ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5367/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

P.M.I. și P.L. au solicitat revizuirea

sentinței civile nr. 1048 din 16 mai 2006 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.

35635/2/2005 a sentinței civile nr. 215 din 19 martie 2007 a Tribunalului

Argeș, secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 5304/109/2006 și a sentinței

civile nr. 322/CF din 12 octombrie 2009 a Tribunalului Argeș, secția civilă,

pronunțată în Dosarul nr. 3425/109/2007.

Curtea de apel a reținut

că, în privința sentinței civile nr. 1048/2006 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, temeiul juridic al cererii este reprezentat

de dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., motivul de revizuire prevăzut de

art. 322 pct. 7 fiind invocat cu privire la sentința civilă nr. 215/CA/2007 a Tribunalului

Argeș, secția civilă.

Curtea de Apel a mai constatat

că prin sentința civilă nr. 1048 din 16 mai 2006, Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială

și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de revizuenții din

prezenta cauză în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Comerțului și

ministrul economiei și comerțului, în favoarea Tribunalului Argeș.

Prin sentința civilă

nr. 6728 din 15 noiembrie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea

de revizuire, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac,

de retractare.

Curtea de apel a invocat

din oficiu excepția inadmisibilității cererii de revizuire, în raport de dispozițiile

art. 322 C. proc. civ. potrivit cărora revizuirea unei hotărâri rămase definitive

în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță

de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute de acest

articol.

Deci, pentru a fi admisibilă,

o cerere de revizuire trebuie să aibă ca obiect o hotărâre ce evocă fondul, înțelegându-se

prin „evocarea fondului” examinarea raportului juridic dedus judecății prin prisma

probelor administrate în cauză.

Textul de lege menționat

prevede cerința de a fi vorba de o hotărâre de fond pentru hotărârile pronunțate

de instanțele de recurs, dar s-a decis că revizuirea privește toate hotărârile prin

care s-a rezolvat fondul pretenției dedusă judecății, soluție ce se impune deoarece

motivele prevăzute de art. 322 C. proc. civ. vizează, ca regulă, situația de fapt.

Împotriva acestei hotărâri,

recurenții P.M.I. și P.L. au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Fără a critica în mod

direct sentința recurată, recurentul prin motivele formulate, prezintă situația

de fapt a litigiului.

Examinând cauza și decizia

recurată în raport cu actele și lucrările dosarului Înalta Curte constată că recursul

este nefondat.

Pentru a ajunge la această

concluzie, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit dispozițiilor

C. proc. civ., se pot formula mai multe căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești,

și anume, apelul, recursul, contestația în anulare, revizuirea și recursul în interesul

legii.

Recursul este reglementat

în C. proc. civ. în Titlul V, Capitolul I, respectiv art. 299-316.

Conform dispozițiilor

art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în

apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate

jurisdicțională sunt supuse recursului.

În cauza de față hotărârea

atacată cu recurs a fost pronunțată într-o revizuire, care a fost respinsă ca inadmisibilă.

Înalta Curte constată

că, în cauză, Curtea de apel în mod corect a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă,

reținând că în prezentul dosar, sentința împotriva căreia a fost exercitată calea

de atac a revizuirii este o sentință de declinare a competenței, sentință ce nu

evocă fondul cauzei având în vedere că instanța nu a rezolvat fondul pretenției

dedusă judecății.

Prin urmare, Înalta Curte

constată că susținerile și criticile recureților sunt neîntemeiate și nu pot fi

primite.

În consecință, pentru

considerentele arătate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de P.M.I. și P.L. împotriva sentinței civile nr. 6728 din 15 noiembrie 2011 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 decembrie 2012 .