ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3716/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 82 din 28 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani, în temeiul art. 199 C. proc. pen. s-a ridicat amenda judiciară de 500 RON aplicată martorului B.C.A. A fost condamnat inculpatul A.A.V. la pedeapsa de: - 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen.; - 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2), 42 C. pen. În temeiul art. 33 lit. a), 34 și 35 alin. (1) C. pen.

s-au contopit pedepsele și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. S-a constatat că toate cantitățile de drog obținute de la inculpat au fost consumate în procesul analizelor de laborator. S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 48 RON și 4 euro. Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 1.200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare, din care onorariu avocat oficiu - 200 RON - se va avansa baroului Botoșani din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în toamna anului 2007, inculpatul a recoltat cannabis (inflorescențe și frunzulițe) din flora spontană crescută în gradina bunicilor săi din localitatea Ibănești, județul Botoșani, pe care l-a depozitat în municipiul Dorohoi sub streașină unei magazii dezafectate din parcul „G ". Inculpatul se aproviziona în mod periodic din acest loc cu diferite cantități de cannabis, pe care fie le consuma singur sau împreună cu persoanele din anturajul său (B.C.A., A.E.C. și B.B.A.), fie le comercializa. Inculpatul a recunoscut doar comiterea faptei de deținere, fără drept, a unor cantități reduse de cannabis pentru consum propriu. Declarațiile sale de recunoaștere se coroborează cu cele ale martorilor B.C.A., A.E.C.

și B.B.A., toate aceste mijloace de probă confirmând comiterea infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. Unitatea de rezoluție infracțională este evidențiată de numărul actelor materiale, intervalul de timp în care acestea s-au succedat și modul similar de săvârșire (aprovizionare în aceeași modalitate și consumare împreună cu aceleași persoane).în ce privește fapta de vânzare și oferire, fără drept, de droguri de risc, aceasta este dovedită atât prin procesele-verbale de audiere a martorului cu identitate protejată P.V.

și a investigatorului sub acoperire P.L., cât și prin cele stabilite cu ocazia întocmirii rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. din datele de 19 februarie 2008, 10 martie 2008, 19 martie 2008, 8 aprilie 2008, 24 aprilie 2008 și 12 noiembrie 2008. Din aceste mijloace de probă reies următoarele acte materiale: În după-amiaza zilei de 16 februarie 2008, în parcul „G." din municipiul Dorohoi, inculpatul a vândut cantitatea de 1,29 gr substanță vegetală de culoare verde oliv, conținând Tetrahidrocannabinol. În după-amiaza zilei de 5 martie 2008, în același loc din municipiul Dorohoi, inculpatul a vândut cantitatea de 4,4 gr substanță vegetală tocată de culoare verde oliv, conținând Tetrahidrocannabmol, contra sumei de 30 RON.

În dimineața zilei de 13 martie 2008, în cartierul Olinescu din municipiul Dorohoi, inculpatul a oferit spre consum o țigaretă marca „MC", contra sumei de 4 euro. Tutunul fusese înlocuit cu un produs vegetal de culoare verde oliv, a cărui analiză de laborator a pus în evidență Tetrahidrocannabinolul. La data de 28 martie 2008, în jurul orei 8:30, în parcul „G.", inculpatul a vândut, contra sumei de 18 RON, o țigaretă inscripționată „M.", al cărei tutun a fost înlocuit cu un produs vegetal verde oliv conținând Tetrahidrocannabinol. În seara zilei de 7 aprilie 2008, în parcul „G.", inculpatul a oferit unei persoane un pliculeț de polietilenă, conținând 2 gr de substanță vegetală de culoare verde oliv, a cărei analiză de laborator a pus în evidență Tetrahidrocannabinolul.

În seara zilei de 21 aprilie 2008, în aceeași zonă arătată anterior și în aceeași modalitate de ambalare, inculpatul a oferit unei persoane cantitatea de 2 gr substanță vegetală de culoare verde oliv, conținând Tetrahidrocannabinol. în seara zilei de 8 noiembrie 2008, în zona cartierului O din municipiul Dorohoi, inculpatul a oferit o țigaretă inscripționată „K.", având în loc de tutun un produs vegetal tocat de culoare verde oliv. Analiza de laborator a acestui produs a pus în evidență Tetrahidrocannabinolul. împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul A.A.V., criticând-o pentru netemeinicie, respectiv, sub aspectul cuantumului pedepsei și al modalității de executare.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate de inculpat cât și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiilor art. 371alin. (2) C. proc. pen., instanța a constatat apelul întemeiat. Astfel, din ansamblul probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, coroborate și cu declarația dată de inculpat în fața instanței de apel, prin care a recunoscut în totalitate comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, curtea a reținut că acesta a săvârșit respectivele infracțiuni în împrejurările descrise de prima instanță, infracțiuni constând în aceea că, inculpatul, în perioada anilor 2008 - 2011, în mai multe rânduri și în realizarea aceleiași rezoluțiuni infracționale a vândut ori a oferit fără drept unor persoane diferite cantități de cannabis (drog de risc) și a deținut totodată și alte cantități destinate consumului propriu.

