ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

A. Prin sentința penală nr. 131 din 27 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția Penală, cu privire la inculpatul A., s-au dispus pe latură penală următoarele:

(...)

2) În temeiul art. 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. în infracțiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 raportat la art. 244 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 317 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 318 alin. (1) și alin. (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 320 alin. (1) Cod cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 323 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 327 alin. (1) și alin. (3) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 48 raportat la art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 - 39 C. pen. și a art. 5 C. pen..

În baza art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

2.2 În temeiul art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 66 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

2.3 În temeiul art. 48 raportat la art. 244 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.

În baza art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

2.4 În temeiul art. 48 raportat la art. 317 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la falsificarea de instrumente oficiale.

2.5 În temeiul art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale

2.6 În temeiul art. 48 raportat la art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la participație improprie la fals intelectual.

2.7 În temeiul art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual.

2.8 În temeiul art. 48 raportat la art. 318 alin. (1) și alin. (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor false.

2.9 În temeiul art. 48 raportat la art. 323 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals.

2.10 În temeiul art. 48 raportat la art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri oficiale

2.11 În temeiul art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

2.12 În temeiul art. 48 raportat la art. 327 alin. (1) și alin. (3) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals privind identitatea.

În temeiul art. 38 - art. 39 alin. (1) lit. b) cu aplicarea art. 5 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta sentință și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu, de 1/3 din restul pedepselor aplicate, respectiv 5 ani închisoare, inculpatul executând în final pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.

În baza art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 72 C. pen., s-a dispus deducerea perioadei reținerii și a arestării preventive a inculpatului A. de la data de 02.09.2010 la 28.02.2011, respectiv de la 14.03.2011 la 11.08.2011.

B. Prin decizia penală nr. 294/A din data de 9 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2016, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, de apelanții inculpați B., C., A., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., precum și de apelanta parte responsabilă civilmente Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București împotriva sentinței penale nr. 131 din data de 27 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

A fost desființată, în parte, sentința apelată în ceea ce-l privește pe apelantul inculpat A., după cum urmează:

Pe latură penală, s-a constatat:

- Intervenirea prescripției răspunderii penale pentru:

· fapta prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 5 C. pen. (Agenția Z. Chitila - împrumutul de 180.000 euro);

· fapta prevăzută de art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

· fapta prevăzută de art. 48 rap. la art. 323 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

· fapta prevăzută de art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C. pen.

S-a stabilit o nouă pedeapsă rezultantă de executat ca efect al soluțiilor de încetare a procesului penal dispuse în cauză ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

- Pe latura civilă a cauzei, a fost desființată sentința penală, în ceea ce privește:

· Greșita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă AA..

· Greșita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă BB.

· Greșita obligare la plata despăgubirilor către partea civilă S.C. CC. S.R.L..

· Greșita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă DD.

· Greșita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă EE.

· Greșita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă FF..

Reținând cauza pentru rejudecare, în sensul celor arătate anterior, pe fondul cauzei a dispus următoarele, cu privire la apelantul inculpat A.:

Pe latura penală a cauzei:

A descontopit pedepsele aplicate pe care le-a repus în individualitatea lor respectiv:

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) cu aplicarea art. 5 C. pen. (pct. 2.1);

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 5 C. pen. (Agenția Z. Chitila - împrumutul de 180.000 euro - pct. 2.2 din sentință);

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 48 raportat la art. 244 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.3);

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la falsificarea în formă continuată a instrumentelor oficiale, prevăzută de art. 48 raportat la art. 317 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.4);

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C. pen. (pct. 2.5);

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la participație improprie la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 48 raportat la art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.6);

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 52 alin. (2) raportat la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.7);

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de complicitate la folosirea instrumentelor false, prevăzută de art. 48 raportat la art. 318 alin. (1) și alin. (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) cu aplicarea art. 5 C. pen. (pct. 2.8);

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals, prevăzută de art. 48 rap. la art. 323 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.9);

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 48 raportat la art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.10);

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.11);

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de complicitate la fals privind identitatea, prevăzută de art. 48 raportat la art. 327 alin. (1) și alin. (3) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.12) și a înlăturat sporul.

În temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul A., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- infracțiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 5 C. pen. (Agenția Z. Chitila - împrumutul de 180.000 euro - pct. 2.2 din sentință);

- infracțiunea prevăzută de art. 320 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) și art. 5 C. pen. (pct. 2.5);

- infracțiunea prevăzută art. 48 rap. la art. 323 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) și art. 5 C. pen. (pct. 2.9);

- infracțiunea prevăzută de art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.11).

