ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra apelului declarat,

În baza lucrărilor și actelor dosarului:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 79/F din 29 martie 2019 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 33

alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de promovarea unui mesaj prin propagandă.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) și j) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a deține, purta și folosi orice categorie de arme și de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a deține, purta și folosi orice categorie de arme și de a părăsi teritoriul României.

În baza art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participarea la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanțelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, munițiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă sporul obligatoriu de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 8 luni, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) și j) C. pen., respectiv de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a deține, purta și folosi orice categorie de arme și de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de 3 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) și j) C. pen., respectiv de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a deține, purta și folosi orice categorie de arme și de a părăsi teritoriul României, pe durata executării pedepsei.

A constatat că față de inculpat s-a dispus luarea măsurii internării medicale provizorii prin încheierea din data de 04.12.2018, rămasă definitivă la data de 20.12.2018, măsura pe care a menținut-o.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii, arestului preventiv și a internării medicale de la data de 29.03.2018 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) C. pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpat a laptopului marca x model x, S/N x, folosit la săvârșirea infracțiunilor.

Prima instanță a reținut următoarele:

Referitor la prima infracțiune reținută în sarcina inculpatului, prevăzută de art. 33

alin. (4) din Legea nr. 535/2004, s-a reținut că probele administrate în cauză (materialele accesate/descărcate/postate pe rețele media de către inculpatul A.) atesta fără dubiu faptul că, începând cu luna ianuarie 2014 și până la data de 29.03.2018 (momentul efectuării percheziției domiciliare), inculpatul A., de religie musulmană prin naștere, a parcurs în mod accelerat etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamistă, aderarea la ideologia radical-islamistă și la cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă (...)/Statul Islamic (îndoctrinare și auto-identificare cu cauza jihadistă), sens în care, în aceeași perioadă, inculpatul a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor rețele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activități/acțiuni armate/violente și de propagandă ale grupării teroriste (...)/Statul Islamic (decapitări individuale și/sau colective, execuții de persoane, mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste, mesaje de propagandă a (...)/Statul Islamic), cu intenția de a le face cunoscute și a elogia.

Astfel, după cum a rezultat în urma percheziției informatice efectuate asupra laptop-ului inculpatului achiziționat de către investigatorul sub acoperire al DIICOT, inculpatul A. a descărcat un număr impresionant de fotografii și filme cu atrocități comise de gruparea teroristă (...) (în unele dintre acestea putând fi observate execuții de o ferocitate ieșită din comun: un luptător ISIS ținând în mână capul tăiat al unei tinere, soldați ai Statului Islamic care transportau într-o roabă capete tăiate ale unor oameni, imagini în care astfel de capete sunt aruncate în tomberoane etc.), victorii ale grupării (...) în asalturile asupra orașelor ocupate de kurzi, multiple mesaje jihadiste și de propagandă a Statului Islamic (articole din revistele (...), filme în care luau cuvântul diferiți lideri islamiști sau chiar teroriști internaționali și care instigau la atrocități de război și uciderea persoanelor de altă confesiune), mare parte dintre aceste materiale nefiind doar accesate și descărcate de către inculpat pe calculatorul său, ci totodată repostate pe propriile sale conturi de B. și C., cu titlu exemplificativ fiind indicate următoarele:

- la data de 19.10.2014 inculpatul a distribuit o postare publicată de site-ul "...com", având ca descriere "ALLAHU AKBAR!! ALLAHU AKBAR ALLAHU AKBAR!!!"

- 12 februarie 2015, distribuire postare din revista jihadista (...) Magazine - "Statul Islamic va face tot ce poate pentru a continua să elimine pe fiecare apostat care îi va sta în drumul său spre Palestina … este doar o chestiune de timp și de răbdare până ce Statul Islamic va ajunge în Palestina să lupte cu barbarii evrei și să-i omoare pe aceia dintre ei, care se ascund în spatele copacului evreilor"

- postare în 25.07.2015 a unei înregistrări conținând o dezbatere a doi membri Al-Quaida (respectiv D., ucis în 2012 cu o dronă în Pakistan și clericul radical saudit E.);

- 15 iunie 2015 postare personală sub titulatura "Statul Islamic câștiga inimile, mințile și teritoriu" urmată de distribuirea unui mesaj al unui site islamist în care se proclama ideea că doar în teritoriile cucerite de ISIS este pace, făcându-se practic propaganda mincinoasă grupării teroriste;

- 30 martie 2015 postare personală sub titulatura "Koffar before and after #IS expansion. # Hipocrisy". După acest mesaj personal urmează distribuirea unei postări cu mesaj jihadist în care se pretinde că persoanele care încearcă să se deplaseze din statele occidentale în Siria pentru a se alătura teroriștilor sunt ucise și familiile lor torturate;

- 13 iunie 2015 postare personală "Nu fi tristă Ummah mea (națiunea mea musulmană - s.n.). În cele din urmă victoria va fi a ta iar tu te vei bucura și kuffar (necredinciosul - s.n.) se va întrista;

