îi aparțin. Cei doi s-au deplasat în pădurea situată în UP VI - UA 153, iar inculpatul A. i-a indicat cei 2 arbori, care erau nemarcați, pe care inculpatul K. i-a tăiat cu drujba și i-a transportat la domiciliul său.
Fiind audiat de către organul de cercetare penală, inculpatul K. a relatat împrejurările în care a tăiat, la indicațiile inculpatului A., cei doi arbori specia gârniță, precizând că respectivii arbori nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
De asemenea, fiind audiat de către organul de cercetare penală, martorul J. a confirmat situația de fapt reținută mai sus, relatând că, în toamna anului 2011, l-a văzut pe inculpatul K. când a tăiat arborii, iar în pădurea respectivă l-a văzut și pe inculpatul A., acesta din urmă fiind împreună cu inculpatul K.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 13.10.2014, inculpatul K. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure situat în UP VI - UA 153, indicându-le cele două cioate ale arborilor specia gârniță, pe care îi tăiase la indicația inculpatului A., constatându-se că respectivele cioate nu prezentau marca silvică rotundă de tăiere.
Cei doi arbori au fost tăiați de pe terenul persoanei vătămate C., iar potrivit Adresei nr. x/27.10.2014, emisă de R., aceștia aveau un volum de 3,247 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 875,93 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R. a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, era de 71 RON/mc.
Inculpatul E., în toamna anului 2011, a discutat cu inculpatul A. cu privire la faptul că dorește să cumpere de la acesta arbori. Astfel, inculpatul A. a fost de acord și au mers în pădurea situată în UP VI - UA 153, unde acesta i-a indicat inculpatului E., cei doi arbori specia gârniță, nemarcați, pentru care a primit suma de 130 RON. Cei doi arbori nemarcați au fost tăiați la solicitarea inculpatului E. de către inculpatul Q., cu drujba, și transportați la locuința lui E.
Fiind audiați de către organul de cercetare penală, inculpații E. și Q. au confirmat situația de fapt reținută mai sus.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.10.2014, inculpatul Q. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure situat în UP VI - UA 153, indicându-le cele două cioate ale arborilor specia gârniță, pe care îi tăiase la indicația inculpatului E., constatându-se că respectivele cioate nu prezentau marca silvică rotundă de tăiere.
Cei doi arbori au fost tăiați de pe terenul persoanei vătămate B., iar potrivit Adresei nr. x/28.11.2014, emisă de R., aceștia aveau un volum de 2,288 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 459,66 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R. a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării/comiterii faptei, era de 71 RON/mc.
În toamna anului 2011, inculpatul G. a auzit prin comună că inculpatul A. vinde material lemnos, astfel că a mers la acesta și a convenit să-i vândă 2 arbori, specia gârniță. În aceste condiții, cei doi au mers la un teren cu vegetație forestieră, în pct. (...), situat în UP VI - UA 153, unde inculpatul A. i-a creat impresia că terenul îi aparține și a indicat inculpatului G., cei 2 arbori pe care urma să-i taie și să-i ducă la domiciliul său. Cei doi arbori nu prezentau marcă silvică și pentru aceștia inculpatul G. i-a dat inculpatului A. suma de 120 RON. Arborii au fost tăiați cu drujba, la solicitarea inculpatului G., de către inculpatul U., zis V. Arborii tăiați de inculpatul U. au fost transportați apoi la locuința inculpatului G., cu căruța, de către martorul W.
Fiind audiați de către organul de cercetare penală, inculpații G. și martorii W. și X. au confirmat situația de fapt reținută mai sus.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.10.2014, inculpatul G. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure situat în UP VI - UA 153, indicându-le cele două cioate ale arborilor specia gârniță, arbori pe care îi cumpărase de la inculpatul A., constatându-se că respectivele cioate nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Cei doi arbori au fost tăiați de pe terenul persoanei vătămate B., iar potrivit Adresei nr. x/27.10.2014, emisă de R., aceștia aveau un volum de 2,926 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 627,43 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R. a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării/comiterii faptei, era de 71 RON/mc.
