ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7309/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7309/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului
negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin Sentința nr. 7083/2013 din 5 iulie 2013,
Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția
necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a
cauzei privind pe reclamantul B.C.M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul
Administrației și Internelor - Direcția Generală de Informații și Protecția
Internă, Directorul General al Direcției Generale de Informații și Protecție
Internă din Cadrul Ministerului Administrației și Internelor, Comisar Șef de
Poliție G.O., Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și
Directorul General al Oficiului Registrului Național al Informațiilor de Stat,
în favoarea Curții de Apel Craiova.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța a reținut că prin acțiunea pendinte reclamantul
B.C.M. a înțeles că conteste actele administrative reprezentate de Dispoziția
Directorului General al DGIPI nr. S/II /954 din 5 octombrie 2012 și Decizia
Directorului General al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete
de Stat nr. S/15086 din 25 septembrie 2012; că, în raport de dispozițiile art.
1 alin. (1) din O.U.G. nr. 153/2002, este evidentă calitatea de autoritate
publică centrală a pârâților O.R.N.I.S.S. și a directorului general al
Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, astfel încât
competența de judecare a cauzei aparține curții de apel.
Tribunalul a reținut
că, deși în cauză este atacată de către reclamant și Dispoziția nr. S/II /954
din 5 octombrie 2012, emisă de către directorul general al Direcției Generale
de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerului Administrației și
Internelor, comisar șef de poliție G.O., care ar atrage competența
tribunalului, în raport cu dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 conform
cărora "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului
public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a
tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege
competența altor instanțe", soluționarea acestui capăt de cerere din
acțiunea principală depinde de soluția pronunțată cu privire la anularea
deciziei emisă de către Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete
de Stat, astfel încât capătă un caracter accesoriu, motiv pentru care revine
curții de apel competența de soluționare a acțiunii, în integralitatea sa.
Prin Decizia nr.
304/2013 din 6 august 2013 Curtea de Apel Craiova, secția de contencios
administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în
favoarea Tribunalului Dolj, secția Contencios Administrativ și Fiscal, a
constatat ivit conflictul de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte
de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării
acestuia.
Pentru a hotărî
astfel, Curtea a reținut că problema de drept ce a determinat conflictul de
competență este aceea de a stabili dacă revocarea autorizației privind accesul
la informații secrete de stat este un litigiu pur de contencios administrativ,
situație în care sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ privind rangul autorității publice (locale sau
centrale), sau este un litigiu ce are ca obiect raportul de serviciu al
funcționarului public, situație în care, potrivit art. 109 din Legea nr.
188/1999, modificată, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al
funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și
fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită
expres prin lege competența altor instanțe.
Coroborând toate
aceste dispoziții legale, Curtea a apreciat că autorizația privind accesul la
informații secrete de stat este strâns legată atât de persoana juridică ce
deține astfel de informații, cât și de raportul de muncă, serviciu sau
profesional al persoanei care urmează să folosească informații clasificate.
Astfel, apreciind că
autorizația privind accesul la informații secrete de stat se emite doar
persoanei care prin natura serviciului deține informații clasificate și este o
componentă esențială în ceea ce privește locul de muncă, funcția, cariera și
salarizarea celui ce o deține, Curtea a apreciat că revocarea acestei
autorizații este o măsură ce ține de raportul de serviciu al funcționarului
public, întrucât acestuia i se schimbă locul de muncă, funcția și salarizarea.
Or, în cazul
litigiului ce ține de raportul de serviciu, nu are importanță rangul
autorității publice, ci, doar calitatea de funcționar public, iar potrivit art.
109 din Legea nr. 188/1999, modificată, competența de soluționare a acestuia
aparține tribunalului.
Constatându-se ivit
conflictul negativ de competență reglementat de art. 133 alin. (2) C. proc.
civ., văzând și dispozițiile art. 134 și art. 135 C. proc. civ., Curtea a
sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator
de competență.
Înalta Curte de
Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform
art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și
fiscal, în raport de obiectul litigiului și de dispozițiile legale incidente.
Pentru a adopta
această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare
arătate:
Analizând actele și
lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prin acțiunea promovată
reclamantul B.C.M. a contestat actele administrative reprezentate de Dispoziția
Directorului General al DGIPI nr. S/II /954 din 5 octombrie 2012 și Decizia
Directorului General al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete
de Stat nr. S/15086 din 25 septembrie 2012, că prin Decizia S/15086 din 25
septembrie 2012 emisă de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete
de Stat a fost revocată decizia de avizare pozitivă privind accesul la
informații clasa secrete de stat, iar prin Dispoziția DGIPI nr. S/II/954 din 5
octombrie 2012 reclamantul a fost eliberat din funcție și pus la dispoziția
instituției, până la identificarea unei funcții corespunzătoare.
Înalta Curte reține
că autorizația emisă de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete
de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calității sale de
funcționar public cu statut special, angajat într-o direcție (structură)
specială din cadrul M.A.I., că această autorizație este strict legată de
raporturile de serviciu ale reclamantului, de vreme ce în urma revocării
avizului privind accesul la informații clasificate secret de stat, acesta a
fost eliberat din funcția de șef Birou Contrainformații și Securitate din
cadrul S.I.P.I. Dolj și pus la dispoziția unității pe o perioada de 3 luni, în
vederea identificării unei alte funcții și i s-a retras și sporul pentru
păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, că,
astfel, revocarea acestei autorizații este o măsură ce ține de raportul de
serviciu al funcționarului public, întrucât acestuia i se schimbă locul de
muncă, funcția și salarizarea.
Prin urmare,
competența materială de soluționare a cauzei se stabilește în raport cu
dispozițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 188/1999 privind statutul
funcționarilor publici, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013 și
nu în raport cu dispozițiile legii generale, respectiv Legea nr. 554/2004.
Potrivit
dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, modificată prin Legea nr.
2/2013, „cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului
public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a
tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin
lege competența altor instanțe”.
În consecință, având
în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135
alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de
soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Dolj, secția
de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B.C.M. și pe pârâții Ministerul
Administrației și Internelor - Direcția Generală de Informații și Protecție
Internă, Directorul General al Direcției Generale de Informații și Protecție
Internă din cadrul Ministerul Administrației și Internelor, Oficiul Registrului
Național al Informațiilor Secrete de Stat și Directorul General al Oficiului
Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, în favoarea Tribunalului
Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - LM