- 13 februarie 2015 - inculpatul postează o imagine cu un luptător islamist, care afișează un zâmbet victorios în timp ce în mâna dreaptă ține capul tăiat al unei tinere;

- 17 iunie 2015 - Inculpatul postează o fotografie cu un copil ucis într-un bombardament, purtat pe brațe de un bărbat. Comentariul inculpatului la această postare este:

"The #US and Co. claim they want to save ppl by doing this. May Allah save them în the same way" (# SUA și companionii lor doresc să salveze oamenii făcând acest lucru. Fie ca Allah să îi salveze în același mod);

- 10.07.2015, 26.06.2015, 07.05.2015 - postarea de către inculpat a unor mesaje anti USA, după cum urmează:

"De fiecare dată când USA îl amenință pe F. cu privire la armele chimice, el le folosește. E ca și cum această amenințare este de fapt un mesaj care spune: Folosește-le" "America susține și legalizează toate păcatele posibile … dacă Allah a distrus toate națiunile anterioare pentru diferite orori, cât timp i-a rămas Americii!" Hei USA! Ne-am saturat de filmele tale idioate! Arată-ne când Hitler a făcut ceea ce câinii voștri șiiți au fost în Mosul!".

Curtea de apel a reținut că toate postările inculpatului în mediul online, mare parte însoțite cu mesaje de sprijin sau care încearcă să sublinieze efecte benefice ale ocupării de teritoriu de către (...) ori proslăvesc victoriile și atrocitățile săvârșite de militanții islamiști și de furie împotriva occidentului sau de dispreț față de cei de altă confesiune, promovează în mod clar mesaje apte a inocula în rândul cetățenilor ideea de justețe a unor astfel de acțiuni criminale (ex. Jihadi john și dreptul de a fi violent, scrierea islamistă făcând apologia atrocităților, găsită în calculatorul sau), precum atrocitățile descrise în imaginile respective și nu în ultimul rând prin instigare directă la acte de terorism prin postarea unor filmări ale unor teroriști, care pervertind învățăturile islamice instigă musulmanii la acte de terorism.

S-a reținut că inculpatul, deși a recunoscut atât în fața procurorului, dar și în fața judecătorului de drepturi și libertăți învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă că este titularul conturilor de socializare pe care a postat materialele la care se face referire în rechizitoriu, respectiv a accesat și colecționat revistele online islamiste (...) sau (...), cu toate acestea a susținut că interesul său pe acest subiect ca și activitatea online ce i se reproșează a fost din pură curiozitate, neavând niciun interes să facă propagandă islamistă.

S-a reținut că astfel de apărări nu pot fi avute în vedere atât timp cât, așa cum s-a arătat anterior, inculpatul a postat instigări la acte teroriste, la alăturarea (...)/susținerea acțiunilor grupării sau justificarea crimelor împotriva umanității, iar prin urmare nu poate fi vorba despre o simplă curiozitate a inculpatului sau de un drept la informare exercitat în mod legitim.

De altfel, la termenul de judecată din data de 30.10.2018, inculpatul a revenit asupra susținerilor anterioare arătând că recunoaște în totalitate prima infracțiune care i se reține în sarcină, poziție procesuală pe care a păstrat-o pe tot parcursul cercetării judecătorești în prima instanță, apărările sale fiind centrate exclusiv pe infracțiunea mai gravă în raport de care s-a dispus trimiterea sa în judecată, prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, respectiv participarea la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanțelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, munițiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism.

Legat de această infracțiune, inculpatul a arătat în mod constant că nu a urmat niciun fel de instructaj în materie de arme, explozibili sau alte mijloace de distrugere ori manipulare de substanțe periculoase, nu are niciun fel de cunoștințe în astfel de domenii, avocatul său ales încercând să acrediteze ideea că materialele descărcate de inculpat nu conțineau informații legate de acest subiect, sens în care a făcut trimitere la înscrisurile traduse în limba romană și depuse la dosar pe parcursul cercetării judecătorești.

Într-adevăr, Curtea de apel a reținut că documentele la care se referă inculpatul, reprezentând traducerea unui număr semnificativ a articolelor din revistele (...) descărcate online de acesta, nu conțin informații explicite legate de instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive.

S-a impus a se preciza însă că instanța, prin încheierea de încuviințare parțială a probelor solicitate de inculpat, a dispus doar traducerea acelor înscrisuri a căror traducere nu s-a realizat în prima fază procesuală, acestea din urmă fiind însă deosebit de relevante pentru a se putea aprecia cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii analizate.

Astfel, în revistele publicate de Statul Islamic există o serie de articole explicite referitoare la procurarea de arme și confecționarea de dispozitive explozive, fiind prezentată în detaliu "rețeta" fabricării lor, într-o modalitate care să poată fi înțeleasă cu ușurință chiar și de o persoană lipsită de orice cunoștințe în domeniu.

