ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7311/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 2359 din 28 februarie 2012 Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secția civilă a admis excepția privind necompetența teritorială a instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petenta P.R.C. și pe intimata CNADNR SA - CESTRIN, în favoarea Judecătoriei Brezoi. Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea contravențională se soluționează de judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, iar din procesul-verbal de contravenție și documentația aferentă acestuia rezultă că aceasta a fost săvârșită pe DN 7 Km 188 + 900 m, pe raza teritorială a localității Seaca, localitate arondată Judecătoriei Brezoi, județul Vâlcea.

Judecătoria Brezoi, prin Sentința civilă nr. 1502 din 25 martie 2013, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de petenta P.R.C., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, în favoarea Judecătoriei Sector 1 București. Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Brezoi a reținut că potrivit art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013, ".. plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul", iar în speță contravenientul are sediul în circumscripția Judecătoriei sectorului 1 București.

Judecătoria Sectorului 1 București, prin Sentința civilă nr. 15041/2013 din 28 iunie 2013, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petenta P.R.C., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN, în favoarea Judecătoriei Brezoi și, constatând ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Brezoi, a suspendat cauza și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria sectorului 1 București a reținut, în esență, că art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 se referă la procesele în materia contenciosului administrativ aflate în primă instanță la data schimbării competenței prin acest act normativ, că prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013 legiuitorul a înțeles să facă distincție între materia contravențională și cea a contenciosului administrativ, astfel încât la data sesizării instanței cu prezenta plângere contravențională erau aplicabile dispozițiile generale ale art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind competența în materie contravențională, nefiind aplicabile dispozițiile art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013.

Constatându-se ivit conflictul negativ de competență reglementat de art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Judecătoria sectorului 1 București a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului. Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi. Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Prin Procesul-verbal de contravenție seria R11 nr. 0454812 din 5 decembrie 2011, întocmit de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN, petenta P.R.C.

a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (2) din O.G. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250,00 RON. S-a constatat că la data de 9 iunie 2011, vehiculul cu număr de înmatriculare … aparținând petentei a circulat pe DN 7 Km 188+900 m, în localitatea Seaca, județul Vâlcea, fără a deține rovinietă valabilă. Din procesul-verbal rezultă că locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentei a fost DN 7 Km 188+900 m, localitatea Seaca, județul Vâlcea, situată în raza de competență teritorială a Judecătoriei Brezoi, județul Vâlcea. Așa cum în mod corect a apreciat și Judecătoria Sectorului 1 București, la data introducerii plângerii contravenționale erau aplicabile dispozițiile generale ale art. 32 alin. (2) din O.G.

nr. 2/2001 privind competența în materie contravențională, nefiind aplicabile dispozițiile art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013, astfel încât competentă să judece plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii era judecătoria în circumscripția căreia s-a săvârșit fapta contravențională, în temeiul art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Chiar dacă prin Sentința civilă nr. 1502 din 25 martie 2013 Judecătoria Brezoi a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, apreciind că urmare a introducerii art. 10 1 din O.G.

nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013, competentă să judece prezenta cauză este judecătoria unde își are sediul contravenientul, normele de procedură fiind de imediată aplicare, Înalta Curte apreciază că în situația specială a stabilirii competenței normele de procedură civilă nu pot retroactiva decât în situația în care prin norma nouă se prevede în mod expres aceasta. Or, Legea nr. 2/2013 nu prevede în privința plângerilor contravenționale întemeiate pe O.G. nr. 15/2002, aflate pe rolul instanțelor de judecată, obligativitatea declinării acestor cauze ca urmare a modificării competenței teritoriale prin introducerea art. 10 1 în acest act normativ.

Cu toate că prin art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se prevede că „procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competențelor instanței legal învestite, se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi", Înalta Curte apreciază că acest text de lege nu este aplicabil și plângerilor contravenționale întemeiate pe dispozițiile O.G.

nr. 15/2002, deoarece legiuitorul nu a considerat că aceste cereri fac parte din materia contenciosului administrativ și fiscal, ci au o identitate proprie, chiar legiuitorul făcând distincție între cele două materii în secțiunea a II-a din același act normativ, secțiune intitulată „modificarea și completarea unor acte normative în materia contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal". Pe cale de consecință, dispozițiile art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013 nu sunt incidente în cauză, sens în care dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 își păstrează aplicabilitatea, pentru cauzele având ca obiect plângere contravențională întemeiată pe dispozițiile O.G.

nr. 15/2002, introduse la instanță înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013. Raportat la circumstanțele cauzei, față de prevederile legale sus-menționate, Înalta Curte constată că locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentei este localitatea Seaca, județul Vâlcea, localitate aflată în raza de competență teritorială a Judecătoriei Brezoi și, prin urmare, instanța competentă să soluționeze pricina este această judecătorie. În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Brezoi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta P.R.C. și pe intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN în favoarea Judecătoriei Brezoi. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2013. Procesat de GGC - LM