ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.02.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 614/2013

HOTĂRÂRE
08.02.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 614/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Prin cererea

înregistrată la data de 11 decembrie 2009 pe rolul Tribunalului Giurgiu, C.Ș.,

în calitate de împuternicit special al Uniunii Generale a Sindicatelor din

România, în temeiul prevederilor art. 42, art. 43 și următoarele din Legea nr.

54/2003 - Legea sindicatelor a solicitat acordarea personalității juridice a

Uniunii Generale a Sindicatelor din România (U.G.S.R) - organizație sindicală

de tip confederativ și înregistrarea în Registrul Special al federațiilor și

confederațiilor sindicale.

În motivarea cererii

a arătat că, la data de 4 iunie 2009 s-a desfășurat adunarea de constituire a

Uniunii Generale a Sindicatelor din România, iar prin hotărârea adoptată,

următoarele federații sindicale: Federația Sindicatelor din construcții de

mașini „15 Noiembrie"; Federația Sindicatelor Libere Medico -Sanitare și

Farmaceutice „Hipocrat"; Federația Sindicatelor Libere din Industria

Alimentara; Federația Sindicatelor Libere din Unitățile Textile, Tricotaje,

Confecții și Pielărie, Cauciuc, încălțăminte; Federația Jurnaliștilor și

Tipografilor Profesioniști au hotărât să constituie structura Confederativă a

U.G.S.R. S-a adoptat Statutul Uniunii Generale a Sindicatelor din România

(U.G.S.R.) și s-au ales membrii Organului de conducere, respectiv Comitetul

Executiv.

Împuternicitul

special al Adunării Generale a fost stabilit în unanimitate de voturi - domnul

C.Ș., în calitate de Președinte al Uniunii Generale a Sindicatelor din România

- structură confederativă (U.G.S.R.).

Prin Sentința civilă

nr. 16 din 21 ianuarie 2010, pronunțată în Camera de Consiliu de Tribunalul

Giurgiu. secția civilă, în baza art. 42 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, s-a

declinat competența teritorială a soluționării cauzei privind pe petenta

Uniunea Generală a Sindicatelor din România, în favoarea Tribunalului

Municipiului București.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs recurenta petentă, recurs care a fost respins ca

tardiv formulat, prin Decizia civilă nr. 393 din 24 martie 2010 pronunțat de

Curtea de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și

familie.

Cauza a fost astfel

înregistrată la data de 9 iunie 2010 pe rolul Tribunalului București, secția a

V-a civilă, sub nr. 28062/3/2010.

Prin cererea

modificatoare a acțiunii introductive, petenta Uniunea Generală a Sindicatelor

din România a solicitat ca obiectul cererii de chemare în judecată să nu mai

fie „acordare personalitate juridică", ci acela de „acțiune în

constatare".

S-a arătat în

motivarea cererii că petenta are deja personalitate juridică, așa cum rezultă

din Decizia civilă nr. 474 din 12 aprilie 2010 a Curții de Apel București,

secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie. Petenta a mai

solicitat să se constate recunoașterea identității de persoană între: Uniunea

Generală a Sindicatelor din România (U.G.S.R.) și Confederația Generală a Mucii

Prin Sentința civilă

nr. 29 din 29 iunie 2010 Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins

ca neîntemeiată acțiunea modificată formulată de reclamanta Uniunea Generală a

Sindicatelor din România.

Împotriva acestei

decizii, a declarat apel reclamanta Uniunea Generală a Sindicatelor din România.

Prin Decizia nr. 166A

din 10 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a

civilă și pentru cauze cu minori și de familie, apelul reclamantei a fost

respins ca nefondat.

Împotriva acestei

ultime decizii, a declarat recurs reclamanta, arătând că decizia atacată este

nelegală, instanța de apel interpretând greșit actele invocate de reclamantă,

acte ce atestă succesiunea în timp a activităților sindicale ale acesteia

(indiferent de denumirea sub care a ființat și ființează în prezent) dar și

notorietatea împrejurării că la nivel național Uniunea Generală a Sindicatelor

din România este una și aceeași persoană cu Confederația Generală a Muncii,

fiind continuatoarea acesteia cu începere din anul 1996, fără a indica

încadrarea motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Cauza a fost

suspendată prin încheierea din data de 4 mai 2012, în baza prevederilor art.

242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților, iar ulterior, la

data de 3 iulie 2012, recurenta reclamantă a formulat cerere de repunere pe rol

a cauzei, precum și cerere de renunțare la judecata cauzei, întemeiată pe

dispozițiile art. 246 C. proc. civ.