Este vorba, de exemplu, despre confecționarea unei "bombe cu cuie (nail bomb)", unde se arată amănunțit cum poate fi fabricat acest dispozitiv și cum poate fi folosit pentru a face cât mai multe victime:

"A făcut o bombă din cuie (un borcan cu un capac ce avea un orificiu mic în partea superioară), a introdus un fir în acesta - adică o bandă din cauciuc, fir care ieșea puțin din orificiul borcanului și pe care urma să îl aprindă cu o flacără; firul era lipit cu niște baterii cu litiu lipite una de alta, care erau înconjurate de mult praf de capete de bețe de chibrit (răzuit), iar acest praf era amestecat cu zahăr (= o flacără foarte fierbinte care topește bateriile). El a adăugat și alte ingrediente inflamabile (adică produse ce conțin alcool), vată, hârtie, praf de artificii, lemn, metal subțire, orice care putea emana multă căldură pentru a topi bateriile și elibera gazul din ele ca un fum. Gazele eliberate urmau să se afle într-un borcan închis, iar când gazele își măreau volumul, ele puneau multă presiune în borcan, făcându-l să explodeze. Sticla borcanului și cuiele din interior urmau să sară în toate direcțiile și să-i rănească pe cei din apropiere. De aceea sunt atât de periculoase și de aceea el intenționa să-i dea foc în apropierea unei moschei și să fugă".

Un alt dispozitiv este "cuptorul cu microunde", folosit la un atac din Boston comis de frații G. Se arată astfel că "rucsacul" (dispozitivul exploziv), conținea:

"1. Un cuptor cu microunde mic (portabil), 2 - airbag-uri de autovehicul (ce conțineau azida de sodiu) sau recipiente de spray cu aerosol (propan) puse în cuptor, 3 - cuie (pietre ascuțite)/bile metalice (șrapnel) puse în cuptor, și 4 - un temporizator". În continuare se arată în detaliu cum se activează și cum funcționează un astfel de dispozitiv, în sensul că, după pornirea temporizatorului de către cel care îl utilizează, cuptorul cu microunde se încălzește iar o dată cu el și airbag-urile sau recipientele cu aerosol, acestea explodând din cauza intensității căldurii și presiunii, forțând ușa cuptorului să se deschidă cu putere, iar "muniția" (cuiele/pietrele ascuțite etc.) ies cu putere din acesta în direcția țintei.

În același articol se arăta că în mod similar au procedat "la începuturi" și membrii Al-Qaeda, care însă foloseau autovehicule. Practic, se arată în detaliu modalitatea de fabricare a unui alt dispozitiv distructiv ce pare a fi însă de o amploare mai mare, după cum urmează: se închiriază un autovehicul, după care se cumpără mai multe canistre cu gaz (pe post de combustibil), un mic cuptor cu microunde cu folie/hârtie de aluminiu înăuntru (care, când este încălzită, produce o scânteie/aprindere), cuie/pietre ascuțite/bile metalice (= șrapnel) și temporizator. Ca metoda de utilizare, se precizează următoarele:

"ei (membri AQ - s.n.) începeau să elibereze gazul din canistra (și fugeau repede departe), asigurându-se, înainte, ca gazul nu ieșea din mașină, închizând geamurile/ușile mașinii în totalitate. Ei voiau ca gazul eliberat să se acumuleze și să rămână în mașină. După câteva ore de eliberare de gaz în autovehicul, întreaga mașina era umplută cu gaz. Ei puseseră de asemenea temporizatorul în dispozitivul de aprindere a țigării din autoturism, pentru ca acesta să pornească cuptorul în câteva ore. Temporizatorul pornea cuptorul cu microunde (a cărui ușă era lăsată deschisă în mod intenționat), după intervalul de ore setat. Imediat ce pornea, cronometrul pornea cuptorul. Folia de aluminiu se încălzea și producea o flacără - gazul eliberat și care acum umplea întregul autovehicul lua foc și arunca totul în aer (gazul din aer, canistrele de gaz, chiar și recipientele cu aerosol, air-bagurile și combustibilul sau alcoolul). Tot șrapnelul era împins cu viteză din mașină și rănea pe oricine se afla în apropierea acesteia. Acest lucru mergea bine, dacă timpul exploziei fusese setat să se suprapună pe momentul când persoana țintă trecea pe lângă autovehicul".

În cuprinsul revistelor descărcate de inculpat (Steagurile Negre din Roma - Musulmanii, cetățenii asupriți se îndreaptă spre insurgență - pag. 66 - 67), se explică și modalitatea de fabricare a "cocktailurilor Molotov", apreciată de autorii articolului ca fiind una foarte simplă, după cum urmează:

"Pur și simplu: 1 - o sticlă, 2 - umplută trei sferturi cu motorină/benzină (sau orice este inflamabil), 3 - adăugați o lingură de zahăr (pentru a deveni cleios pentru a nu se vărsa benzina când este aruncată sticla), 4 - o bucată răsucită de cârpa uleioasă pusă în sticlă și un capăt să iasă afară, 5 - un fitil care se aprinde în capătul ce iese din sticlă. În momentul în care aterizează pe ceva/cineva se sparge, motorina lipicioasă adera pe obiectul țintă (napalm) iar flacăra se aprinde cauzând arsuri grave. Aceste fitiluri sunt puternice având în vedere că flacăra nu se stinge imediat chiar și când sunt aruncate" .