Inculpata H., în toamna anului 2011, în luna octombrie sau noiembrie, a mers împreună cu martora Y., la inculpatul A. și a cumpărat de la acesta 2 arbori, specia gârniță. Inculpatul A. a mers cu ea la un teren cu pădure, situat în UP VI - UA 153 - pct. (...), creându-i acesteia impresia că îi aparține, unde i-a indicat 2 arbori, specia gârniță, pe care aceasta urma să-i taie și să-i ducă la domiciliul său. Cei doi arbori nu erau marcați cu marcă silvică rotundă, aveau doar un cioplaj, iar pentru aceștia inculpata H. i-a dat inculpatului A. suma de 140 RON. Arborii au fost tăiați cu drujba de către inculpatul Z. la solicitarea inculpatei H. și au fost transportați la locuința acesteia.
Fiind audiați de către organul de cercetare penală, inculpații H. și Z. au confirmat situația de fapt reținută mai sus.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 08.10.2014, inculpata H. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure situat în UP VI - UA 153, indicându-le cele două cioate ale arborilor specia gârniță, arbori pe care îi cumpărase de la inculpatul A., constatându-se că respectivele cioate nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Cei doi arbori au fost tăiați de pe terenul persoanei vătămate B., iar potrivit Adresei nr. x/27.10.2014, emisă de R., aceștia aveau un volum de 2,594 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 536,69 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R. a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării/comiterii faptei, era de 71 RON/mc.
În toamna anului 2011, probabil în cursul lunii noiembrie, nu s-a putut stabili cu certitudine, martora AA., auzind prin sat că inculpatul A. are lemne de vânzare s-a dus la acesta și l-a întrebat dacă mai are să-i vândă și ei, deoarece avea nevoie de lemne pentru iarnă. Inculpatul i-a răspuns afirmativ și a doua zi, acesta a mers în pădure, în pct. (...), împreună cu tatăl martorei, respectiv M., inculpatul A. creându-i acestuia impresia că terenul îi aparține, ocazie cu care a indicat inculpatului M. doi arbori nemarcați, specia gârniță, pe care urma să-i taie. Pentru arbori, inculpatul A. a pretins martorei AA. suma de 150 RON, pe care a și primit-o de la aceasta. Astfel, inculpatul M. a indicat fiului său, inculpatul O., arborii pe care trebuia să-i taie, iar acesta din urmă a tăiat cu drujba un număr de 5 arbori, nemarcați, ce au fost transportați cu căruța de către inculpatul Q., la locuința martorei AA.
Fiind audiați de către organul de cercetare penală, inculpații Q., O., BB. și martora AA. au confirmat situația de fapt reținută mai sus.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 19.10.2014, inculpatul M. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure UP VI - UA 153, indicându-le cele cinci cioate ale arborilor specia gârniță, pe care îi tăiase în împrejurările descrise mai sus, constatându-se că respectivele cioate nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Cei cinci arbori au fost tăiați de pe terenul persoanei vătămate C., iar potrivit Adresei nr. x/27.10.2014, emisă de R., aceștia aveau un volum de 5,748 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 1144,17 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R. a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării/comiterii faptei, era de 71 RON/mc.
Inculpata F., în perioada octombrie - noiembrie 2011, a cumpărat 2 arbori de esență gârniță, nemarcați, de la inculpatul A.. Astfel, inculpatul A. s-a deplasat împreună cu inculpata F., la terenul cu vegetație forestieră situat în UP VI - UA 153, creându-i acesteia impresia că terenul îi aparține și i-a indicat doi arbori nemarcați, specia gârniță, pentru a fi tăiați. Aceasta i-a dat pentru cei doi arbori suma de 140 RON. Arborii au fost tăiați cu drujba de către inculpatul Z., la indicația inculpatei F. și transportați apoi la domiciliul acesteia, prin târâre cu un tractor.
