ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.11.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3716/2012

HOTĂRÂRE
14.11.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3716/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

Sentința penală nr. 82 din 28 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani, în

temeiul art. 199 C. proc. pen. s-a ridicat amenda judiciară de 500 RON aplicată

martorului B.C.A.

A fost condamnat inculpatul A.A.V. la

pedeapsa de: - 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C.

pen.; - 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1)

din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2), 42 C. pen. În temeiul art.

33 lit. a), 34 și 35 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele și i s-a aplicat

inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.S-a făcut aplicarea

art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. S-a constatat că toate cantitățile

de drog obținute de la inculpat au fost consumate în procesul analizelor de

laborator. S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 48 RON și 4 euro.

Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 1.200 RON cu titlul de

cheltuieli judiciare, din care onorariu avocat oficiu - 200 RON - se va avansa

baroului Botoșani din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a

reținut că, în toamna anului 2007, inculpatul a recoltat cannabis

(inflorescențe și frunzulițe) din flora spontană crescută în gradina bunicilor

săi din localitatea Ibănești, județul Botoșani, pe care l-a depozitat în

municipiul Dorohoi sub streașină unei magazii dezafectate din parcul „G ".

Inculpatul se aproviziona în mod periodic din acest loc cu diferite cantități

de cannabis, pe care fie le consuma singur sau împreună cu persoanele din

anturajul său (B.C.A., A.E.C. și B.B.A.), fie le comercializa.

Inculpatul a recunoscut doar comiterea faptei

de deținere, fără drept, a unor cantități reduse de cannabis pentru consum

propriu. Declarațiile sale de recunoaștere se coroborează cu cele ale

martorilor B.C.A., A.E.C. și B.B.A., toate aceste mijloace de probă confirmând

comiterea infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. Unitatea de rezoluție infracțională

este evidențiată de numărul actelor materiale, intervalul de timp în care

acestea s-au succedat și modul similar de săvârșire (aprovizionare în aceeași

modalitate și consumare împreună cu aceleași persoane).în ce privește fapta de

vânzare și oferire, fără drept, de droguri de risc, aceasta este dovedită atât

prin procesele-verbale de audiere a martorului cu identitate protejată P.V. și

a investigatorului sub acoperire P.L., cât și prin cele stabilite cu ocazia

întocmirii rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. din datele de 19

februarie 2008, 10 martie 2008, 19 martie 2008, 8 aprilie 2008, 24 aprilie 2008

și 12 noiembrie 2008. Din aceste mijloace de probă reies următoarele acte

materiale:

În după-amiaza zilei de 16 februarie 2008, în

parcul „G." din municipiul Dorohoi, inculpatul a vândut cantitatea de 1,29

gr substanță vegetală de culoare verde oliv, conținând Tetrahidrocannabinol. În

după-amiaza zilei de 5 martie 2008, în același loc din municipiul Dorohoi,

inculpatul a vândut cantitatea de 4,4 gr substanță vegetală tocată de culoare

verde oliv, conținând Tetrahidrocannabmol, contra sumei de 30 RON. În dimineața

zilei de 13 martie 2008, în cartierul Olinescu din municipiul Dorohoi,

inculpatul a oferit spre consum o țigaretă marca „MC", contra sumei de 4

euro. Tutunul fusese înlocuit cu un produs vegetal de culoare verde oliv, a

cărui analiză de laborator a pus în evidență Tetrahidrocannabinolul.

La data de 28 martie 2008, în jurul orei

8:30, în parcul „G.", inculpatul a vândut, contra sumei de 18 RON, o

țigaretă inscripționată „M.", al cărei tutun a fost înlocuit cu un produs

vegetal verde oliv conținând Tetrahidrocannabinol. În seara zilei de 7 aprilie

2008, în parcul „G.", inculpatul a oferit unei persoane un pliculeț de

polietilenă, conținând 2 gr de substanță vegetală de culoare verde oliv, a cărei

analiză de laborator a pus în evidență Tetrahidrocannabinolul. În seara zilei

de 21 aprilie 2008, în aceeași zonă arătată anterior și în aceeași modalitate

de ambalare, inculpatul a oferit unei persoane cantitatea de 2 gr substanță

vegetală de culoare verde oliv, conținând Tetrahidrocannabinol.

în seara zilei de 8 noiembrie 2008, în zona

cartierului O din municipiul Dorohoi, inculpatul a oferit o țigaretă

inscripționată „K.", având în loc de tutun un produs vegetal tocat de

culoare verde oliv. Analiza de laborator a acestui produs a pus în evidență

Tetrahidrocannabinolul.

împotriva acestei sentințe, în termen legal,

a declarat apel inculpatul A.A.V., criticând-o pentru netemeinicie, respectiv,

sub aspectul cuantumului pedepsei și al modalității de executare.

Examinând apelul prin prisma motivelor

invocate de inculpat cât și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în

conformitate cu dispozițiilor art. 371alin. (2) C. proc. pen., instanța a

constatat apelul întemeiat.

Astfel, din ansamblul probator administrat

atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești,

coroborate și cu declarația dată de inculpat în fața instanței de apel, prin

care a recunoscut în totalitate comiterea infracțiunilor pentru care a fost

trimis în judecată, curtea a reținut că acesta a săvârșit respectivele

infracțiuni în împrejurările descrise de prima instanță, infracțiuni constând

în aceea că, inculpatul, în perioada anilor 2008 - 2011, în mai multe rânduri

și în realizarea aceleiași rezoluțiuni infracționale a vândut ori a oferit fără

drept unor persoane diferite cantități de cannabis (drog de risc) și a deținut

totodată și alte cantități destinate consumului propriu.

