ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7167/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

prima instanță

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția de Contencios Administrativ și Fiscal, reclamantul

M.R.I. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate

solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună

anularea raportului de evaluare nr. 128447/G/II din 14 decembrie 2011 și

suspendarea executării acestuia.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin raportul de evaluare atacat pârâta a

constatat faptul că, pe perioada exercitării funcției de viceprimar, respectiv

19 iunie 2008 - 29 ianuarie 2009, acesta s-a aflat în stare de

incompatibilitate, deoarece a deținut, simultan, atât funcția de viceprimar,

cât și calitatea de comerciant persoană fizică.

În opinia

reclamantului, actul administrativ aflat în discuție este nelegal, pe de o

parte, întrucât Legea nr. 176/2010 nu putea fi aplicată retroactiv la o

situație de fapt din perioada 2008 - 2009, astfel că acest act normativ nu

poate constitui temei de drept pentru analiza situației sale de

incompatibilitate.

Pe de altă parte,

interpretarea dată de pârâtă textelor legale incidente în cauză este

restrictivă și nu ține seama de spiritul legii, mai precis acela de a împiedica

demnitarul public să se folosească de autoritatea funcției pe care o deține

pentru a obține beneficii în calitate de comerciant persoană fizică.

Referitor la cererea

de suspendare a actului contestat, reclamantul a arătat că deține în continuare

calitatea de consilier local, iar existența raportului de evaluare îl poate

împiedica să exercite demnități publice sau o funcție electivă.

În întâmpinarea

formulată în cauză, pârâta Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea

acțiunii ca nefondată.

de Apel

Curtea de Apel

București, secția de Contencios Administrativ și Fiscal, prin Sentința nr. 1794

din 13 martie 2012, a respins acțiunea reclamantului ca nefondată.

Pentru a pronunța o

asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Raportul de

evaluare nr. 128447/G/II din 14 decembrie 2011 întocmit de Agenția Națională de

Integritate s-a constatat că reclamantul M.R.I. s-a aflat, în perioada 19 iunie

2008 - 29 ianuarie 2009, în stare de incompatibilitate, întrucât a deținut,

simultan, atât funcția de viceprimar, cât și calitatea de comerciant persoană

fizică, încălcând astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) și art. 91

alin. (3) din Legea nr. 161/2003.

Primul motiv de

nelegalitate invocat de reclamant referitor la încălcarea principiului

neretroactivității legii este nefondat, deoarece Legea nr. 176/2010 instituie

proceduri de asigurare a integrității și transparenței în exercitarea

funcțiilor și demnităților publice, conferind Agenției Naționale de

Integritate, printre alte atribuții, și pe aceea de a stabili starea de

incompatibilitatea a persoanelor ce ocupă astfel de funcții sau demnități, din

oficiu sau la sesizarea oricărei persoane.

Incompatibilitatea

reținută în sarcina reclamantului este prevăzută de Legea nr. 161/2003, normele

de drept material incidente în cauză fiind, așadar, anterioare perioadei pentru

care s-a reținut starea de incompatibilitate.

Sesizarea depusă de

Prefectul Județului Călărași cu privire la starea de incompatibilitate a

reclamantului, înregistrată la Agenția Națională de Integritate la data de 27

mai 2011, a fost instrumentată în conformitate cu legea în vigoare atât la data

formulării acesteia, cât și pe parcursul verificărilor.

Nici cel de-al doilea

motiv de nelegalitate invocat de reclamant nu este fondat, în condițiile în

care, pentru constatarea stării de incompatibilitate, este irelevantă

împrejurarea că persoana care a deținut simultan funcțiile sau calitățile

incompatibile potrivit legii nu a obținut efectiv beneficii și nu s-a folosit

în acest scop de funcția sau demnitatea publică ocupată, căci

incompatibilitățile sunt reglementate tocmai pentru a preveni conflictul de

interese.

de reclamantul M.R.I.

În motivarea căii

extraordinare de atac, încadrabilă în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., recurentul a prezentat conținutul raportului de evaluare contestat

și a susținut faptul că autoritatea intimată și prima instanță au dat o

interpretare extrem de restrictivă și, prin urmare, nelegală cadrului normativ

aplicabil în speță.

În concepția

recurentului, interpretarea prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) și art. 91

alin. (3) din Legea nr. 161/2003 nu trebuie să fie rigidă, în sensul că simpla

deținere a demnității publice și a calității de comerciant nu poate constitui

de jure stare de incompatibilitate.

Din analiza actelor

existente la dosarul cauzei rezultă faptul că, în perioada supusă analizei,

persoana fizică autorizată nu a avut niciun fel de activitate comercială și, pe

cale de consecință, niciun fel de venit.