Fiind audiați de către organul de cercetare penală, inculpații F. și Z. au confirmat situația de fapt reținută mai sus.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.10.2014, inculpatul Z. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure situat în UP VI - UA 153, indicându-le cele două cioate ale arborilor specia gârniță, arbori pe care îi tăiase în împrejurările descrise mai sus, constatându-se că respectivele cioate nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Cei doi arbori au fost tăiați de pe terenul persoanei vătămate B., iar potrivit Adresei nr. x/27.10.2014, emisă de R., aceștia aveau un volum de 2,594 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 536,69 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R. a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, era de 71 RON/mc.
Inculpatul J., în cursul lunii noiembrie 2011, a cumpărat de la inculpatul A., un număr de 3 arbori specia gârniță. Astfel, inculpatul A. s-a deplasat la terenul cu vegetație forestieră situat în UP VI - UA 153, împreună cu inculpatul J., creându-i acestuia impresia că respectiva pădure îi aparține și a indicat inculpatului J. arborii pe care urma să-i taie și să-i ducă la domiciliul său. Cei trei arbori specia gârniță, nemarcați, au fost tăiați cu drujba de către inculpatul J. și transportați la domiciliul acestuia, cu căruța, de către inculpatul Q.
Fiind audiat de către organul de cercetare penală, inculpatul Q. a confirmat situația de fapt reținută mai sus.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.10.2014, inculpatul Q. a condus organul de poliție și organul silvic la terenul pădure situat UP VI - UA 153, indicându-le cele trei cioate ale arborilor specia gârniță, arbori pe care îi tăiase inculpatul J. în împrejurările descrise mai sus, constatându-se că respectivele cioate nu prezentau cioplaj sau marca silvică rotundă de tăiere.
Cei trei arbori au fost tăiați de pe terenul persoanei vătămate C., iar potrivit Adresei nr. x/27.10.2014, emisă de R., aceștia aveau un volum de 5,732 mc., valoarea prejudiciului produs fiind de 1328,20 RON.
De asemenea, din cuprinsul adreselor emise de R., a reieșit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării/comiterii faptei, era de 71 RON/mc.
Deși, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul J. nu a recunoscut că ar fi tăiat cei trei arbori nemarcați, materialul probator aflat la dosarul cauzei infirmă apărarea inculpatului. De altfel, pe parcursul judecății, inculpatul J. a recunoscut în totalitate fapta pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriu, așa cum este descrisă în actul de sesizare a instanței.
La rândul său, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul A. nu a recunoscut comiterea faptelor. Acesta a susținut că nu a vândut sau tăiat vreun arbore din pădurile persoanelor vătămate B. și C. De asemenea, inculpatul A. a mai susținut că mama sa, CC., și persoanele vătămate B. și C., nu ar fi procedat la ieșirea din indiviziune în privința terenului cu vegetație forestieră și că nu ar fi fost niciodată la terenul cu vegetație forestieră să stabilească mejdinele.
Instanța de fond a apreciat că aceste susțineri ale inculpatului A. sunt contrazise de materialul probator aflat la dosarul cauzei.
În această ordine de idei, s-a observat că mamei inculpatului, CC., i-a revenit conform Certificatului de moștenitor cu partaj nr. 74 din 16.05.2007, printre alte bunuri și un teren pădure extravilan, în suprafață de 8.000 m.p., situat în UP VI-UA 153. Ulterior, între RNP - Direcția Silvică Râmnicu Vâlcea, în calitate de prestator prin R., și CC., în calitate de beneficiar, s-a încheiat Contractul de prestări servicii nr. x/04.06.2007, având ca obiect paza fondului forestier aflat în proprietatea beneficiarului. Astfel cum rezultă atât din cuprinsul procesului-verbal de predare primire din data de 23.12.2008, precum și din declarațiile martorilor ing. DD. și EE., inculpatul A. avea cunoștință de limitele de hotar, deoarece chiar el a participat la predarea terenului cu vegetație forestieră ce i-a revenit mamei sale, în pază la R., teren ce era delimitat prin semne vizibile de cioplaje cât și vopsea de culoare galbenă.
