ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 66/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 66/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra
recursului de față,
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 51 a Tribunalului București, secția a II-a
penală, pronunțată în Dosarul nr. 25889/3/2011, în baza art. 2 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., rap. la art. 37 lit.
a) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.B.N. la o pedeapsă de 12 ani
închisoare.
În baza art. 61 C. pen. s-a revocat beneficiul
liberării condiționate a pedepsei de 10 ani închisoare aplicată prin sentința
penală nr. 376/2004 a Tribunalului București urmând ca restul rămas neexecutat
din această pedeapsă de 1.290 de zile să se contopească cu pedeapsa aplicată în
cauza de față, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 12 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71 - art. 64 alin. 1 lit. a)
teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit.
a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
S-a luat act că inculpatul s-a sustras urmăririi penale
și judecății.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 și ar. 118 lit. d)
C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 450 le la inculpatul B.B.N., sumă
reprezentând contravaloarea dozelor de heroină vândute colaboratorilor I.R.,
D.V. și S.E.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în
fapt că la data de 21 octombrie 2010, a vândut cu suma de 200 lei două doze,
conținând 0,12 grame heroină colaboratorului sub acoperire „D.V."; la data
de 02 noiembrie 2010, a vândut cu suma de 100 lei, o doză conținând 0,06 grame
heroină colaboratorului; sub acoperire „D.V."; la data de 10 noiembrie 2010,
a vândut cu suma de 50 lei o doză conținând 0,06 grame heroină colaboratorului
sub acoperire „I.R."; la data de 11 noiembrie 2010, a vândut o doză de
heroină cu suma de 50 lei, colaboratorului cu nume de cod „S.E."; la data
de 15 noiembrie 2010, a vândut o doză de heroină cu suma de 50 lei,
colaboratorului cu nume de cod „S.E.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B.B.N.
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de
mare risc, prev. de, art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu
aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. și art. 37 lit. a) din C. pen.
La data de 02 aprilie 2013 inculpatul a formulat contestație
la executare, înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 11
aprilie 2013 sub nr. 14868/3/2013.
În motivarea acesteia, inculpatul a arătat că execută o
pedeapsă de 12 am închisoare fără a avea cunoștință de acuzațiile aduse și nu a
fost audiat niciodată.
Prin sentința penală nr. 427 din data de 24 mai 2013 a
Tribunalului Bucureșt, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 148
68/3/2013 contestația formulată a fost calificată apel și s-a dispus declinarea
cauzei în . favoarea Curții de Apel București în vederea soluționării lui.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin Decizia penală
nr. 196/A din 2 iulie 2013 a respins, ca tardiv, apelul formulat de inculpatul B.B.N.
împotriva sentinței penale nr. 51 din data de, 26 iunie 2012 a Tribunalului
București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 25889/3/2011,
reținând, în esență, că inculpatul a exercitat calea de atac la un interval de
peste 1 an de la comunicare (02 aprilie 2013), iar în cauză nu este incidență
instituția apelului peste termen.
împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs
inculpatul, apreciind,; prin apărătorul din oficiu, că apelul promovat a fost
formulat în termen, întrucât . instanța ar trebui să se raporteze la data la
care a luat la cunoștință despre hotărârea atacată. Personal, a arătat că a
fost condamnat, fără a fi audiat și fără să știe pentru ce anume la o pedeapsă
de 12 ani închisoare.
Analizând.recursul declarat prin prisma motivelor invocate,
dar și a celor ce pot fi invocate din oficiu, conform, art. 385
9
alin.
(3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpatul B.B.N.
este nefondat.
Astfel, așa după cum și instanța de apel a reținut,
sentințele pronunțate în primă instanță (în cauzele prevăzute de lege) pot fi
atacate cu apel, potrivit art. 363 alin. (1) C. proc. pen., în termen de 10
zile, care curge de la pronunțarea hotărârii pentru partea care a fost prezentă
la dezbateri sau la pronunțare și de la comunicare pentru părțile care au
lipsit atât la dezbateri, cât și la pronunțare.
În cauză, inculpatul nu a fost prezent la dezbateri și
nici la pronunțarea hotărârii, astfel că termenul pentru declararea apelului se
calculează de la data comunicării, respectiv 11 februarie 2012 (conf. filelor 159
și 160 dosar fond).
Deoarece inculpatul a exercitat calea de atac la un
interval de peste 1 an de la comunicare (02 aprilie 2013), iar în cauză nu este
incidență instituția . apelului peste termen reglementată de art. 365 C. proc.
pen. (apelantul fiind prezent în fața primei instanțe la termenul de judecată
din data de 22 decembrie 2011 - fila 127 fond), în baza art. 379 pct. 1 lit. a)
C. proc. pen., în mod corect instanța de apel a respins, ca tardiv, apelul
formulat de inculpatul B.B.N.
Cât
privește motivul invocat de inculpat personal, respectiv acela că a fost;
condamnat, rară a fi audiat și fără să știe pentru ce anume la o pedeapsă de 12
ani închisoare, acesta nu va mai fi analizat de instanță, întrucât respingerea
apelului ca tardiv, respectiv soluționarea acestuia pe cale de excepție
primează,, iar instanța nu mai este obligată la a mai cerceta și a supune
cenzurii fondul
;:
cauzei.
Ca atare, după verificarea cauzei și în raport de
dispozițiile art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind
nefondat, Înalta Curte urmează a-l respinge conform art. 385
15
pct.
1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând, și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E
C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.B.N. împotriva Deciziei
penale nr. 196/A din 02 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București,
secția a II-a penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu
de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând
onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 ianuarie 2014.