Având în vedere conținutul articolelor la care s-a făcut referire, Curtea de apel a reținut că, în mod cert, inculpatul A. a participat la activitățile de auto-instruire și pregătire desfășurate online de organizația teroristă (...)/Stat Islamic pe site-uri de profil ce cuprind atât elemente ale procesului de însușire de către individ a cunoștințelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare și funcționare, efectele și măsurile de siguranță necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării și utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii și dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniții, etc., materiale de pregătire pe care le-a descărcat de pe site-uri de profil.

Chiar dacă articolele la care s-a făcut referire sunt într-o proporție redusă comparativ cu alte subiecte atinse de revistele (...) (cu observația că, în foarte multe dintre paginile publicate sunt "presărate" multiple pasaje care fac vorbire despre strategii de luptă, de ocupare a teritoriilor prin utilizarea unor mijloace mai sofisticate cum ar fi tancuri, drone etc., mijloace de evitare a interceptărilor de către serviciile de informații - a se vedea inclusiv traducerile realizate în actuala fază procesuală), sub nici o formă nu se poate reține ca interesul inculpatului s-ar fi canalizat exclusiv pe probleme care nu vizau procesul de autoinstruire în vederea utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, probele administrate în cauza atestând contrariul.

S-a reținut că interesul inculpatului în acest domeniu trebuie privit în contextul mai larg al tuturor elementelor care caracterizează speța de față, dar și a circumstanțelor sale personale.

Așa cum s-a arătat anterior, începând cu luna ianuarie 2014 și până la data de 29.03.2018 (momentul efectuării percheziției domiciliare), inculpatul A., de religie musulmană prin naștere, a parcurs în mod accelerat etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamistă, aderarea la ideologia radical-islamistă și la cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă (...)/Statul Islamic (îndoctrinare și auto-identificare cu cauza jihadistă), sens în care, în aceeași perioadă, a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor rețele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activități/acțiuni armate/violente și de propagandă ale grupării teroriste (...)/Statul Islamic (decapitări individuale și/sau colective; execuții de persoane; mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste; mesaje de propagandă a (...)/Statul Islamic), cu intenția de a le face cunoscute și a elogia.

Toate postările inculpatului la care se face referire prin actul de sesizare, sunt în mare parte însoțite cu mesaje de sprijin sau care încearcă să sublinieze efecte benefice ale ocupării de teritoriu de către (...) ori proslăvesc victoriile și atrocitățile săvârșite de militanții islamiști și de furie împotriva occidentului, și în același timp promovează clar mesaje apte a inocula în mentalul publicului ideea de justețe a unor astfel de acțiuni criminale.

S-a constatat astfel că inculpatul, în cadrul procesului de autoradicalizare, studia fervent revistele jihadiste care conțineau elemente din care putea învăța tehnici teroriste, pregătirea fiind realizată în vederea comiterii unui act de terorism, aspect ce rezulta din contextul mai larg al preocupărilor inculpatului - proslăvire a acțiunilor (...) și ura afișată față de "necredincioși" (kuffar).

S-a reținut că, comportamentul inculpatului se regăsește în profilul atentatorului singuratic realizat de specialiștii antiteroriști pe baza analizei indicatorilor comportamentali ai persoanelor implicate în anii 2016 - 2017 în atentatele teroriste de inspirație (...). Astfel, în tipologia teroristului singuratic existent în bazele SRI și fundamentată pe profilurile psihologice a celor ce au săvârșit atentate jihadiste se regăsesc următoarele trăsături/caracteristici: schimbarea comportamentală a atentatorilor a fost influențată atât de materialele propagandistice difuzate în mediul on line cât și de elemente psihoemoționale; trecerea la plan acțional s-a desfășurat în ritm alert, fără indicația prealabilă care să ducă la predictibilitatea acțiunii; majoritatea atacatorilor au recurs la platformele de socializare.

Curtea de apel a reținut că aceste elemente se regăsesc și în persoana inculpatului, care este un om singuratic, introvertit, fără prieteni (după cum a arătat expres în fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă), suferind de probleme psihice (a se vedea raportul de expertiză medico-legală psihiatrica întocmit la urmărirea penală), în cursul judecății dispunându-se față de acesta luarea măsurii de siguranță a internării medicale provizorii. Totodată, din declarațiile martorei H. date la urmărirea penală rezultă că inculpatul devine sensibil când este vorba despre probleme legate de religie, arătând că acesta a avut conflicte în mediul online cu unii colegi de la locul de muncă întrucât ar fi postat - doar în opinia sa - mesaje pe C. antimusulmane.

S-a reținut că un element deosebit de important în analiza acestei infracțiuni este reprezentat de convorbirile telefonice interceptate.

Astfel, în data de 17.11.2017, inculpatul a sunat-o pe concubina sa, martora H., însă din momentul în care a apelat-o pe martora și până ca aceasta să răspundă la telefon, a continuat o discuție cu un coleg de muncă ce se afla lângă el (a se vedea declarația de la urmărirea penală), fraza interceptată fiind:

"Nu crezi că eu (...) (neinteligibil) (...) pot să fac Kamikaze și tăcem cu toții (...) (neinteligibil) (...)" .

