ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.09.2014

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2704/2014

HOTĂRÂRE
24.09.2014
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2704/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Deliberând asupra recursului de față

constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub numărul 1906/120/a 10

din 8 mai 2013, U.A.T. Lucieni și Consiliul Local Lucieni au formulat

contestație împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei SC M.T. SA,

respectiv împotriva înscrierii creanței lor ca și creanță sub condiție

suspensivă, în loc de creanță nescadentă.

La data de 5 iunie 2013

administratorul judiciar al debitoarei a formulat întâmpinare și, pe cale de

excepție, a invocat tardivitatea formulării contestației împotriva tabelului

preliminar de creanțe.

La data de 24 mai 2013 contestatoarea

a depus cerere de repunere în termenul de exercitare a contestației la tabelul

preliminar al creanțelor, în care a arătat că tabelul preliminar al creanțelor

a fost publicat în B.P.I. la 30 aprilie 2013, data de 1 mai era zi liberă, 1 și

3 mai au fost zile libere pentru angajații de la stat conform H.G. nr. 79/2013,

iar zilele de 4 și 5 mai au picat sâmbătă și duminică/repaus săptămânal), 6 mai

a fost a doua zi de Paști, tot zi liberă, astfel că prima zi lucrătoare după publicarea

în B.P.I. a fost și singura zi lucrătoare din termenul prevăzut de lege. Or, în

mod evident, un termen de o singura zi, încălca dreptul la apărare, iar

termenul rezonabil de 5 zile pentru contestarea tabelului preliminar a apărut

ca fiind lipsit de consistență, 7 aprilie 2013 a fost ziua în care

contestatoarele ar fi fost normal să fi luat cunoștință de termen, iar a doua

zi acestea au formulat contestația.

Prin sentința nr. 598 pronunțată în

data de 21 iunie 2013, Tribunalul Dâmbovița a respins cererea de repunere în

termenul de exercitare a contestației la tabelul preliminar al creditorilor,

formulată de contestatoarele U.A.T. Lucieni și Consiliul Local Lucieni, a admis

excepția tardivității formulării contestației la tabelul preliminar al creanțelor

formulată de administratorul judiciar RVA I.S. Sprl și în consecință, a respins

contestația formulată de creditoarele U.A.T. Lucieni și Consiliul Local

Lucieni, împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit de

administratorul judiciar RVA I.S. Sprl, în contradictoriu și cu debitoarea SC

C.T. SA (fostă SC M.T. SA) reprezentată de administratorul special O.S.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

reținut, în esență, că prin încheierea din 22 februarie 2013, pronunțată în

Dosarul nr. 1906/120/2013, s-a dispus, în baza art. 32 din Legea nr. 85/2006,

deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei, la cererea

acesteia și s-a fixat termen limită pentru depunerea (înregistrarea)cererilor

de creanță la data de 08 aprilie 2013, iar termen limită pentru verificarea

acestor declarații, la data de 29 aprilie 2013.

Debitoarea, prin administrator

judiciar, a publicat tabelul preliminar al creanțelor în B.P.I., din 30 aprilie

2013 și la poziția 19 este înscrisă creditoarea cu creanța în cuantumul

solicitat, ca fiind o creanță sub condiție suspensivă (la rubrica

„observații" existând motivația acestei considerări).

Conform art. 73 alin. (2) din Legea

nr. 85/2006, contestațiile împotriva tabelului preliminar trebuiau depuse la

instanță în termen de cel mult 5 zile de la publicarea în B.P.I., din 30

aprilie 2013.

În speță, creditoarea nu a depus

contestația la tabelul preliminar în termenul imperativ prevăzut de art. 73

alin. (2) din Legea nr. 85/2006, adică în 5 zile de la publicarea tabelului în

B.P.I., ceea ce ar fi corespuns datei de 07 mai 2013.

Împotriva acestei sentințe a declarat

apel contestatoarele U.A.T. Comuna Lucieni și Consiliul Local Lucieni,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, ca fiind dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 103 C. proC. civ. și

art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Prin Decizia nr. 72 din 23 septembrie

2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, Secția a II-a civilă de contencios

administrativ și fiscal, s-a respins ca nefondat apelul declarat de

contestatoare, reținându-se în considerentele deciziei că judecătorul-sindic a

reținut corect situația de fapt în raport de materialul probator administrat în

cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată, pronunțând o sentință legală

și temeinică, criticile apelantei fiind nefondate.

Cum contestația a fost formulată la

data de 08 mai 2013 (fila 2 dosar fond), în mod corect tribunalul a respins

cererea de repunere în termenul de contestație și a admis excepția tardivității

formulării contestației decăzand contestatoarea din dreptul de a-și realiza

creanța drept una pur și simplă, ci ca una aflată sub condiție suspensivă,

rămânând creditorul îndreptățit să participe la procedura insolvenței.

Împotriva Deciziei nr. nr. 72 din 23

septembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a lI-a civilă de

contencios administrativ și fiscal, contestatoarele au declarat recurs.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție dosarul a fost înregistrat la data de 4 noiembrie 2013.