În temeiul art. 38 - art. 39 alin. (1) lit. b) cu aplicarea art. 5 C. pen., i-a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea din restul pedepselor principale aplicate prin sentință, respectiv de 5 ani închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate, respectiv 3 ani și 4 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 8 ani și 4 luni închisoare.

Au fost menținute pedepsele complementare și accesorii.

S-a dispus deducerea perioadei reținerii și a arestării preventive a inculpatului A. de la data de 02.09.2010 la 28.02.2011, respectiv de la 14.03.2011 la 11.08.2011 (...).

Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței atacate, ce nu sunt contrare deciziei.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel, a reținut cu privire la situația juridică a inculpatului A., în esență, următoarele:

Starea de fapt privind participarea și implicarea acestui inculpat în comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată a fost corect reținută de prima instanță.

S-a menționat că inculpatul este nepotul lui E. și a fost căsătorit cu inculpata I..

Deși în declarația dată în fața instanței de apel a negat implicarea în valorificarea frauduloasă a imobilelor indicate la pct. 5, 6, 7, 8 și 11 sau în obținerea ilegală a creditului în sumă de 180.000 RON de la Z. - Agenția Chtila - fapta de la pct. 3, Înalta Curte a reținut că inculpatul a recunoscut, totuși, că îl cunoaște pe GG., susținând că a avut cu acesta numai relații în cadrul cărora l-a împrumutat cu diferite sume de bani.

Instanța de apel a constatat, însă, că implicarea inculpatului în comiterea infracțiunilor de la punctele arătate anterior este dovedită cu totalitatea probelor administrate în cauză, astfel cum au fost menționate la fiecare în parte.

Întrucât, însă, faptele descrise la pct. 3 au fost comise, în ceea ce-l privește pe A., la data de 11.07.2007, odată cu perfectarea contractului de ipotecă în baza căruia acest inculpat și soția sa de la acea dată, inculpata I. au obținut creditul respectiv, s-a constatat de către instanța de apel că a intervenit prescripția răspunderii penale, pentru toate infracțiunile reținute în raport cu acel imobil, împrejurare în raport de care s-a dispus încetarea procesului penal.

Referitor la celelalte infracțiuni, s-a mai precizat în cuprinsul deciziei instanțe de apel că, în afară de infracțiunile de la punctele arătate anterior, inculpatul A., alături de E. și de GG., a fost implicat în comiterea mai multor infracțiuni (punctele 12, 13, 21, 24, 30 și 32 descrise în rechizitoriu).

De asemenea, s-a arătat că ultimul act material în cadrul grupului organizat a fost comis la data de 12.05.2009 cu ocazia încheierii procurii autentificate în baza încheierii cu nr. 788 a BNP HH., procură prin care partea vătămată II. a fost substituită în fața notarului public de inculpatul JJ. care a prezentat o carte de identitate falsificată, procurată de membrii grupului infracțional.

Raportat la această dată, instanța de apel a constatat că termenul de prescripție a răspunderii penale, astfel cum este reglementat de art. 154 C. pen., coroborat cu dispozițiile art. 155 alin. (4) C. pen., nu este împlinit.

Ca atare, s-a apreciat că apelul inculpatului pe latura penală este fondat doar în parte.

În ceea ce privește celelalte infracțiuni reținute în cauză, instanța de apel a considerat că pedepsele aplicate inculpatului au fost just individualizate, sens în care le-a menținut.

Referitor la latura civilă a cauzei, s-a menționat că apelul inculpatului A. este fondat, pentru aceleași considerente ca și apelul inculpatului E., reținându-se de către Înalta Curte greșita obligare a acestuia la plata despăgubirilor civile către partea civilă AA., partea civilă BB., partea civilă S.C. CC. S.R.L., partea civilă DD., partea civilă EE., partea civilă FF..

**

Prin cererea contestatorului A. și înregistrată pe rolul Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală la data de 26.09.2019, acesta a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 294/A din data de 09 noiembrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2016.

Condamnatul și-a întemeiat cererea pe cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., susținând, în esență, că instanța de apel nu a fost compusă conform legii, făcând referire la decizia Curții Constituționale nr. 417/03.07.2019 privind completele specializate de 3 judecători.

Prin încheierea din data de 16 octombrie 2019 Înalta Curte, față de normele de competență prevăzute de art. 44 din C. proc. pen.,a dispus acordarea unui termen de judecată la data de 19.10.2019 la Completul 2 în vederea discutării reunirii cererii la cauza nr. 1765/2/2019 având ca obiect contestația în anulare formulată de contestatorul E. împotriva deciziei penale nr. 294/A din 09.11.2018.