De altfel, pe parcursul judecății, inculpatul A. a recunoscut în totalitatea faptele pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriu, așa cum sunt descrise în actul de sesizare a instanței."
Astfel, în drept, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a constatat că, faptele reținute la pct. 1 - 11 din hotărârea primei instanțe, în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în perioada octombrie - noiembrie 2011, a tăiat fără drept și a sustras cei 6 arbori de esență gârniță, nemarcați, din pădurea persoanei vătămate B., situată în UP VI-UP 153 și, în aceeași perioadă, a instigat pe inculpații N., I., M. (n. 1946), L., K., H., G., F., J. și E. să taie mai mulți arbori nemarcați din pădurea persoanei vătămate B. sau, după caz, din pădurea persoanei vătămate C., pe care aceștia i-au dus la domiciliile lor, inculpatul A. creându-le impresia că arborii sunt pe proprietatea sa și că era îndreptățit astfel să-i vândă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (forma în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (11 acte materiale) și de art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (forma în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (11 acte materiale), ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A.
De asemenea, instanța a constatat că, potrivit materialului probator aflat la dosarul cauzei, inculpatul A. a săvârșit faptele la intervale scurte de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, iar valoarea totală a prejudiciului produs prin faptele acestuia este de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării/comiterii faptei.
Sub aspectul legii penale mai favorabile acestui inculpat, având în vedere regimul sancționator al concursului de infracțiuni, precum și modalitățile de individualizare a executării pedepsei, prima instanță a considerat că legea penală veche, în vigoare la momentul comiterii faptelor, este mai favorabilă inculpatului A.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, printre care și inculpatul A., instanța de fond a avut în vedere prevederile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și criteriile generale instituite de art. 72 C. pen. din 1969, respectiv: pericolul social concret al faptelor comise de fiecare dintre acești inculpați (context în care s-a observat cu precădere amploarea deosebită a activității infracționale desfășurate de inculpatul A. care, de altfel, a antrenat în activitatea infracțională și pe ceilalți inculpați), împrejurările și modalitatea în care inculpații au săvârșit faptele reținute mai sus în sarcina lor, urmările produse, atitudinea manifestată de fiecare inculpat pe parcursul procesului penal, aspectul că inculpații T. și K. nu se află la primul conflict cu legea penală (astfel cum a rezultat din fișele lor de cazier judiciar), în timp ce restul inculpaților nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, celelalte date privind persoana fiecărui inculpat, rezultate din înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nu în ultimul rând, instanța a avut în vedere și faptul că inculpatul A. a acoperit integral, pe parcursul judecății, însă ulterior primului termen de judecată, prejudiciile materiale pe care inculpații le-au produs, prin comiterea infracțiunilor reținute mai sus în sarcina lor, persoanelor vătămate/părți civile B. și C.
S-a subliniat că faptele de natura celor comise de inculpați prezintă gravitate inclusiv prin prisma efectelor negative pe care le produc asupra mediului, tăierile ilegale de arbori devenind, din păcate, un adevărat fenomen.
Față de natura, gravitatea și amploarea deosebită a activității infracționale desfășurate de inculpatul A., judecătorul fondului a considerat că nu s-ar justifica, totuși, reținerea în favoarea acestui inculpat a vreunei circumstanțe atenuante.
Luându-se în considerare datele privind persoana inculpatului A., care nu este cunoscut cu antecedente penale, a adoptat o atitudine sinceră pe parcursul judecății, are un loc de muncă și familie, s-a apreciat că, în situația acestuia, scopul pedepsei ar putea fi atins și fără privare de libertate, în condițiile art. 86
1
C. pen. din 1969.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel de către inculpatul A. și de partea civilă B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul inculpat a criticat sentința pentru greșita soluționare a laturii penale, arătând, în esență, că prima instanță a identificat greșit legea penală mai favorabilă, în raport cu criteriile de calcul a valorii masei lemnoase. De asemenea, a criticat sentința pentru greșita individualizare judiciară a pedepsei, solicitând a se reține circumstanțe atenuante.