Simplul fapt că nu

s-a operat radierea de la Oficiul Registrului Comerțului nu poate constitui o

încălcare a dispozițiilor legale anterior enunțate.

formulate de intimata Agenția Națională de Integritate

Intimata a formulat

întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru

argumentele prezentate la dosar ICCJ.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința

atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent și a apărărilor cuprinse

în întâmpinare, dar și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ.,

sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru

considerentele care vor fi expuse în continuare.

fapt și de drept relevante

Recurentul-reclamant

a învestit instanța de contencios administrativ cu acțiunea având ca obiect

anularea Raportului de evaluare nr. 128447/G/II din 14 decembrie 2011 întocmit

de către Agenția Națională de Integritate.

Curtea de apel a respins

acțiunea pentru argumentele prezentate la pct. I.2 din prezenta decizie.

Prima instanță a

reținut corect situația de fapt și a realizat o încadrare juridică adecvată,

apreciind că actul administrativ dedus judecății este legal.

Detaliind problemele de

drept deduse judecății și răspunzând la motivele de recurs anterior prezentate,

Înalta Curte constată următoarele:

1.1. Critica

referitoare la greșita aplicare a procedurii prevăzute de Legea nr. 176/2010 la

conflictul de interese existent în perioada 19 iunie 2008 - 29 ianuarie 2009,

anterior apariției acestei legi este nefondată.

Pentru dezlegarea

acestei probleme de drept prezintă relevanță juridică dispozițiile art. 11

alin. (1) din Legea nr. 176/2010, conform cărora: „Activitatea de evaluare a

declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă,

precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada

exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a

conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata

exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani

după încetarea acestora.”

În speța de față, în

baza dispoziției normative anterior citate, intimata a evaluat activitatea

desfășurată de către recurent în perioada 19 iunie 2008 (data validării

mandatului de consilier local) - 16 noiembrie 2011 (data întocmirii de către

Primăria municipiului Călărași a Adresei nr. 51993/2011).

Potrivit prevederilor

art. 80 al capitolului 3, secțiunea 1 (incompatibilități) din Legea nr.

161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea

demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea

și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare,

incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele

reglementate de Constituție, de legea aplicabilă autorității sau instituției

publice care persoanele ce exercită o demnitate sau o funcție publică își

desfășoară activitatea, precum și de dispozițiile cuprinse în acest titlu al

legii.

Conform dispozițiilor

art. 87 alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru

asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor

publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu

modificările și completările ulterioare funcția de viceprimar este

incompatibilă cu calitatea de comerciant persoană fizică.

Potrivit

dispozițiilor art. 91 alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 161/2003, cu

modificările și completările ulterioare, starea de incompatibilitate intervine

numai după validarea mandatului, alesul local poate renunța la funcția deținută

înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de

incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în

funcție.

În raportul de

evaluare dedus judecății, intimata a reținut faptul că recurentul a încălcat

normele mai sus arătate, deoarece, în perioada 19 iunie 2008 - 29 ianuarie

2009, a deținut atât funcția de viceprimar, cât și calitatea de comerciant

persoană fizică.

Înalta Curte

apreciază că este corectă concluzia primei instanțe pe aspectul dedus

judecății: cazul de incompatibilitate este prevăzut de Legea nr. 161/2003, act

normativ anterior perioadei pentru care s-a reținut starea de incompatibilitate

în care s-a aflat recurentul.

În plus, trebuie

evidențiat și faptul că Legea nr. 176/2010 cuprinde norme de procedură de

imediată aplicare.

În consecință, în

cauza de față nu a fost încălcat principiul neretroactivității legii, ci s-a

dat eficiență dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, conform

cărora: „verificările aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare

a legii continuă potrivit procedurii prevăzute de aceasta.”

1.2. Critica referitoare

la reținerea greșită a stării de incompatibilitate este nefondată.

Astfel, în mod corect

judecătorul fondului a apreciat că nu prezintă nicio relevanță susținerea

reclamantului în sensul că nu a obținut, în perioada analizată, niciun venit

urmare a deținerii calității de comerciant persoană fizică și, ca atare, nu s-a

folosit în acest scop de funcția publică ocupată.

Într-adevăr, singura

condiție impusă de legiuitor pentru reținerea stării de incompatibilitate este

deținerea simultană a funcțiilor sau calităților declarate de lege ca fiind

incompatibile.

Așadar, este lipsit

de importanță juridică faptul că recurentul nu a desfășurat efectiv activitate

de comerciant persoană fizică în perioada în care a ocupat funcția de

viceprimar, atâta timp cât a continuat să dețină calitatea respectivă.

soluției adoptate în recurs

În consecință, din

cele anterior expuse, rezultă că este nefondat motivul de recurs prevăzut de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar în speță nu există motive de ordine publică

care să poată fi reținute, astfel încât, Înalta Curte, în baza art. 312 alin.

(1) teza a II-a C. proc. civ., raportat la art. 20 și art. 28 din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, va respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamantul M.R.I. împotriva Sentinței civile nr. 1794 din 13

martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 noiembrie 2013.

Procesat de GGC - LM