În drept, așa cum a reținut și prima instanță, faptele comise de inculpat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. Cât privește individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, curtea a constatat că, în ce privește infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, pedeapsa principală de 4 ani închisoare este prea aspră. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În speță, infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, este sancționată cu pedeapsa principală a închisorii de la 3 la 15 ani și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. De asemenea, la individualizarea pedepsei, trebuie avut în vedere și faptul că inculpatul a vândut sau oferit o cantitate relativ mică de droguri, respectiv, 9,69 gr de canabis și 3 țigarete, ceea ce-i conferă acestei infracțiuni un grad mai redus de pericol social.

Totodată, s-a reținut că nu trebuie scăpat din vedre nici faptul că inculpatul a recunoscut, în final, ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță, este la primul conflict cu legea penală, este tânăr, are un comportament corespunzător la locul de muncă, în familie și în societate, iar în trecut a fost un elev cu un comportament apreciabil, cuviincios, neînregistrând în timpul școlii nici o abatere disciplinară, așa cum a rezultat din caracterizările depuse la dosar.

Prin urmare, curtea a apreciat că pedeapsa minimă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea menționată mai sus, este în măsură să exprime gradul concret de pericol social al acesteia și periculozitatea inculpatului.Totodată, curtea a mai constatat că, față de aceleași elemente reținute la individualizarea cuantumului pedepsei, precum și a faptului că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 86 1 C. pen., se impune aplicarea acestor dispoziții legale referitoare la suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante principale, de 3 ani închisoare, în condițiile prevăzute la art. 86 2 , 86 3 C. pen. și cu consecințele prev. la art. 86 4 alin. (1) și (2) C. pen., cu raportare la art. 83, 84 C. pen., această formă de suspendare a executării pedepsei fiind suficientă pentru asigurarea scopului educativ și preventiv al său.Față de cele expuse mai sus, instanța, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc.

pen., a admis apelul declarat de inculpat și a desființat, în parte, Sentința apelată, în sensul arătat mai sus, menținând celelalte dispoziții ale Sentinței care nu contravin Deciziei de față, ca fiind legale și temeinice. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, criticând decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Prin motivele de recurs susținute și oral, s-a solicitat admiterea recursului, casarea Deciziei recurate și menținerea Sentinței instanței de fond. Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen. dar și din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor urma. Înalta Curte consideră că nu poate avea în vedere critica formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, întrucât din actele și lucrările dosarului rezultă că pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului de către instanța de apel, a fost corect individualizată, atât din punct de vedere al cuantumului acesteia cât și a modalității de executare. Așadar, Înalta Curte reține că, la individualizarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare s-a avut în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

De asemenea, la individualizarea pedepsei, s-a avut în vedere și faptul că inculpatul a vândut sau oferit o cantitate relativ mică de droguri, respectiv, 9,69 gr de canabis și 3 țigarete, ceea ce-i conferă acestei infracțiuni un grad mai redus de pericol social. Totodată, s-a reținut că inculpatul a recunoscut, în final, ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță, este la primul conflict cu legea penală, este tânăr, are un comportament corespunzător la locul de muncă, în familie și în societate, iar în trecut a fost un elev cu un comportament apreciabil, cuviincios, neînregistrând în timpul școlii nici o abatere disciplinară, așa cum a rezultat din caracterizările depuse la dosar.

Totodată, ținând seama de natura și gravitatea faptelor dată de împrejurările în care au fost săvârșite, consecințele produse dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care este la prima încălcare a legii penale și a recunoscut în final faptele săvârșite, aspecte care au fost reținute ca și circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, cu consecința aplicării unor pedepse spre minimul special prevăzut de lege, Înalta Curte reține că, scopul educativ al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse întru-un cuantum de 3 ani închisoare aplicată de instanța de apel și cu executarea în condițiile prev. de art. 86 1 C. pen., pe un termen de încercare de 5 ani. Așadar, Înalta Curte reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 385 9 14 C. proc.

pen., neimpunându-se menținerea Sentinței instanței de fond. Față de aceste considerente, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava împotriva Deciziei penale nr. 57 din 31 mai 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat A.A.V.. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava împotriva Deciziei penale nr. 57 din 31 mai 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat A.A.V. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 noiembrie 2012. Procesat de GGC - LM