S-a dispus cu adresă la recurentă,

complinirea lipsurilor privind mențiunile ce trebuie să le cuprindă cererea de

recurs, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. e) din Noul C. proc. civ. - adresa

de la fila 9 dosar recurs - respectiv cu mențiunea complinirii lipsei indicarea

numelui, domiciliului sau reședinței intimate în considerarea dispozițiilor

art. 486 alin. (1) din Noul C. proc. civ., sub sancțiunea nulității recursului.

S-a depus întâmpinare de către de

către administratorul judiciar al SC C.T. SA prin care s-a invocat excepția

inadmisibilității recursului și a susținut punctul de vedere cu privire

excepția invocată. De asemenea, a depus întâmpinare și administratorul special

al SC C.T. SA.

S-a dispus comunicarea motivelor

recursului și întâmpinărilor la recurs, în temeiul art. 493 alin. (2) din Legea

nr. 134/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Conform procedurii de filtrare a

recursului, pe baza motivelor de recurs, a întâmpinărilor, președintele

completului legal învestit în această procedură a dispus întocmirea unui raport

asupra admisibilității în principiu a recursului, de către magistratul asistent

E.N. în considerarea dispozițiilor art. 493 alin. (3) din Noul C. proc. civ.

În raport s-a constatat că sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 493 pct. 3 din Noul C. proc. civ.,

asupra îndeplinirii condițiilor de formă ale recursului, recurenta a depus

dovada achitării taxei de timbru și delegația avocatului recurentei,

constatându-se că în cauză recursul este inadmisibil întrucât vizează o

hotărâre definitivă nesusceptibilă cu recurs.

S-au expus motivele de nelegalitate

invocată de recurentă.

Față de dispozițiile art. 493 din Noul

de la 28 mai 2014.

Totodată, s-a dispus comunicarea

raportului părților din proces și a pus în vedere acestora să-și exprime, în

scris, un punct de vedere în termen de 10 zile de la comunicarea raportului.

Raportul a fost comunicat părților

care, în temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ., au formulat puncte de vedere

asupra raportului.

Recurenta nu a depus un punct de

vedere cu privire la raportul menționat mai sus.

Părțile adverse nu au depus un punct

de vedere la raportul asupra admisibilității recursului.

Analizând în condițiile aii. 493 alin.

(5) C. proc. civ. recursul formulat în prezenta cauză, Înalta Curte constată că

este inadmisibil potrivit considerentelor ce se succed:

Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a

civilă de contencios administrativ și fiscal, a fost învestită cu soluționarea

unei contestații împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei SC

M.T. SA, respectiv împotriva înscrierii creanței lor ca și creanță sub condiție

suspensivă, în loc de creanță nescadentă

Conform dispozițiilor art. 457. alin.

(1) din Noul C. proc. civ.:

„Hotărârea judecătorească este supusă

numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de

aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei" iar potrivit alin.

(2), „Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac

deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita

calea de atac prevăzută de lege."

Art. 634. alin. (1) din Noul C. proc.

civ. stipulează că: „Sunt hotărâri definitive: (1) hotărârile care nu sunt

supuse apelului și nici recursului; (2) hotărârile date în primă instanță, fără

drept de apel, neatacate cu recurs; (...)".

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin.

(1) din același cod pot fi recurate hotărârile date în apel, cele date,

potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres

prevăzute de lege.

O hotărâre judecătorească nu poate fi

atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte,

căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu

constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele

procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar

exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Față de dispozițiile legale anterior

menționate, decizia atacată nu este supusă căii de atac a recursului.

Pentru considerentele expuse, Înalta

Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

Respinge ca inadmisibil recursul

declarat de recurenta U.A.T. Comuna Lucieni și Consiliul Local Lucieni

împotriva Deciziei nr. 72 din 23 septembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel

Ploiești, secția a II-a- civilă de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

24 septembrie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-19
0,91
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4020/2013
a dintre aceste cerințe ducând la respingerea cererii de revizuire. În speță, prin prisma acestui motiv de revizuire, SC A. SRL Sovata a invocat contrarietatea dintre încheierea de deschidere a procedurii insolventei O.L. SRL și Decizia nr.
ÎCCJ 2015-06-23
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2601/2015
ându-se în mod expres de ce nu pot fi luate în considerare actele adiționale la contractele individuale de muncă în care s-a menționat dreptul la plăți compensatorii. Prin urmare, motivul de casare invocat de recurenți nu este întemeiat. În
ÎCCJ 2014-04-01
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1105/2014
comun acord ca drepturile mai sus-menționate să nu fie acordate pentru anul 2010. A mai reținut instanța de recurs faptul că în cauza pendinte nu se pune problema de interpretare a unor dispoziții legale, ci a unor prevederi contractuale cu
ÎCCJ 2018-06-06
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2360/2018
nr. 554/2004, este corectă. Soluția de respingere a cererii reclamantei de modificare a cererii de chemare în judecată este, de asemenea, corectă și împărtășită de instanța de control judiciar. Acțiunea introductivă de instanță a fost înreg
ÎCCJ 2015-02-12
0,90
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 586/2015
excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de com
Sursă