Audiat fiind de judecătorul de drepturi și libertăți învestit cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, inculpatul a precizat însă că nu își amintește această discuție și, dacă ea într-adevăr a avut loc, afirmația a fost făcută cel mai probabil în glumă, inclusiv pentru motivul că ei, musulmanii, nu folosesc cuvântul "kamikaze", conceptul de "kamikaze" fiind un concept străin pentru ei. În cuprinsul aceleiași declarații inculpatul a mai arătat și că "nu are nicio părere despre situațiile în care unii oameni se înconjoară cu material exploziv și se aruncă în aer", motivând că nu poate avea o părere despre ceva ce nu cunoaște. Totuși, prin suplimentul de declarație luat în același împrejurări, inculpatul a admis că este posibil să fi spus respectiva frază când era la birou, unde are trei colegi vorbitori de limba arabă.

Ascultat fiind de instanța de judecată la termenul din data de 31.10.2018 inculpatul a prezentat însă o altă versiune decât cea menționată anterior, și care în același timp concordă în mare parte cu cele relatate la urmărirea penală. De această dată inculpatul și-a amintit atât faptul că a făcut respectiva afirmație, cât și contextul în care a fost rostită, precizând că, atunci când a folosit expresia "pot să fac Kamikaze și tăcem cu toții", era supărat pe un coleg de serviciu întrucât îl reclamase conducerii că ar fi comis anumite ilegalități pentru a-și atinge targeturile impuse la locul de muncă (lucru pe care - susține inculpatul - toți angajații îl făceau), referindu-se la faptul că și el, la rândul lui, o să îi pârască pe ceilalți că folosesc astfel de metode ilicite și astfel "o să facă de râs cu toții". De asemenea, inculpatul a precizat că expresia în discuție a fost tradusă incorect din limba arabă, în realitate însemnând "o să picăm cu toții".

S-a reținut că, deși se admite explicația inculpatului în sensul că amenințarea cu "kamikaze" s-ar fi făcut pe fondul unui conflict cu colegii de muncă, nu poate însă primi versiunea conform căreia acesta s-ar fi referit la darea în vileag a unor practici frauduloase întreprinse de el și anumiți colegi ai săi și nici că interpretarea în limba romană a expresiei ar fi alta, în contextul în care, pe de o parte, traducerea este corectă (aspect necontestat de altfel de A. prin declarațiile anterioare), iar pe de altă parte inculpatul nu a fost consecvent în a prezenta această variantă organelor judiciare (a se vedea declarația dată cu prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă). Chiar dacă o versiune similară cu cea prezentată în fața instanței a fost susținută și în fata organelor de urmărire penală, nu se explica motivul pentru care inculpatul a declarat cu totul altfel la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, aspect ce conduce la concluzia că afirmațiile sale sunt nesincere, încercând practic să-și construiască o strategie de apărare care să-l absolve de răspunderea penală.

De altfel, din declarațiile martorei H. date la urmărirea penală rezulta că inculpatul a avut conflicte în mediul online cu unii colegi de serviciu întrucât ar fi postat - doar în opinia sa - mesaje pe C. antimusulmane, aspect care conduce la concluzia că fraza în discuție a fost rostită pe fondul unor astfel de conflicte, iar nu a unor nemulțumiri legate de anumite probleme pe care le avea la serviciu din cauza unor colegi, fiind avute în vedere și preocupările inculpatului (adept al ideologiei radical-islamiste), de proslăvire a acțiunilor (...) și ura afișată față de "necredincioși".

În plus, s-a reținut că fraza anterioară nu poate fi scoasă din contextul unor discuții private pe C. pe care inculpatul le-a purtat în data de 08.12.2017 cu utilizatorul I., căruia i se adresa cu apelativul "unchiule".

În respectivul dialog, interlocutorul își manifestă îngrijorarea față de radicalizarea inculpatului și planurile sale, exprimându-și temerea că inculpatul se va păta de sânge nevinovat, atrăgându-i atenția că interpretările pe care le da religiei islamice ar putea fi eronate și este în pericol să piardă "și această viață, precum și pe următoarea", semnalându-i totodată că cei care luptă pentru (...) "își legitimează acțiunile prin sharia pentru a lupta, se bazează pe hadith-uri veridice și numeroase fatwa ale celor mai mari teologi islamici din trecut și prezent" (spre deosebire de inculpat, după cum se subînțelege) și poate vor fi iertați de Allah.

În replică, inculpatul îi atrăgea atenția interlocutorului că nu există versete care să permită fraternizarea cu necredincioșii și că de fapt cad în păcat cei care acuză (...) (Statul Islamic) de infidelitate și au alianțe cu societatea internațională, situație în care interlocutorul încearcă să-i explice inculpatului că problema este mai complexă și îi recomanda să citească mai mult din doctrina islamistă.