În drept, așa cum a reținut și prima

instanță, faptele comise de inculpat, întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2), 42 C. pen. și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen.

Cât privește individualizarea pedepselor aplicate

inculpatului, curtea a constatat că, în ce privește infracțiunea prev. de art.

2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, pedeapsa principală de 4 ani închisoare

este prea aspră.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 72 C.

pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile

generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În speță, infracțiunea prev. de art. 2 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000, este sancționată cu pedeapsa principală a

închisorii de la 3 la 15 ani și pedeapsa complementară a interzicerii unor

drepturi.

De asemenea, la individualizarea pedepsei,

trebuie avut în vedere și faptul că inculpatul a vândut sau oferit o cantitate

relativ mică de droguri, respectiv, 9,69 gr de canabis și 3 țigarete, ceea ce-i

conferă acestei infracțiuni un grad mai redus de pericol social.

Totodată, s-a reținut că nu trebuie scăpat din

vedre nici faptul că inculpatul a recunoscut, în final, ambele infracțiuni

pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță, este la

primul conflict cu legea penală, este tânăr, are un comportament corespunzător

la locul de muncă, în familie și în societate, iar în trecut a fost un elev cu

un comportament apreciabil, cuviincios, neînregistrând în timpul școlii nici o

abatere disciplinară, așa cum a rezultat din caracterizările depuse la dosar.

Prin urmare, curtea a apreciat că pedeapsa

minimă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea menționată mai sus, este în

măsură să exprime gradul concret de pericol social al acesteia și

periculozitatea inculpatului.Totodată, curtea a mai constatat că, față de

aceleași elemente reținute la individualizarea cuantumului pedepsei, precum și

a faptului că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile

art. 86

1

referitoare la suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante principale,

de 3 ani închisoare, în condițiile prevăzute la art. 86

2

, 86

3

4

alin. (1) și (2) C.

pen., cu raportare la art. 83, 84 C. pen., această formă de suspendare a

executării pedepsei fiind suficientă pentru asigurarea scopului educativ și

preventiv al său.Față de cele expuse mai sus, instanța, în baza art. 379 pct. 2

lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de inculpat și a desființat, în

parte, Sentința apelată, în sensul arătat mai sus, menținând celelalte dispoziții

ale Sentinței care nu contravin Deciziei de față, ca fiind legale și temeinice.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a

declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, criticând decizia recurată prin prisma

cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Prin motivele de recurs susținute și oral, s-a

solicitat admiterea recursului, casarea Deciziei recurate și menținerea

Sentinței instanței de fond.

Examinând decizia recurată prin prisma

cazurilor de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. dar și

din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru

considerentele ce vor urma.

Înalta Curte consideră că nu poate avea în

vedere critica formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, întrucât din actele și

lucrările dosarului rezultă că pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată

inculpatului de către instanța de apel, a fost corect individualizată, atât din

punct de vedere al cuantumului acesteia cât și a modalității de executare.

Așadar, Înalta Curte reține că, la

individualizarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare s-a avut în vedere

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

De asemenea, la individualizarea pedepsei,

s-a avut în vedere și faptul că inculpatul a vândut sau oferit o cantitate

relativ mică de droguri, respectiv, 9,69 gr de canabis și 3 țigarete, ceea ce-i

conferă acestei infracțiuni un grad mai redus de pericol social.

Totodată, s-a reținut că inculpatul a recunoscut, în

final, ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de

prima instanță, este la primul conflict cu legea penală, este tânăr, are un

comportament corespunzător la locul de muncă, în familie și în societate, iar

în trecut a fost un elev cu un comportament apreciabil, cuviincios,

neînregistrând în timpul școlii nici o abatere disciplinară, așa cum a rezultat

din caracterizările depuse la dosar.

Totodată, ținând seama de natura și

gravitatea faptelor dată de împrejurările în care au fost săvârșite,

consecințele produse dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care

este la prima încălcare a legii penale și a recunoscut în final faptele

săvârșite, aspecte care au fost reținute ca și circumstanțe atenuante în

favoarea inculpatului, cu consecința aplicării unor pedepse spre minimul

special prevăzut de lege, Înalta Curte reține că, scopul educativ al pedepsei

poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse întru-un cuantum de 3 ani

închisoare aplicată de instanța de apel și cu executarea în condițiile prev. de

art. 86

1

Așadar, Înalta Curte reține că în cauză nu

sunt incidente dispozițiile art. 385

9

14 C. proc. pen.,

neimpunându-se menținerea Sentinței instanței de fond.

Față de aceste considerente, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul

Teritorial Suceava împotriva Deciziei penale nr. 57 din 31 mai 2012 a Curții de

Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul

inculpat A.A.V..

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din

oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 RON, se va suporta din fondul

Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu

soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, vor rămâne în

sarcina statului.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul

Teritorial Suceava împotriva Deciziei penale nr. 57 din 31 mai 2012 a Curții de

Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul

inculpat A.A.V.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din

oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 RON, se va suporta din fondul

Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu

soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, rămân în sarcina

statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14

noiembrie 2012.

Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2997/2012
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 782/F din data de 14 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) ș
ÎCCJ 2012-10-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3466/2012
Asupra recursului de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 63 din 22 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani a fost admisă cererea privind schimbarea încadrării juridice a infracț
ÎCCJ 2012-05-02
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1410/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 735 din 25 octombrie 2011 a Tribunalul București, secția a ll-a penală, inculpatul A.D.M., a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închiso
ÎCCJ 2012-11-06
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3616/2012
. (2) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare; - art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare; - art. 9 alin. (1) lit. c) din L
ÎCCJ 2012-02-23
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 564/2012
. 64 lit. a) teza a II- a și b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatei R.M. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa apli
Sursă