Prin Decizia penală nr. 257/A din data de 06 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în ceea ce privește apelul inculpatului declarat de A. împotriva Sentinței penale nr. 167 din 05 aprilie 2017, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, s-a dispus respingerea acestuia, ca nefondat.
În esență, pentru a se dispune astfel, în apel, s-a apreciat că situația de fapt a fost corect reținută de către prima instanță, în raport cu probele administrate în cauză și că, de asemenea, în mod corespunzător s-a stabilit legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului, vinovăția acestuia și încadrarea juridică a faptelor săvârșite.
S-a menționat în decizia curții de apel că, în mod corect, prima instanță a considerat că legea penală mai favorabilă inculpatului este aceea existentă la data comiterii faptelor, respectiv C. pen. anterior și Legea nr. 46/2008, în forma în vigoare la data săvârșirii infracțiunii de către inculpat, criteriile principale pentru a considera că aceasta este legea penală mai favorabilă referindu-se la cuantumul pedepsei și modalitatea de executare stabilită de către prima instanță, respectiv în condițiile prevăzute de art. 86
1
din C. pen. anterior.
S-a apreciat că aspectele invocate de către apelantul - inculpat în legătură cu diferențele existente între legislația prezentă și cea de la data săvârșirii faptei reținută în sarcina inculpatului în privința evaluării masei lemnoase care a format obiectul săvârșirii infracțiunii, nu prezintă relevanță în privința stabilirii legii penale mai favorabile, deoarece în raport cu situația de fapt reținută, atât sub imperiul legii penale de la data comiterii faptei, cât și a legii penale noi, faptele săvârșite de către inculpat sunt infracțiuni.
De asemenea, instanța de apel a menționat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se reține în sarcina inculpatului circumstanțe atenuante, reținându-se de altfel, că prima instanță a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., admițând cererea inculpatului ca soluționarea cauzei să se realizeze exclusiv în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, consecința fiind aceea a diminuării limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Curtea de Apel Pitești a constatat, totodată, că nu sunt îndeplinite condițiile aplicării în cauză a instituțiilor penale prevăzute de C. pen. în vigoare, respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea la aplicarea pedepsei, precizându-se că sunt relevante persistența infracțională ale inculpatului și consecințele grave ale faptelor sale. Astfel, s-a apreciat, că individualizarea pedepsei și modalitatea de executare aplicată inculpatului sunt corecte, fiind respectate cerințele, prevăzute de lege și totodată prevăzute de principiul proporționalității, în sensul că pedeapsa aplicată și modalitatea de executare sunt adecvate situației de fapt și scopului urmărit de legea penală.
Cu privire la apelul părții civile s-a apreciat că și acesta este nefondat, în cauză neputându-se reține acordul de mediere încheiat, deoarece excede limitelor sesizării instanței și s-a mai constatat că la dispoziția părții civile, la o unitate bancară, este consemnată suma de 4.815,59 RON, în vederea acoperirii prejudiciului produs.
*****
Împotriva Deciziei penale nr. 257/A din data de 06 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, a declarat recurs în casație inculpatul A., la data de 05 iunie 2018, în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art. 435 din C. proc. pen., decizia atacată fiindu-i comunicată la data de 18.04.2018.
Prin cererea de recurs în casație, s-a invocat incidența cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. - s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
În cadrul motivelor de recurs în casație, inculpatul a arătat, în esență, că, în mod eronat, instanța a apreciat legea veche ca fiind lege penală mai favorabilă, respectiv C. pen. 1969 și C. silvic - Legea nr. 46/2008, existentă la data săvârșirii faptelor - lunile octombrie - noiembrie 2011, reținând infracțiunile prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 110 alin. (1) lit. d), cu) aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile art. 33 lit. a) C. pen., pentru care se prevedea pedeapsa închisorii de la 4 ani la 16 ani închisoare, (dacă prejudiciul este mai mare de 50 de ori).