S-a reținut că unul dintre subiectele de căutare ale inculpatului în mediul online a vizat harta metroului bucureștean, la dosar fiind totodată atașate înregistrări găsite în calculatorul inculpatului cu o scenă aglomerată dintr-o stație de metrou, în care este filmată pur și simplu mulțimea de oameni din respectiva stație, fără a fi reliefat vreun eveniment special apt a atrage atenția și pe care un utilizator normal să fi simțit nevoia să-l imortalizeze și păstreze în calculator.

Explicația inculpatului referitoare la contextul în care a făcut respectiva înregistrare (a se vedea susținerile din cadrul ultimului cuvânt în fața instanței de apel), în sensul că a fost pur și simplu impresionat de multitudinea de oameni din stație, nu poate fi acceptată ca una rezonabilă în considerarea tuturor celorlalte elemente evidențiate în prezența expunere, care conduc la concluzia că dorințele inculpatului "de a deveni kamikaze" și în legătură cu care a fost avertizat "să nu se păteze cu sânge nevinovat", urmau să se raporteze (pe fondul preocupărilor sale intense de autoradicalizare, așa cum rezultă din imaginile, filmările și mesajele descoperite în calculatorul său, dar și procesele-verbale de interceptare a convorbirilor menționate anterior), la o activitate pe care intenționa să o desfășoare într-o stație de metrou aglomerată, activitate în care putea să-și pună în practică informațiile tehnice acumulate din revistele pe care le urmărea în mod frecvent, între care (...) și (...).

S-a reținut că nu este de neglijat nici faptul că, după cum rezultă din materialul probator administrat, la finalul anului 2017, cu ocazia unui drum spre Palestina, inculpatul a fost oprit de autoritățile iordaniene fiind suspectat de activități teroriste, iar după anchetarea sa de către serviciile iordaniene și-a șters toate materialele de pe suporturile informatice și a încercat să-și vândă laptopurile pe site-ul ...ro (unul dintre cele două laptop-uri a fost achiziționat de către un investigator sub acoperire al DIICOT autorizat în prezența cauza, fapt ce a permis reconstituirea datelor ce reprezintă probe importante în acuzare), aspect ce vine să întărească concluzia că inculpatul era perfect conștient de activitatea ilicită pe care o desfășura sau intenționa să o desfășoare și a încercat să-și ascundă urmele.

Nu în ultimul rând s-a reținut și împrejurarea că, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul și-a manifestat disponibilitatea de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, acord care nu s-a concretizat întrucât condițiile inculpatului - de a se propune o pedeapsă cu suspendarea executării și obligarea să la tratament medical - nu au fost acceptate de procuror.

Față de elementele expuse anterior și în raport de situația de fapt reținută, conform probatoriilor administrate în cauză în cursul urmăririi penale sial cercetării judecătorești în prima instanță, Curtea de apel a constatat că, în drept, activitatea inculpatului A. constând în aceea că, începând cu luna ianuarie 2014 și până la data de 29.03.2018, a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor rețele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activități/acțiuni armate/violente și de propagandă ale grupării teroriste (...)/Statul Islamic (decapitări individuale și/sau colective, execuții de persoane, mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste, mesaje de propagandă a (...)/Statul Islamic), cu intenția de a le face cunoscute și a elogia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de promovarea unui mesaj prin propagandă prevăzută de art. 33

alin. (4) din Legea nr. 535/2004 - privind prevenirea și combaterea terorismului.

Totodată, fapta inculpatului constând în aceea că, în aceeași perioadă, a participat la activitățile de auto-instruire și pregătire desfășurate on-line de organizația teroristă (...)/Statul Islamic pe site-uri de profil ce cuprind atât elemente ale procesului de însușire de către individ a cunoștințelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare și funcționare, efectele și măsurile de siguranță necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării și utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii și dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniții, etc., materiale de pregătire pe care le-a descărcat de pe site-uri de profil, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de participare la instruire sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, munițiilor, explozivilor, în scopul comiterii unii act de terorism, prevăzuta de art. 33

alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, Curtea de apel a avut în vedere, conform prevederilor art. 74 C. pen., gravitatea deosebit de ridicată a infracțiunilor săvârșite și periculozitatea inculpatului, evaluate în raport cu împrejurările și modul concret de comitere a acestora, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori care s-ar fi putut produce, motivul săvârșirii faptelor și scopul urmărit, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunilor și atitudinea adoptată de acesta pe parcursul procesului penal.

În același timp s-au avut în vedere nivelul de educație, vârsta inculpatului - 31 de ani, situația familială, atitudinea sinceră adoptată în raport de una dintre infracțiunile deduse judecății, precum și împrejurarea că din fișa de cazier judiciar rezultă că se află la primul conflict cu legea penală, elemente în raport de care îl va condamna pe acesta la 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 (orientată spre minimul special), și la 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzuta de art. 33

alin. (4) din Legea nr. 535/2004 (mai apropiată de maximul special, având în vedere activitatea intensă de propagandă desfășurată de inculpat în mediul online, stopată doar prin intervenția organelor judiciare ca urmare a efectuării percheziției domiciliare).

