ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 927/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 927/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului
constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin
cererea adresată Tribunalului Vâlcea la data de 5 mai 2006, reclamanta SC A.E.
SA a solicitat obligarea pârâtei SC S.I. SRL la predarea spațiului situat în
Râmnicu Vâlcea, Județul Vâlcea sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 100
euro pe zi de întârziere.
Potrivit reclamantei, spațiul comercial a
cărei predare o solicită a făcut obiectul unui contract de asociere încheiat la
data de 26 aprilie 2000 între SC F.S. SA, cu care reclamanta a fuzionat prin
absorbție la data de 20 ianuarie 2003, și pârâta SC S.I. SRL, contract care a
expirat la data de 26 aprilie 2006 urmare împlinirii duratei asocierii
convenită de părți.
Prin sentința nr. 762 din 1 iunie 2009
pronunțată în al doilea ciclu procesual derulat în cauză, Tribunalul Vâlcea,
secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte
cererea reclamantei și a obligat pârâta să-i predea spațiul comercial în
litigiu; prin aceiași sentință a fost respinsă cererea de chemare în judecată a
altor persoane, respectiv SC R.T.G.M.I. SRL și CN L.R. SA.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, ca
instanță în rejudecare, după casare, a reținut din examinarea contractului de
asociere din 26 aprilie 2000 că intenția comună a părților a fost de a aduce în
asociere numai folosința spațiului comercial din Râmnicu Vâlcea, iar prin
expirarea duratei asocierii, încetează dreptul de folosință al spațiului de
către pârâtă.
Sentința tribunalului a fost apelată de
către pârâta SC S.I. SRL la data de 30 iulie 2009.
Curtea de Apel Pitești, secția comercială și
de contencios administrativ și fiscal, astfel investită cu soluționarea
apelului promovat de pârâtă, prin încheierea pronunțată la data de 18 noiembrie
2009 a dispus suspendarea judecării apelului în temeiul dispozițiilor art. 244 alin.
(1) pct. 2 C. proc. civ. - până la soluționarea cauzei penale ce face obiectul
Dosarului penal nr. 49.915/3/2008 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
4.Împotriva încheierii pronunțate la data de
18 noiembrie 2009 de suspendare a judecății apelului, a declarat recurs prin
cererea înregistrată la 5 ianuarie 2010, reclamanta SC A.E. SA.
Potrivit susținerilor recurentei, încheierea
de suspendare a judecării cauzei este netemeinică și nelegală, deoarece dosarul
penal aflat în prezent pe rolul Tribunalului București, urmare declinării
competenței de către Înalta Curte de Casație și Justiție, vizează fapte de
corupție fără nicio înrâurire asupra soluționării prezentei cauze comerciale
care are ca obiect o obligație de a face respectiv obligarea pârâtei să-i
predea folosința spațiului.
Sub un al doilea motiv recurenta arată că
suspendarea dispusă aduce grave prejudicii societății care în prezent este
chemată în judecată în litigiul ce face obiectul Dosarului nr. 13425/3/2009
aflat pe rolul Tribunalului București, secția comercială, în calitate de
chemată în garanție pentru despăgubiri cauzate de nerespectarea obligației de
predare a spațiului către cumpărătorul acestuia.
Asupra recursului
Verificând legalitatea și temeinicia
încheierii atacate Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru
considerentele ce urmează:
Dispozițiile art. 244 pct. 2 C. proc. civ.
reglementează ipoteza suspendării facultative a judecății unei cauze civile,
atunci când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o
înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea.
Rezultă din dispozițiile legale susmenționate
două aspecte esențiale care conturează acest caz de suspendare facultativă și
anume existența unei dependențe între acțiunea civilă și soluția din acțiunea
penală având în vedere si dispozițiile art. 22 alin. (1) C. proc. pen. potrivit
cărora hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat,
în fața instanței civile, cu privire la existența faptei, a persoanei care a
săvârșit-o și a vinovăției acesteia.
Al doilea aspect vizează caracterul permisiv
al normei în discuție în condițiile în care asupra oportunității luării măsurii
hotărârea este lăsată la aprecierea instanței.
Examinând încheierea de suspendare a
judecății din data de 18 noiembrie 2009 din perspectiva acestor aspecte
esențiale Înalta Curte constată că instanța de apel nu își motivează măsura
dispusă nici din punct de vedere al oportunității și nici în ce privește
influența pe care soluția din acțiunea penală o are asupra rezolvării cauzei
civile, simpla trimitere la existența unui dosar penal aflat pe rolul Înaltei
Curți de Casație și Justiție fără o analiză în concret a utilității și
necesității suspendării, echivalează cu o nemotivare.
Din rechizitoriul depus la dosarul cauzei de
către apelanta pârâtă în susținerea cererii sale de suspendare a judecății
apelului rezultă că au fost trimise în judecată mai multe persoane din
conducerea SC A.E. SA, SC R.T.G.M.I. SRL pentru infracțiuni de spălare de bani,
fals în înscrisuri sub semnătură privată, folosirea de informații privilegiate
pentru dobândirea de instrumente financiare la care aceste informații se
refereau și efectuare, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de
operațiuni de manipulare a pieței de capital.
Or, litigiul comercial de față are ca obiect
obligarea pârâtei să preda folosința spațiului comercial deținut în baza unui
contract de asociere ajuns la termen, obiect în raport de care temporizarea
soluționării litigiului până la soluționarea irevocabilă a cauzei penale apare
ca nejustificată în condițiile în care, nu rezultă în ce măsură condamnarea
irevocabilă a persoanelor trimise în judecată pentru faptele imputate ar avea o
înrâurire hotărâtoare în ce privesc drepturile și interesele legitime ale
părților din procesul civil.
Din motivele de apel formulate de pârâta SC
S.I. SRL rezultă că obiectul disputei poartă asupra obligației de predare a
spațiului ce a făcut obiectul asocierii, precum și asupra cererii sale de
restituire a sumelor datorate de reclamantă în baza aceluiași contract de
asociere aspecte care nu relevă dependența de soluționarea cauzei penale.
Așa fiind, Înalta Curte constatând că măsura suspendării
judecății dispusă prin încheierea din 18 noiembrie 2009 nu se circumscrie
cerințelor impuse de dispozițiile art. 244 pct. 2 C. proc. civ., în temeiul art.
312 alin. (1) C. proc. civ. va admite prezentul recurs și va casa încheierea de
suspendare cu trimiterea cauzei la Curtea de Apel Pitești pentru continuarea
judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta SC
A.E. SA București împotriva încheierii de ședință din data de 18 noiembrie 2009
a Curții de Apel Pitești, secția comercială contencios administrativ și fiscal,
casează încheierea recurată și trimite cauza Curții de Apel Pitești pentru
continuarea judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 5 martie 2010.