Prin încheierea din data de 29 octombrie 2019 pronunțată de Înalta Curte, secția Penală, completul învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2019 a respins cererea de reunire a dosarului nr. x/2019 la dosarul nr. x/2019 și a dispus trimiterea dosarului la Completul 3.

La termenul de judecată din 13 noiembrie 2019, cu ocazia dezbaterilor asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare, contestatorul A., prin apărător ales, a precizat că își întemeiază contestația în anulare pe cazul prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen., susținând că pentru una din faptele pentru care a fost condamnat există probe cu privire la împlinirea termenului de prescripție la momentul pronunțării deciziei din apel.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2019, Înalta Curte a admis, în principiu, contestația în anulare declarată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 294/A din data de 09 noiembrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2016 și a stabilit termen pentru judecarea pe fond a contestației în anulare la data de 15 ianuarie 2020, cu citarea contestatorului A..

Examinând contestația în anulare formulată de contestatorul A., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că este nefondată, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac mixtă, de anulare, prin efectul pe care îl produce - de a repune cauza în etapa judecății - pentru cazurile prevăzute de art. 426 lit. a), c), d), e), f), g) și h), constând în nerespectarea procedurii de judecată în apel și în nerespectarea unor dispoziții legale sancționate cu nulitate absolută, în timp ce pentru motivele prevăzute de art. 426 lit. b) și i), care privesc fondul cauzei, este o cale de atac de retractare, deoarece în aceste din urmă cazuri, instanța care a pronunțat hotărârea atacată este chemată să revină asupra ei și să dea o altă soluție corespunzătoare pe fond.

De asemenea, reglementarea cazurilor de contestație în anulare s-a realizat prin încadrarea acestei căi de atac extraordinare într-un cadru legal strict care să fie în măsură să garanteze respectarea autorității de lucru judecat.

Potrivit art. 426 lit. b) din C. proc. pen., se poate face contestație în anulare atunci când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.

Potrivit art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., încetarea procesului penal se pronunță în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j), unul dintre acestea fiind cel când "a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică".

Conform art. 154 (1) lit. d) din C. pen., termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;

(2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii. În cazul infracțiunilor continue termenul curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii, în cazul infracțiunilor continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni, iar în cazul infracțiunilor de obicei, de la data săvârșirii ultimului act.

Conform art. 155 alin. (1), (2) și 4 din C. pen.:

(1) Cursul termenului de prescripție răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție. (...)

(3) Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depășite cu încă o dată, vor fi socotite împlinite oricâte întreruperi ar interveni.

Analizând motivele contestatorului A., se constată că acesta a susținut, în esență, că termenul de prescripție specială a răspunderii penale de 10 ani s-a împlinit, în cazul său, pentru infracțiunile prevăzute de art. 244 din C. pen.

Înalta Curte urmează să examineze motivele invocate de contestator în raport de considerentele Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale și ale Deciziei 10/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Incidența Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale (Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 25 iunie 2018).

Prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituțională, impunându-se necesitatea stabilirii unui termen de decădere a organelor judiciare din dreptul de tragere la răspundere penală a inculpatului, termen care să aibă o durată previzibilă pentru acesta, reglementarea actuală fiind de natură să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, principiu ce are în vedere nu doar norma de incriminare, ci și mecanismele prin intermediul cărora presupusul autor al faptei este informat cu privire la persistența în timp a efectelor sociale ale faptelor sale.

Din considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 (paragraful 31), se desprinde concluzia că, în prezent, în interpretarea art. 155 alin. (1) din C. pen., cauza de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale constând în îndeplinirea unor acte de procedură își produce efectele numai în cazul actelor de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicate suspectului sau inculpatului.

Cu alte cuvinte, soluția legislativă ce este în concordanță cu dispozițiile Constituției este aceea că întreruperea cursului prescripției răspunderii penale se poate realiza doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat persoanei care are în cauză calitatea de învinuit sau inculpat.

Or, în cauză, cu privire la infracțiunile reținute în sarcina sa (săvârșite în perioada 2005-2009), contestatorul A. a fost notificat, în mod oficial, prin ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale nr. 2060D/P/2009 din 02.09.2010 și nr. 2262D/P/2009 din 14.03.2011, momente la care, cursul termenului general de prescripției s-a întrerupt.

Incidența Deciziei 10/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (Monitorul Oficial, Partea I nr. 392 din 25 mai 2017).

Înalta Curte notează că prin decizia nr. 10/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat că, "în interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal".