Recurentul a arătat că a susținut, atât la instanța de fond, cât și la instanța de apel, că legea penală mai favorabilă este cea existentă la data soluționării cauzei, dar, fără argumente juridice plauzibile, s-au reținut și s-au aplicat, ca lege penală mai favorabilă, atât dispozițiile C. pen. existent la data săvârșirii faptelor - octombrie - noiembrie 2011, respectiv C. pen. anterior, cât și dispozițiile Legii nr. 46/2008, existente la acea dată, deși acestea nu pot fi reținute ca favorabile din mai multe considerente pe care le-a arătat, însă nu au fost însușite de instanțe.
Pe cale de consecință, recurentul a apreciat că pedepsele stabilite sunt în afara limitelor prevăzute de lege, în urma aplicării legii penale mai favorabile.
Astfel, s-a arătat că limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală veche pentru cele două infracțiuni sunt de la 4 la 16 ani închisoare, în timp ce legea nouă prevede o pedeapsă de la 2 la 7 ani închisoare, drept pentru care, față de limitele de pedeapsă ale infracțiunilor reținute, legea penală mai favorabilă este legea nouă și nu cea anterioară.
Recurentul a mai arătat că nu s-a avut în vedere împrejurarea că, potrivit dispozițiilor art. 75 lit. d) C. pen. în vigoare la data soluționării cauzei, care reglementează împrejurările ce constituie circumstanțe atenuante legale, respectiv acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, dacă inculpatul nu a beneficiat de această circumstanță într-un interval de cinci ani anteriori comiterii faptei, situație în care, în conformitate cu art. 76 alin. (1) C. pen., limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiune se reduc cu o treime.
De asemenea, recurentul a invocat, în susținerea aceleiași critici privind greșita stabilire a legii penale mai favorabile, că, prin intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., a fost modificat art. 123 din Legea nr. 46/2008 în sensul că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se va stabili anual, prin lege, la propunerea autorității publice centrale, care răspunde de silvicultură, iar prin Legea nr. 171/2017, s-a stabilit că, de la data de 01.01.2018, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este de 164 RON.
Totodată, recurentul a apreciat relevantă succesiunea actelor normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la data săvârșirii faptelor până la data soluționării cauzei.
În acest sens, în stabilirea situației dacă faptele, așa cum sunt reținute, întrunesc elementele tipicității infracțiunilor silvice prevăzute de art. 108, art. 110 C. silvic având în vedere că aceasta se stabilește în raport de valoarea pagubei produse și stabilirea încadrării juridice a faptelor, tot prin raportare la valoarea pagubei, recurentul a făcut referire la Decizia nr. 12/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii prin care s-a statuat că numai o anumită valoare a pagubei produse poate atribui faptelor îndreptate împotriva fondului forestier (cu referire la art. 108 și 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic), caracterul de infracțiune, nerealizarea cuantumului acelei valori ce constituie condiție pentru ca incriminarea să devină operantă, determină lipsa trăsăturii esențiale specifice laturii obiective a infracțiunilor la regimul silvic, respectiv neîntrunirea criteriului valoric necesar, dar și pentru încadrarea juridică în raport de care se stabilesc limitele pedepselor.
Astfel, s-a arătat că dispozițiile art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic se raportează la prejudiciul produs, specificându-se că poate constitui infracțiune numai dacă acesta este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei (lit. a), de) 20 de ori mai mare și de 50 de ori mai mare (lit. d).
Așadar, s-a apreciat că, de la data săvârșirii faptelor, prețul mediu/metru cub a suferit modificări, respectiv de la 85 RON/metru cub, cât era în anul 2012, respectiv la 115 RON/metru cub în anul 2015, iar începând cu 01.01.2018, respectiv data soluționării cauzei, prețul mediu/metru cub de masă lemnoasă pe picior s-a stabilit, prin Legea nr. 265/20.12.2017, la 164 RON.
