ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3342/2012

Asupra recursului de față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 4/CC din data de 08 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Neamț, în baza art. 403 alin. (3) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul N.I. împotriva Sentinței penale nr. 13/P din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Neamț. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat revizuentul să achite statului suma de 20 RON cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele: Sub nr. 766/103 din 16 februarie 2012 a fost înregistrată la instanță cererea de revizuire formulată de condamnatul N.I., împotriva Sentinței penale nr. 13/P din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Neamț.

În motivarea cererii formulate, condamnatul a invocat faptul că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, motivat de faptul că societatea nu a distrus nici un act, nu a înstrăinat nici un obiectiv și și-a achitat toate datoriile față de stat cu bună credință. S-a atașat dosarul de fond nr. 3297.1/291/2008. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele: Prin Sentința penală nr. 13/P din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Neamț, inculpatul N.I. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă, prevăzută de art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006, cu aplicarea art. 13 C. pen. În baza art. 81 C. pen.

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei Prin Decizia penală nr. 75/A din 3 mai 2011 a Curții de Apel Bacău a fost admis apelul inculpatului, înlăturându-se pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. Prin Decizia penală nr. 3196 din 22 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a respins, ca tardiv, recursul declarat de inculpat. Condamnatul a formulat cerere de revizuire motivat de faptul că, nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunii, solicitând a se dispune achitarea sa. Cererea de revizuire, potrivit dispozițiilor art. 397 C. proc. pen., a fost adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț care, după efectuarea actelor de cercetare, a înaintat-o instanței, împreună cu concluziile de respingere a cererii formulate.

Analizând actele dosarului, instanța constată că nu s-a invocat niciunul din motivele limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. pentru admisibilitatea cererii de revizuire, motiv pentru care, în temeiul art. 403 alin. (3) C. proc. pen., cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă. Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel revizuentul condamnat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și pe fond admiterea cererii de revizuire în temeiul dispozițiilor art. 394 lit. a) C. proc. pen. Prin Decizia penală nr. 67 din 15 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, Cauze Minori și Familie, a fost respins, ca nefondat, apelul revizuentului.

Împotriva acestei decizii, revizuentul a declarat recurs, solicitând casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în raport de motivele invocate, care se încadrează în dispozițiile art. 394 lit. a) și b) C. proc. pen. Analizând recursul declarat de revizuent, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală și temeinică. Din examinarea lucrărilor și actelor dosarului, rezultă, într-adevăr, că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., care ar impune revizuirea Sentinței penale atacate. Din economia textului de lege sus-menționat coroborat cu alin. (2) al art. 394 C. proc.

pen., rezultă că hotărârile penale definitive pot fi supuse revizuirii, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile expres prevăzute de lege: faptele și împrejurările noi descoperite să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și, respectiv, condiția ca aceste fapte și împrejurări noi să fi condus la o soluție diametral opusă celei pronunțate, în situația în care ar fi fost cunoscute de instanțe. Motivul invocat de revizuent - faptul că nu este vinovat pentru infracțiunea de bancrută frauduloasă - nu poate fi considerat o împrejurare nouă, care să impună revizuirea Sentinței atacate, întrucât aceste apărări au fost avute în vedere de instanța de fond, care a verificat probele nemijlocit în cadrul cercetării judecătorești.

Prin urmare, aceste împrejurări au fost cunoscute de instanța de fond, iar ulterior instanța de control judiciar a verificat apărările inculpatului și Ie-a înlăturat, apreciind, pe baza probelor administrate, că este dovedită vinovăția sa. De altfel, criticile invocate de revizuent echivalează cu o solicitare de suplimentare a probatoriului administrat în cursul procesului penal, aceasta fiind inadmisibilă în calea extraordinară de atac a revizuirii. Drept urmare, în mod corect a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnat, întrucât nu se încadrează în dispozițiile art. 394 C. proc. pen. Pentru aceste considerente, urmează ca recursul declarat de recurentul revizuent N.I.

împotriva Deciziei nr. 67 din 15 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, Cauze Minori și Familie, să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul N.I. împotriva Deciziei nr. 67 din 15 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 18 octombrie 2012. Procesat de GGC - LM