S-a reținut că nu este oportună reținerea de circumstanțe atenuante judiciare și nici alegerea unui cuantum al pedepselor mai apropiat de limita minimă prevăzută de normele de incriminare, pentru argumente similare cu cele care vor fi prezentate ulterior la examinarea modalității de executare a pedepsei rezultante.

Pe lângă fiecare pedeapsă principală aplicată inculpatului a interzis acestuia, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) și j C. pen., de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a deține, purta și folosi orice categorie de arme și de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie (pe lângă fiecare pedeapsă principală), exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a deține, purta și folosi orice categorie de arme și de a părăsi teritoriul României.

Constatând că infracțiunile deduse judecații au fost comise în concurs real, în baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care a adăugat sporul obligatoriu de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 8 luni, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare.

Legat de modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate, Curtea de apel a constatat că scopul preventiv-educativ al sancțiunii penale nu poate fi realizat prin suspendare sub supraveghere conform art. 91 și urm. C. pen., impunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa în regim de detenție (cu observația că nu este îndeplinită condiția prevăzută de alin. (1) lit. a) pentru a se recurge la această formă de individualizare).

Curtea de apel a reținut astfel că ambele fapte au fost săvârșite de inculpat în contextul în care acesta a parcurs în mod accelerat etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamică, ajungând adept convins al ideologiei radical-islamiste și susținător al cauzei jihadiste promovată de gruparea teroristă (...)/Statul Islamic, aspect de natură să imprime o periculozitate sporită acțiunilor sale cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză, acesta suferă de tulburare mixtă de personalitate cu decompensări psihotice în antecedente, în urma examenului psihologic ce i-a fost efectuat în luna mai a anului 2018 stabilindu-se ca eficiența intelectuală a inculpatului se situează la nivelul inteligenței medii inferioare, prezintă forma etica slabă, conflicte afective vechi sau recente, instabilitate psihică, conturare tendințe obsesive, frica simplă față de unele elemente sau situații, proiecție frânoasă prin mecanisme obsesionale. În plus, la momentul evaluării stării sale psihice de către medicii specialiști a acuzat halucinații auditive, declarând:

"Aud o voce de bărbat care îmi comentează acțiunile încă din anul 2016, dar m-am obișnuit cu ea și încerc să o ignor".

S-a reținut că nu este de ignorat nici împrejurarea că faptele inculpatului s-au întins pe o perioadă îndelungată de timp, de aproape 3 ani și 6 luni, iar în raport de elementele anterior prezentate dar și gravitatea specifică a actelor de terorism care afectează securitatea națională, acestea fiind săvârșite premeditat și vizând factori umani sau materiali din cadrul autorităților și instituțiilor publice, populației civile sau al oricărui alt segment aparținând acestora, producând stări cu un puternic impact psihologic asupra populației, menit să atragă atenția asupra scopurilor urmărite, fiind astfel necesar a se acționa pentru înlăturarea amenințărilor generate de astfel de situații, în vederea stopării unor asemenea fapte ce tind să ia o amploare deosebită (a se vedea în acest sens și dorința inculpatului "de a deveni kamikaze", pe fondul preocupărilor sale intense de autoradicalizare și ura manifestată față de cei de altă confesiune), Curtea de apel a reținut că singura modalitate de a se asigura reeducarea inculpatului și de a se realiza celelalte funcții ale pedepsei este că aceasta să fie executată în regim de detenție.

Împotriva hotărârii instanței de fond, inculpatul a declarat apel.

Examinând motivul de apel invocat de apelantul inculpat A., prin care solicită achitarea să, întrucât fapta nu există, instanța de control judiciar constată că acesta nu este întemeiat, pentru următoarele motive:

În contextul concret al cauzei rezultă că prima instanță a făcut un examen amplu asupra infracțiunii reținută în sarcina inculpatului, în raport cu împrejurările faptice, evidențiind modalitatea concretă de executare, în baza mijloacelor de probă administrate în cursul procesului penal, pe care le-a valorificat coroborat și care s-a concluzionat prin stabilirea activității infracționale, în raport cu infracțiunea pretins a fi comisă, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.

Analizând actele și probele dosarului, Înalta Curte reține că soluția primei instanțe este temeinică și legală, fiind pronunțată urmare efectuării unei activități complete de probațiune, în condițiile specifice fazei de judecată, cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale, aceasta reprezentând unicul rezultat impus de probele obținute și administrate legal, interpretate și apreciate corect și care conferă certitudinea aflării adevărului privitor la toate aspectele obiectului probațiunii.

Prioritar analizei căii de atac pe fondul acesteia, Înalta Curte reține că, inculpatul a fost condamnat de prima instanță pentru două infracțiuni incriminate de Legea nr. 535/2004, iar în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e), prin Legea nr. 58/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, a fost abrogată lit. e). În condițiile în care această faptă se regăsește în noua reglementare, fiind circumscrisă dispozițiilor art. 33 alin. (1) lit. c) din noua lege, Înalta Curte reține că nu se impune schimbarea încadrării juridice, având în vedere că inculpatul a săvârșit fapta sub imperiul legii vechi, iar noua lege nu este mai favorabilă, întrucât prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare, respectiv de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, față de legea anterioară (închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi).

