ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2152/2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2152/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Prin încheierea de ședință din 19 aprilie 2018 Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea petentului A. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut că cererea de sesizare, a Curții Constituționale vizează pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., motivat de faptul că nu au fost analizate înscrisuri accesorii depuse de parte, în condițiile în care dosarul pendinte în care s-a formulat atare solicitare are ca obiect o contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ.

Față de această împrejurare, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că se invocă neconstituționalitatea unui text legal ce nu are legătură cu cauza, situație față de care nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, neîncadrat în drept, petentul A., arătând că în mod greșit a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ., întrucât prin cuvântul "înscris'’ legiuitorul a limitat admisibilitatea unei cereri de revizuire doar pe baza unui înscris de sine stătător (principal, iar nu accesoriu), fiind astfel încălcat dreptul la înfăptuirea justiției.

Prin Decizia nr. 182/2017 Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă, reținând că înscrisul supus analizei nu este de sine stătător, fiind un înscris auxiliar, art. 322 pct. 5 aplicându-se doar înscrisurilor principale. Față de această constatare, conținutul art. 322 pct. 5 C. proc. civ. apare ca fiind neconstituțional.

Chiar dacă excepția de neconstituționalitate a fost invocată într-un dosar având ca obiect o contestație în anulare, această contestație este formulată împotriva unei decizii pronunțata într-un dosar de revizuire, iar Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Prin respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire pe motivul că înscrisul nu este de sine stătător s-a încălcat dreptul la justiție, iar dacă această limitare a avut loc prin textul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., înseamnă că acest text de lege este neconstituțional.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată;

"(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

(5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Prin aceste dispoziții legale se atribuie instanței, în fața căreia a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate, o competență specială, limitată la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate stabilite în alin. (1), (2) și (3) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată.

Prin urmare formularea excepției de neconstituționalitate obligă instanța în fața căreia aceasta este ridicată să verifice strict îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege și, în căzui în care constată îndeplinirea acestora, să sesizeze, printr-o încheiere motivată, Curtea Constituțională cu soluționarea excepției.

Cum condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 trebuie îndeplinite cumulativ, dacă una din condiții nu este îndeplinită, instanța va respinge, printr-o încheiere motivata, cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Or, din această perspectivă a verificării condițiilor de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte reține că în cauză condiția privind existența unei legături între dispoziția a cărei neconstituționalitate a fost invocată și obiectul dedus judecății nu este îndeplinită, în condițiile în care petentul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ. (care reglementează cazul de revizuire privind descoperirea unor înscrisuri doveditoare după pronunțarea hotărârii), iar dosarul în care s-a invocat această excepție avea ea obiect o contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ. (text legal ce reglementează cazul de contestație în anulare incident în situația când hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale).

Chiar dacă, așa cum arată recurentul în memoriul de recurs, contestația în anulare în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate este îndreptată împotriva unei decizii prin care s-a respins, ca inadmisibilă, o cerere revizuire, acest aspect nu are relevanță în ceea ce privește analiza îndeplinirii condiției ca excepția să aibă legătură cu cauza, întrucât raportarea se realizează la cauza pendinte (în speță un litigiu având ca obiect o contestație in anulare), iar nu la o cale de atac extraordinară promovată în alt moment procesual.

Prin urmare, în mod corect și legal Curtea de Apel Alba lulia a reținut că în cauză nu este îndeplinită condiția privind existența unei legături între dispoziția a cărei neconstituționalitate a fost invocată și obiectul cauzei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul.