ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1413/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1413/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată la Tribunalul Comercial Argeș, la data de 30 iunie 2006, SC A. SRL
PITEȘTI, a chemat în judecată pe pârâta S.A.U. SA BUCUREȘTI solicitând
obligarea acesteia la plata următoarelor sume de bani, cuvenite reclamantei în
urma producerii riscului asigurat: -121.461 lei - contravaloarea daunelor la
hala de finisaj, 26.063 lei contravaloarea daunelor la hala de mobilă;
152.842,5 lei contravaloare produse finite distruse prin producerea riscului
asigurat; 2.773,73 lei contravaloare materiale distruse; 23.000 lei beneficiu
nerealizat ca urmare a refuzului pârâtei de a achita despăgubirile datorate
prin producerea riscului asigurat; 1000 lei, sumă stabilită provizoriu, dobânzi
legale pentru sumele sus arătate; cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii
reclamanta a arătat că, la data de 08 aprilie 2005, a încheiat cu pârâta, prin
intermediul agentului de asigurări SC E.B. SA, un contract de asigurare de
bunuri pentru incendiu și alte pagube, pe o perioadă de un an între 12 aprilie
2005 și 11 aprilie 2006. Bunurile, evidențiate în polița B nr. 0592120, au fost
asigurate pentru suma de 9.884.000.000 lei vechi – clădirile; 1.700.000 lei
vechi produsele finite; 500.000.000 lei vechi mărfurile; 5.604.000.000 lei
vechi utilajele; 4.000.000.000 lei vechi materiile prime și materialele,
reclamanta achitându-și obligația de plată a primelor de asigurare.
La încheierea
contractului, bunurile asigurate au fost inspectate de reprezentantul
societății de asigurare, fiind verificate și avizele de funcționare.
La data de 1
decembrie 2005, în jurul orelor 20, a izbucnit un incendiu care a afectat hala
de finisaj și hala de mobilă precum și obiectele de mobilier și utilajele
aflate în interior. Concluzia Inspectoratului pentru Situații de Urgență C.P.N.
al Județului Argeș a fost că incendiul s-a produs ca urmare a unei scântei
mecanice produse de un ventilator care a aprins praful de lemn dintr-un buncăr,
concluzie comunicată și pârâtei. Aceasta, însă, pretextând diverse motive pe
care reclamanta declară că le-a înlăturat prin explicații pertinente, a refuzat
să plătească despăgubirile cuvenite.
În urma probelor
administrate în cauză, la data de 19 aprilie 2007, reclamanta și-a majorat
cuantumul pretențiilor reprezentând dobânda legală la suma de 20.474 lei.
Prin sentința nr. 455/
C din 26 aprilie 2007, Tribunalul Comercial Argeș a admis în parte cererea
reclamantei și a obligat-o pe pârâtă să-i plătească acesteia suma de 274.354,87
lei contravaloare daune și dobândă legală pentru întârziere, precum și suma de
19.629 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea
hotărârii, prima instanță a reținut că între părți s-a încheiat un contract de
asigurare de bunuri pe o durată de 12 luni, respectiv începând cu 12 aprilie
2005 și până la 11 aprilie 2006, conform poliței de asigurare B nr. 0592120.
Prin contractul respectiv au fost asigurate bunuri ale societății reclamante
după cum urmează: clădiri pentru suma de 9.884.000.000 lei vechi, produse
finite pentru 1.700.000 lei vechi, mărfuri pentru 500.000 lei vechi, utilaje
pentru 5.604.000.000 lei vechi și materii prime și materiale pentru suma de
4.000.000.000 lei vechi. La data de 1 decembrie 2005 în jurul orei 20, la
secția mobilă aparținând societății pârâte din comuna Albota județul Argeș s-a
declanșat un incendiu care a afectat hala de mobilă și hala de finisaj precum
și obiectele, inclusiv utilajele aflate în cele 2 hale, fapt ce a necesitat
intervenția pompierilor din cadrul I.S.U.J. Argeș. Ca urmare a verificărilor și
cercetărilor întreprinse s-a concluzionat de I.S.U. că incendiul s-a produs ca
urmare a unei scântei mecanice produsă de un ventilator și care a aprins praful
de lemn dintr-un buncăr. La 2 decembrie 2005 societatea reclamantă a comunicat
pârâtei că s-a produs riscul asigurat și drept consecință s-au deplasat la fața
locului reprezentanții acesteia pentru a constata pagubele produse de incendiu
și modul în care s-a produs acesta. Ulterior, pârâta a comunicat reclamantei că
nu poate acorda despăgubirile cerute întrucât incendiul s-a declanșat ca urmare
a funcționării necorespunzătoare a unui ventilator, fapt stabilit printr-o
expertiză, precum și faptul că societatea nu deținea la data producerii
riscului asigurat aviz de funcționare din partea pompierilor.
Cât privește
cuantumul despăgubirilor, societatea reclamantă a achiesat, la termenul din 19
aprilie 2007, la concluziile expertului desemnat de pârâtă, ing. F.I. pentru
suma de 24.951 lei, astfel încât potrivit raportului de expertiză S.M.,
reclamanta este îndreptățită să primească cu titlu de despăgubiri suma totală
de 274.354,87 lei reprezentând contravaloare daune și dobânda legală pentru
întârziere. În această sumă s-a inclus și beneficiul nerealizat în sumă de
21.292,87 lei și pe care pârâta l-a contestat, acesta reprezentând diferența
dintre costul de producție a mărfurilor asigurate și prețurile de livrare.