Înalta Curte constată că inculpatul critică sentința primei instanțe doar sub aspectul greșitei sale condamnări pentru infracțiunea prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, iar nu și cu privire la cea de a doua infracțiune, pe care a recunoscut-o. Sub acest ultim aspect, se reține că la termenul de judecată din data de 30.10.2018, inculpatul a recunoscut în totalitate infracțiunea prevăzută de art. 33

alin. (4) din Legea nr. 535/2004, poziție procesuală pe care a menținut-o pe tot parcursul cercetării judecătorești în prima instanță, dar și în faza de apel.

Analizând apelul exercitat în acest cadru procesual, Înalta Curte constată că, din probele administrate în cauză, rezultă în mod cert că fapta inculpatului există și a fost săvârșită de acesta cu vinovăție, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanțelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, munițiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Potrivit art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004, constituie, de asemenea, infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, participarea la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanțelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, munițiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism.

În cauză, din ansamblul probator a rezultat că a existat o acțiune de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanțelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, munițiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism, în sensul modalității normative prevăzute de textul art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004, materializată prin acțiunile inculpatului de instruire și pregătire în acest domeniu.

Pentru existența infracțiunii sub aspectul laturii subiective, este necesar să se facă dovadă că actele de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanțelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, munițiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, au fost desfășurate de inculpat în scopul comiterii unui act de terorism.

Verificând actele și probele dosarului cu privire la infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, instanța de control judiciar constată că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, bazată pe materialul probator administrat și just apreciat, care a confirmat întrunirea conținutului juridic și constitutiv al infracțiunii.

În sarcina inculpatului s-a reținut comiterea infracțiunii, prin aceea că începând cu luna ianuarie 2014 și până la data de 29.03.2018 a participat la activitățile de auto-instruire și pregătire desfășurate on-line de organizația teroristă (...)/Statul Islamic pe site-uri de profil ce cuprind atât elemente ale procesului de însușire de către individ a cunoștințelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare și funcționare, efectele și măsurile de siguranță necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării și utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii și dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniții, etc., materiale de pregătire pe care le-a descărcat de pe site-uri de profil.

Existența faptei, în modalitatea reținută de prima instanță rezultă din coroborarea probelor strânse în cursul urmăririi penale, cu materialul probator administrat de prima instanță, care au confirmat faptul că inculpatul a săvârșit în mod nemijlocit elementul material al faptei prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, prin faptul că din toate acțiunile sale a rezultat că finalitatea acestora era de a comite un act de terorism.

Pentru a reține vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii, prima instanță a avut în vedere, atât înscrisurile traduse în cursul urmăririi penale, dar și la instanța de fond, relevante cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, care se coroborează cu declarațiile inculpatului date în fața primei instanțe, precum și cu convorbirile telefonice și mijloacele de probă rezultate din datele informatice.

Astfel, a rezultat că inculpatul a descărcat online mai multe articole publicate de Statul Islamic, care conțineau indicații explicite referitoare la procurarea de arme și confecționarea de dispozitive explozive, la "rețeta" fabricării lor, într-o modalitate care să poată fi înțeleasa cu ușurință chiar și de o persoană lipsită de orice cunoștințe în domeniu.

În acest sens, relevante sub aspectul conținutului, sunt cele despre confecționarea:

- unei "bombe cu cuie (nail bomb)", unde se arata amănunțit cum poate fi fabricat acest dispozitiv și cum poate fi folosit pentru a face cât mai multe victime:

- dispozitivului denumit "cuptorul cu microunde", folosit la un atac din Boston comis de frații G. Se arăta astfel ca "rucsacul" (dispozitivul exploziv), conținea:

"1. Un cuptor cu microunde mic (portabil), 2 - airbag-uri de autovehicul (ce conțineau azida de sodiu) sau recipiente de spray cu aerosol (propan) puse în cuptor, 3 - cuie (pietre ascuțite)/bile metalice (șrapnel) puse în cuptor, și 4 - un temporizator". În continuare se arată în detaliu cum se activează și cum funcționează un astfel de dispozitiv, în sensul că, după pornirea temporizatorului de către cel care îl utilizează, cuptorul cu microunde se încălzește, iar odată cu el și airbag-urile sau recipientele cu aerosol, acestea explodând din cauza intensității căldurii și presiunii, forțând ușa cuptorului să se deschidă cu putere, iar "muniția" (cuiele/pietrele ascuțite etc.) ies cu putere din acesta în direcția țintei.

În același articol se arăta că în mod similar au procedat "la începuturi" și membri Al-Qaeda, care însă foloseau autovehicule. Practic, se arată în detaliu modalitatea de fabricare a unui alt dispozitiv distructiv ce pare a fi însă de o amploare mai mare, după cum urmează: se închiriază un autovehicul, după care se cumpără mai multe canistre cu gaz (pe post de combustibil), un mic cuptor cu microunde cu folie/hârtie de aluminiu înăuntru (care, când este încălzită, produce o scânteie/aprindere), cuie/pietre ascuțite/bile metalice (= șrapnel) și temporizator

§ Cauze similare