ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7309/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 7083/2013 din 5 iulie 2013, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B.C.M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Informații și Protecția Internă, Directorul General al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din Cadrul Ministerului Administrației și Internelor, Comisar Șef de Poliție G.O., Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și Directorul General al Oficiului Registrului Național al Informațiilor de Stat, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin acțiunea pendinte reclamantul B.C.M. a înțeles că conteste actele administrative reprezentate de Dispoziția Directorului General al DGIPI nr. S/II /954 din 5 octombrie 2012 și Decizia Directorului General al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat nr. S/15086 din 25 septembrie 2012; că, în raport de dispozițiile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 153/2002, este evidentă calitatea de autoritate publică centrală a pârâților O.R.N.I.S.S. și a directorului general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, astfel încât competența de judecare a cauzei aparține curții de apel.

Tribunalul a reținut că, deși în cauză este atacată de către reclamant și Dispoziția nr. S/II /954 din 5 octombrie 2012, emisă de către directorul general al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, comisar șef de poliție G.O., care ar atrage competența tribunalului, în raport cu dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 conform cărora "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe", soluționarea acestui capăt de cerere din acțiunea principală depinde de soluția pronunțată cu privire la anularea deciziei emisă de către Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, astfel încât capătă un caracter accesoriu, motiv pentru care revine curții de apel competența de soluționare a acțiunii, în integralitatea sa.

Prin Decizia nr. 304/2013 din 6 august 2013 Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția Contencios Administrativ și Fiscal, a constatat ivit conflictul de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că problema de drept ce a determinat conflictul de competență este aceea de a stabili dacă revocarea autorizației privind accesul la informații secrete de stat este un litigiu pur de contencios administrativ, situație în care sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ privind rangul autorității publice (locale sau centrale), sau este un litigiu ce are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, situație în care, potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, modificată, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.

Coroborând toate aceste dispoziții legale, Curtea a apreciat că autorizația privind accesul la informații secrete de stat este strâns legată atât de persoana juridică ce deține astfel de informații, cât și de raportul de muncă, serviciu sau profesional al persoanei care urmează să folosească informații clasificate. Astfel, apreciind că autorizația privind accesul la informații secrete de stat se emite doar persoanei care prin natura serviciului deține informații clasificate și este o componentă esențială în ceea ce privește locul de muncă, funcția, cariera și salarizarea celui ce o deține, Curtea a apreciat că revocarea acestei autorizații este o măsură ce ține de raportul de serviciu al funcționarului public, întrucât acestuia i se schimbă locul de muncă, funcția și salarizarea.

Or, în cazul litigiului ce ține de raportul de serviciu, nu are importanță rangul autorității publice, ci, doar calitatea de funcționar public, iar potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, modificată, competența de soluționare a acestuia aparține tribunalului. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență reglementat de art. 133 alin. (2) C. proc. civ., văzând și dispozițiile art. 134 și art. 135 C. proc. civ., Curtea a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator de competență. Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal, în raport de obiectul litigiului și de dispozițiile legale incidente.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prin acțiunea promovată reclamantul B.C.M. a contestat actele administrative reprezentate de Dispoziția Directorului General al DGIPI nr. S/II /954 din 5 octombrie 2012 și Decizia Directorului General al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat nr. S/15086 din 25 septembrie 2012, că prin Decizia S/15086 din 25 septembrie 2012 emisă de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat a fost revocată decizia de avizare pozitivă privind accesul la informații clasa secrete de stat, iar prin Dispoziția DGIPI nr. S/II/954 din 5 octombrie 2012 reclamantul a fost eliberat din funcție și pus la dispoziția instituției, până la identificarea unei funcții corespunzătoare.

Înalta Curte reține că autorizația emisă de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calității sale de funcționar public cu statut special, angajat într-o direcție (structură) specială din cadrul M.A.I., că această autorizație este strict legată de raporturile de serviciu ale reclamantului, de vreme ce în urma revocării avizului privind accesul la informații clasificate secret de stat, acesta a fost eliberat din funcția de șef Birou Contrainformații și Securitate din cadrul S.I.P.I. Dolj și pus la dispoziția unității pe o perioada de 3 luni, în vederea identificării unei alte funcții și i s-a retras și sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, că, astfel, revocarea acestei autorizații este o măsură ce ține de raportul de serviciu al funcționarului public, întrucât acestuia i se schimbă locul de muncă, funcția și salarizarea.

Prin urmare, competența materială de soluționare a cauzei se stabilește în raport cu dispozițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013 și nu în raport cu dispozițiile legii generale, respectiv Legea nr. 554/2004. Potrivit dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, modificată prin Legea nr. 2/2013, „cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe”. În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc.

civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B.C.M. și pe pârâții Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, Directorul General al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerul Administrației și Internelor, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și Directorul General al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2013. Procesat de GGC - LM