Împotriva acestei
sentințe a formulat apel pârâta S.A.U. SA invocând dispozițiile art. 282 și
urm. C. proc. civ., a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând,
în esență, că prima instanță nu a avut în vedere tot materialul probator
administrat în cauză, înlăturând probele pârâtei fără motive și că nu s-a
dispus efectuarea unei expertize în construcții pentru a se răspunde
obiectivelor pârâtei referitoare la culpa reclamantei în producerea
evenimentului.
Prin decizia nr. 77/ AC
din 29 iunie 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, admite apelul formulat de pârâta S.A.U. SA.
Schimbă, în parte,
sentința apelată, în sensul că obligă pe pârâtă la plata față de reclamantă a
sumei de 217.096 lei contravaloare daune și dobânzi (în loc de 274.354,87 lei)
și a sumei de 17.365 lei cheltuieli de judecată (în loc de 19.629 lei).
Menține sentința în
ce privește admiterea în parte a acțiunii.
Împotriva acestei
ultime hotărâri au declarat recurs în termen legal, motivat și timbrat,
reclamanta SC A. SRL – PITEȘTI și pârâta S.A.U. SA BUCUREȘTI criticând-o pentru
netemeinicie și nelegalitate.
Recurenta-reclamantă
susține că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii atunci când a
înlăturat din sentința instanței de fond obligarea pârâtei la plata sumei de 52.121,28
lei fără a stabili dacă această sumă reprezintă contravaloarea unor bunuri
asigurate sau nu.
Recurenta-reclamantă
susține că bunurile distruse de evenimentul asigurat descrise de expertul
contabil ca „obiecte de inventar” fac parte din categoriile de bunuri
asigurate.
În consecință,
recurenta-reclamantă solicită, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Recursul este
întemeiat pentru următoarele considerente:
Din examinarea
actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale
incidente cauzei rezultă că în mod greșit instanța de apel a apreciat actul
juridic dedus judecății și probatoriile administrate în cauză, pronunțând o
hotărâre netemeinică și nelegală.
Critica formulată de
recurenta-reclamantă că în mod greșit instanța de apel a înlăturat din
hotărârea primei instanțe obligarea pârâtei la plata sumei de 52.121,21 lei
fără a stabili dacă această sumă reprezintă contravaloarea unor bunuri de
natura celor asigurate, este întemeiată.
Instanța de apel, în
cadrul caracterului devolutiv al soluționării apelului conform art. 129 C.
proc. civ., avea îndatorarea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru
aflarea adevărului, să dispună administrarea de noi probatorii în scopul
pronunțării unei hotărâri temeinice.
Neprocedând astfel
bunurile distruse de evenimentul asigurat descrise de expertul contabil S.M. ca
„obiecte de inventar” în raport de expertiză omologat de instanță, fac parte
din categoriile de bunuri asigurate.
Pentru aceste motive,
Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul declarat de
reclamantă, va modifica decizia atacată în sensul că se respinge apelul
declarat de pârâtă împotriva sentinței civile 455/ C din 26 aprilie 2007 a
Tribunalului Comercial Argeș, pe care o menține.
Recurenta-pârâtă
reiterând motivele din apel sub forma criticilor în recurs, susține că instanța
de apel a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal fiind dată cu încălcarea
și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor contractului de
asigurare, a dispozițiilor art. 8.1. din condițiile generale pentru asigurarea
bunurilor precum și interpretarea eronată cu privire la anumite noțiuni tehnice
precum termenii de „producție neterminată”, „produse finite” și cu „privire la
beneficiul nerealizat”, și că, în mod greșit a omologat raportul de expertiză
contabilă S.M.
În consecință,
recurenta-pârâtă, în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., solicită
admiterea recursului.
Recursul fiind o cale
de atac în cadrul căreia se verifică legalitatea hotărârii atacate și nu o
reapreciere a probelor administrate în cauză, pârâta-recurentă trebuia să se
raporteze, în mod clar, la textele de lege care au fost încălcate sau aplicate
greșit.
De asemenea, în
cadrul soluționării apelului pârâta trebuia pentru criticile privind omologarea
expertizei contabile avea posibilitatea să solicite o contraexpertiză sau o nouă
expertiză, ceea ce nu a făcut.
Din verificarea
actelor de la dosar, rezultă că instanța de apel a făcut o apreciere judicioasă
a probelor dosarului, a raportului de expertiză contabilă care a răspuns
obiectivelor încuviințate de instanța de judecată mai puțin cu deducerea din
cuantumul despăgubirilor pretinse de reclamantă a sumei de 52.121,28 lei fără a
stabili dacă reprezintă contravaloarea unor bunuri asigurate sau nu.
Pentru cele ce
preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca
nefondat, recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de reclamanta SC A. SRL PITEȘTI.
Modifică decizia nr. 77/
AC din 29 iunie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrative, în sensul că respinge apelul declarat de pârâta S.A.U. SA
împotriva sentinței nr. 455/ C din 26 aprilie 2007 a tribunalului Comercial
Argeș pe care o menține.
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de pârâta S.A.U. SA împotriva aceleiași decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 aprilie 2008.