Prin încheierea din

ședința publică de la data de 16 noiembrie 2012, constatând că în cuprinsul

cererilor formulate de recurenta-reclamantă Uniunea Generală a Sindicatelor din

România, de repunere pe rol a cauzei și de renunțare la judecată nu a fost

nominalizată nici persoana și nici calitatea în care a semnat aceste cereri

precum și faptul că semnătura de pe aceste cereri este diferită de semnătura

președintelui Uniunii Generale a Sindicatelor din România (U.G.S.R.), C.Ș., de

pe cererea introductivă, de pe cererea de recurs și de pe Hotărârile Adunării

generale Uniunea Generală a Sindicatelor din România (U.G.S.R.) nr. l și nr. 2

din 4 iunie 2009 depuse la dosarul de fond al Tribunalului Giurgiu la filele

48-49, Înalta Curte a dispus ca recurenta reclamantă să fie citată cu mențiunea

de a depune la dosarul cauzei dovada calității semnatarului cererilor de repunere

pe rol a cauzei și de renunțare la judecată, de reprezentant al Uniunii

Generale a Sindicatelor din România (U.G.S.R.).

În ședința publică

din 8 februarie 2013, au fost depuse împuternicirea nr. 451 din 6 februarie

2013 emisă de Uniunea Generală a Sindicatelor din România (U.G.S.R.) prin care

este delegat domnul C.Ș., în calitate de președinte, să renunțe la judecata

cauzei ce formează obiectul prezentului dosar, precum și împuternicirea nr.

153A din 3 iulie 2012 emisă de aceeași autoritate, prin care doamna C.M. este

împuternicită să reprezinte Uniunea Uniunea Generală a Sindicatelor din România

(U.G.S.R.) în prezenta cauză, arătându-se că cererea de recurs a fost semnată

de dl. președinte C.Ș., iar cererea de repunere pe rol și de renunțare la judecată

au fost semnate de doamna C.M., în baza împuternicirii acordate, acesta fiind

motivul pentru care apar semnături diferite pe cererile menționate anterior. în

consecință, s-a solicitat de reprezentantul recurentei reclamante să se ia act

de renunțarea la judecata cauzei.

Cu privire la actul

de dispoziție exercitat de recurenta reclamantă, Înalta Curte constată

următoarele:

Cererea de renunțare

la judecata cauzei, depusă la dosarul cauzei în data de 3 iulie 2011 de către

recurenta reclamantă a fost semnată în numele președintelui Uniunii Generale a

Sindicatelor din România de către doamna C.M., în baza împuternicirii acordate

acesteia, îndeplinind astfel condițiile legale pentru a putea produce efecte

juridice.

Potrivit art. 246 C.

proc. civ., reclamantul poate renunța oricând la judecată, fie verbal în

ședință, fie prin cerere scrisă.

Aceste dispoziții

procedurale sunt aplicabile și în faza recursului, potrivit dispozițiilor art.

316, coroborate cu cele ale art. 298 Cod procedura civilă.

Astfel, în conformitate

cu prevederile art. 316 C. proc. civ., dispozițiile de procedură privind

judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt

potrivnice celor cuprinse în respectivul capitol, iar potrivit art. 298 din

Cod, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și

în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice acestora.

Prin urmare, în calea

extraordinară de atac a recursului, în condițiile exprese ale art. 246 alin.

(1) C. proc. civ., instanța de judecată poate lua act de manifestarea voluntară

de voință a recurentei reclamante de renunțare la judecata căii de atac

exercitate.

Respectând astfel

principiul disponibilității părților, în conținutul căruia intră și dreptul

părților de a face acte procedurale de dispoziție, inclusiv de a renunța la

judecata unei căi de atac, Înalta Curte constată că în cauză recurenta

reclamantă a renunțat la judecata recursului, în conformitate cu dispozițiile

art. 246 C. proc. civ., sens în care va lua act de această renunțare.

Ia act de renunțarea

la judecata recursului declarat de reclamanta Uniunea Generală a Sindicatelor

din România (U.G.S.R.) împotriva Deciziei nr. 329A din 23 martie 2011 a Curții

de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 8 februarie 2013.

Procesat de GGC - DG

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-04-14
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 900/2022
nicio consecință asupra existenței drepturilor pretinse în patrimoniul reclamantei. Un ultim motiv de recurs, subsumat prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., vizează faptul că instanța de apel a reținut în mod greșit că recla
ÎCCJ 2013-09-12
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3721/2013
irea dreptului organizațiilor sindicale de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor, chiar și în lipsa unui mandat expres din partea acestora, cu păstrarea însă a drepturilor de dispoziție procesuală din partea titularilor drep
ÎCCJ 2023-11-23
0,91
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2528/2023
căruia "În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri s
ÎCCJ 2011-03-14
0,90
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2280/2011
ească personalitate juridică odată cu înregistrarea lor la Comitetele Centrale ale Uniunilor Sindicatelor respective. Această poziționare la un nivel superior a Confederației Generale a Muncii reiese și din Legea nr. 3/1950, din care rezult
ÎCCJ
0,90
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3487/2010
nivelul ramurilor de activitate ale economiei naționale, fiecare organizație sindicală de tip confederativ și fiecare asociație de unități, care sunt reprezentative la nivel național vor desemna o singură organizație sindicală, respectiv „a
Sursă