În opinia recurentului A., succesiunea de acte normative care stabilesc prețul mediu de masă lemnoasă pe picior și care modifică criteriul de stabilire a valorii pagubei, determină, prin cuantum, incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, implicit stabilirea limitelor legale ale pedepselor, pentru faptele aflate în curs de judecată.
Ca atare, s-a opinat că majorarea valorii prețului mediu/metru cub, pentru cauzele aflate în curs de judecată ce au ca obiect infracțiunile prevăzute de art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, atrage incidența art. 4 din C. pen. și al art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, sau incidența art. 5 din C. pen., după caz.
Cum volumul masei lemnoase este în total de 44,406 m.c. (22,476 m.c. pentru o parte vătămată + 21.930 m.c. pentru altă parte vătămată), raportat la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior stabilită prin Legea nr. 265/2017, care totalizează o valoare a pagubei de 7.282 RON, recurentul a arătat că aceasta trebuie avută în vedere la stabilirea infracțiunii și la încadrarea juridică.
Pentru a se reține agravanta prevăzută de art. 108 și art. 110 lit. d) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, s-a apreciat că se impune ca valoarea prejudiciului produs să fie de cel puțin 50 de ori sau mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, ceea ce, în speță, nu este îndeplinit, întrucât prețul mediu de cel puțin 50 de ori presupune să fie de minim 8.200 RON, or, în speță, valoarea de 44,406 metri cubi, calculată la prețul mediu conform Legii nr. 265/2017, totalizează 7.282 RON.
Ca urmare, recurentul a concluzionat că faptele nu sunt corect încadrate juridic în raport de dispozițiile prevăzute de art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/7008 - Codul silvic, respectiv art. 107 și art. 109, așa cum este actualizat și republicat Codul silvic, întrucât valoarea pagubei nu depășește de 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, ci se încadrează în agravanta prevăzută de aceleași texte de lege la lit. c) (art. 108 lit. c) și art. 110 lit. c), respectiv art. 107 alin. (1) lit. c) și art. 109 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 republicată și actualizată, situație în care, în opinia recurentului, limitele pedepselor sunt de la 1 la 5 ani închisoare, ceea ce a atras aplicarea unor pedepse în afara limitelor prevăzute de lege, în urma aplicării legii penale mai favorabile.
În acest sens, recurentul inculpat A. a invocat faptul că, de la săvârșirea faptei și până la data soluționării cauzei a intervenit o nouă lege, respectiv Legea nr. 171/2017, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei ce determină, prin cuantumul ei, fie incriminarea faptei, fie atenuarea/agravarea încadrării juridice, așa încât se impune ca, potrivit art. 5 C. pen., să se aplice legea penală mai favorabilă.
Chiar dacă respectivele fapte sunt considerate în continuare infracțiuni, s-a apreciat că reglementarea prin norme speciale din Codul silvic, prin majorarea criteriului de calcul, constituie o dispoziție legală mai favorabilă a cărei aplicare implică o restrângere a conținutului laturii obiective a infracțiunii ce aduce atingere fondului forestier, astfel că acestea imprimă faptei caracter infracțional, dar valoarea poate să conducă fie la neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, în cazul în care nu se atinge pragul prevăzut de lege, fie la o altă încadrare juridică, respectiv art. 108 lit. c) și art. 110 lit. c), art. 107 alin. (1) lit. c) și art. 109 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008, având în vedere că prejudiciul nu depășește de 50 de ori prețul mediu și, în această situație, limitele pedepselor sunt de la 1 la 5 ani.
În opinia recurentului, aceste limite de la 1 la 5 ani închisoare se reduc cu câte o treime, având vedere că soluționarea cauzei s-a făcut prin aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., limitele de pedeapsă fiind între 8 luni și 3 ani și 4 luni, care, la rândul lor, trebuie reduse cu câte o treime, prin aplicarea circumstanței atenuante legale, prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. d) și art. 76 alin. (1) C. pen., ca urmare a acoperirii integrale a prejudiciului, astfel că limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt de la 5 luni și 2 săptămâni la 2 ani și 2 luni.