În considerentele deciziei menționate, instanța supremă a arătat, cu referire la cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen. că acesta "se întemeiază exclusiv pe modul viciat al instanței de apel de a judeca și nu pe modul în care aceasta a examinat și motivat neincidența cazului de încetare a procesului penal. Numai în situația în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cauzei de încetare a procesului penal - pentru care existau la dosar probele necesare care conduceau la soluția de încetare a procesului penal - se poate constata o eroare de procedură, adică o nepronunțare imputabilă instanței care, prejudiciind interesele legitime ale părții, îi dă dreptul să formuleze contestație în anulare".

De asemenea, s-a mai menționat că, "rezultă cu claritate că poate fi introdusă contestație în anulare doar pentru încălcări ale legii de procedură, iar când aceasta este întemeiată pe prevederile art. 426 lit. b) din C. proc. pen., doar atunci când instanța a pronunțat o soluție de condamnare, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal (...).

A interpreta altfel acest caz de contestație în anulare ar însemna transformarea contestației în anulare, ca și cale extraordinară de atac, într-un apel deghizat, permițându-se, contrar legii, pronunțarea unei soluții diametral opuse, exclusiv pe baza unei interpretări diferite date acelorași elemente avute în vedere de instanța de apel, de către judecători din cadrul aceleiași instanțe.

O nouă analiză a fondului cauzei poate fi dispusă, exclusiv, în ipoteza în care în cadrul contestației în anulare apar elemente noi circumscrise unei erori de procedură a instanței de apel, pornindu-se, în mod obligatoriu, de la principiul prezumției legalității hotărârilor judecătorești.

Ca atare, orice aspect care a fost pus în discuția părților de către instanța de apel și cu privire la care s-a pronunțat definitiv constituie o chestiune care intră în puterea lucrului judecat, neputând fi invocată ca și caz de contestație în anulare".

Aplicând în speță considerațiile expuse anterior, obligatorii în raport de dispozițiile imperative ale art. 477 alin. (3) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că instanța de apel a analizat în decizia penală atacată, la filele x, aspectele referitoare la împlinirea termenelor de prescripție a răspunderii penale în cazul inculpatului A..

Prin urmare, verificarea susținerilor contestatorului A. referitoare la împlinirea termenului de prescripției a răspunderii penale ar echivala cu o nouă analiză a fondului cauzei pe acest aspect, contrar deciziei nr. 10/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Deși instanța de apel nu a calculat explicit, în considerentele deciziei penale, termenul de prescripției a răspunderii penale decât în cazul infracțiunilor pentru care acest termen s-a împlinit (fapta descrisă la pct. 3 din rechizitoriu), această împrejurare nu echivalează cu lipsa analizei incidenței cauzei de încetare a procesului penal reprezentată de prescripția răspunderii penale, cum în mod eronat a susținut contestatorul A.. Or, este evident că instanța de apel a analizat incidența prescripției în raport de infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, dispunând încetarea procesului penal în situațiile în care termenul de prescripției al răspunderii penale a fost împlinit, respectiv pentru:

- fapta prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 5 C. pen. (Agenția Z. Chitila - împrumutul de 180.000 euro - pct. 2.2 din sentință);

- fapta prevăzută de art. 320 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen., (pct. 2.5 din sentință);

- fapta prevăzută de art. 48 rap. la art. 323 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C. pen. (pct. 2.9 din sentință);

- fapta prevăzută de art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 C. pen. (pct. 2.11 din sentință).

Mai mult, în considerentele deciziei din apel, instanța a reținut că ultimul act material în cadrul grupului organizat a fost comis la data de 12.05.2009 cu ocazia încheierii procurii autentificate în baza încheierii cu nr. 788 a BNP HH., procură prin care partea vătămată II. a fost substituită în fața notarului public de inculpatul JJ. care a prezentat o carte de identitate falsificată, procurată de membrii grupului infracțional, împrejurare în raport de care, instanța de apel a constatat că termenul de prescripție a răspunderii penale, astfel cum este reglementat de art. 154 coroborat cu art. 155 alin. (4) C. pen., nu este împlinit.

Prin urmare, criticile contestatorului cu privire la împlinirea termenului de prescripție pentru unele dintre faptele pentru care a fost condamnat, nu mai pot fi analizate în prezentul cadru procesual, fiind deja analizate de instanța de apel, așa încât o reexaminare a deciziei penale pe acest aspect nu mai este posibilă, solicitările contestatorului neputând fi circumscrise unor erori de procedură a instanței de apel, astfel cum se arată în considerentele deciziei nr. 10/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația în anulare declarată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 294/A din data de 9 noiembrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2016.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 157 RON, va rămâne în sarcina statului.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația în anulare declarată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 294/A din data de 9 noiembrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2016.

Obligă contestatorul la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 157 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2020.