ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2281/2018

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la data de 30.11.2010, reclamantul A. a solicitat revendicarea imobilul situat în București, și nulitatea absolută integrală a tuturor actelor întocmite de notar public B., precum si toate celelalte acte conexe rezultate în justiție care au produs efecte juridice, evacuarea din apartament a tuturor persoanelor.

La data de 17.10.2011, reclamantul a depus cerere completatoare, prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C., D., E. si F.:

Prin sentința civilă nr. 3138 din 18.02.2013, Judecătoria sectorului 1 București a admis excepția lipsei de interes al capătului de cerere referitor la constatare nulitate absolută și excepția lipsei calității procesual active a reclamantului A., în raport de capetele 3 și 4 ale cererii completatoare.

A constatat că au rămas fără obiect excepția lipsei de obiect și a inadmis abilității, invocate în raport de capătul de cerere referitor la constatare nulitate absolută.

A respins petitul acțiunii referitor la revendicare imobiliară, formulat de reclamantul A., ca fiind introdus de o persoana fără calitate procesuală activă.

A respins capătul de cerere referitor ia constatare nulitate absolută, ca lipsit de interes.

A respins capetele 3 și 4 ale cererii completatoare, ca fiind formulate de o persoana fără calitate procesuală activă.

Prin Decizia nr. 2026/A din 16.06.2017, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 3138 din 18.02.2013, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București.

Prin Decizia nr. 580/R/2017 din 21 noiembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a constatat nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 2026/A din 16.06.2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, împotriva acestei din urmă decizii, reclamantul A. a formulat "recurs în anulare", criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea cererii de chemare în judecată.

La termenul de judecată din data de 6 iunie 2018, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității căii de atac întitulată "recurs în anulare", ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Trebuie menționat faptul că dispozițiile din C. proc. civ. privind recursul în anulare au fost abrogate prin Ordonanța de Urgență nr. 58/2003 privind modificarea și completarea C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial, partea I nr. 460 din 28.06.2003 și, oricum, această cale extraordinară de atac putea fi exercitată doar de procurorul general al României, și nu de părțile în proces.

Căile de atac, respectiv condițiile în care acestea pot fi exercitate, sunt de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în ioc, în mod nedefinit, judecata unui proces.

Ca atare, niciuneia dintre părți nu îi este permis să formuleze și nici instanța judecătorească nu se poate învesti cu judecata unei căi de atac exercitată în afara sistemului căilor de atac prevăzute de lege.

Totodată, una din regulile generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac constă în aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, în principiu, unic și se epuizează odată cu exercitarea lui, ceea ce înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.

Potrivit art. 299 alin. (1) din C. proc. civ., pot constitui obiect al recursului, "hotărârile date tară drept de apel, cele date în apel precum și. în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională".

Totodată, dispozițiile art. 377 alin. (2) C. proc. civ. enumera categoriile de hotărâri irevocabile, ca fiind hotărârile date în recurs (pct. 4), precum și orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs (pct. 5). împotriva acestora nu se mai poate exercita încă o dată apel sau recurs, potrivit principiului unicității căii de atac.

Prin instituirea de către legiuitor a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv și irevocabil al hotărârilor judecătorești nu se încalcă dreptul de acces liber la justiție, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici nu se creează vreo discriminare, în sensul dispozițiilor art. 16 din Constituția României.

În speță, prin Decizia nr. 580/R/2017 din 21 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost soluționat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 2026/A din 16.06.2017 a Tribunalului București, secția a V-a civilă.

Așadar, în cauză, nu poate fi admisibil recursul declarat de reclamant împotriva acestei decizii irevocabile, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, atâta timp cât unul din principiile de drept procesual privește unicitatea dreptului de a folosi calea de atac.

Drept urmare, cum împotriva unei hotărâri irevocabile nu poate fi exercitat un nou recurs, cale extraordinară de atac, calea de atac intitulată "recurs în anulare",dec!arată în cauză de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 580/R/2017 din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel București este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea atac intitulată "recurs în anulare" declarată de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 580/R/2017 din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 06.06.2018.