În acest sens, s-a apreciat că, având în vedere că pedepsele aplicate inculpatului, de câte 2 ani și 8 luni, sunt peste limita maximă prevăzută de lege, hotărârea este nelegală.
S-a mai arătat că legiuitorul nu a distins între cauzele pentru care pedeapsa a fost aplicată greșit, indiferent că acest lucru a survenit în urma reținerii eronate a unor circumstanțe atenuante sau agravante ori a unor cauze de reducere sau majorare a pedepsei, astfel că prin intermediul acestei căi extraordinare de atac, instanța supremă are competența să verifice inclusiv modalitatea în care a fost aplicată legea penală mai favorabilă prin care s-a ajuns la aplicarea unei pedepse concrete.
Un alt criteriu ignorat în stabilirea legii penale mai favorabile, a fost, în opinia recurentului, durata termenului de încercare privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
S-a arătat că legea penală veche, reținută de instanțe ca fiind mai favorabilă, stabilește o durată a termenului de încercare, respectiv durata pedepsei la care se adaugă un interval ales de instanță între 2 și 5 ani, însă noul C. pen. stabilește un termen de supraveghere cuprins între 2 și 4 ani, astfel că și sub acest aspect legea penală mai favorabilă este cea existentă la data soluționării cauzei, respectiv C. pen. în vigoare.
După îndeplinirea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 439 C. proc. pen., Curtea de Apel Pitești a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dosarul de recurs în casație a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 29.06.2018, când s-a stabilit termen în vederea examinării admisibilității cererii, potrivit art. 440 C. proc. pen., la data de 21.09.2018, precum și întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză.
Cu prilejul examinării admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație cu care a fost învestită, prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 21 septembrie 2018, pentru argumentele expuse în cuprinsul încheierii respective, Înalta Curte a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și a dispus trimiterea cauzei în vederea judecării acesteia completului competent, pentru judecarea pe fond a recursului în casație, conform dispozițiilor art. 440 alin. (4) C. proc. pen.
Astfel, în cauză s-a stabilit termen de judecată la data de 16 noiembrie 2018, ocazie cu care s-au luat concluziile apărării și ale reprezentantului Ministerului Public pe fondul cauzei de recurs în casație, acestea fiind pe larg redate în cuprinsul practicalei prezentei decizii.
Analizând recursul în casație declarat inculpatul A. în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Cu titlu preliminar, Înalta Curte reamintește că recursul în casație este o cale extraordinară de atac care vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive și numai pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege, fiind, astfel, menită să asigure echilibrul între principiile legalității și cel al respectării autorității de lucru judecat.
De asemenea, reamintește că recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri asupra faptelor, a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară de atac a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție verifică conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, analiza de legalitate nefiind însă una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor și reglementate, ca atare, în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.
În cauza de față, recurentul inculpat A. a formulat recurs în casație, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Din interpretarea literală a acestei dispoziții legale, rezultă că se circumscriu cazului de casare menționat acele situații în care este înfrânt principiul legalității pedepsei, printre altele, prin depășirea limitelor legale, respectiv, stabilirea unei pedepse care, fie depășește limitele generale ale pedepsei ori se situează sub aceste limite, fie depășește sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracțiunea săvârșită.
Examinând hotărârea atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, prin Sentința penală nr. 167/05.04.2017 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, definitivă prin decizia recurată, după schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, inculpatul A., în baza art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (forma în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (11 acte materiale) și art. 5 C. pen., cu aplicarea în cauză a disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat la 2 ani și 8 luni închisoare.
De asemenea, în baza art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (forma în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (11 acte materiale) și art. 5 C. pen., cu aplicarea în cauză a disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la 2 ani și 8 luni închisoare.
Astfel, în b