ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 614/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 614/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin cererea
înregistrată la data de 11 decembrie 2009 pe rolul Tribunalului Giurgiu, C.Ș.,
în calitate de împuternicit special al Uniunii Generale a Sindicatelor din
România, în temeiul prevederilor art. 42, art. 43 și următoarele din Legea nr.
54/2003 - Legea sindicatelor a solicitat acordarea personalității juridice a
Uniunii Generale a Sindicatelor din România (U.G.S.R) - organizație sindicală
de tip confederativ și înregistrarea în Registrul Special al federațiilor și
confederațiilor sindicale.
În motivarea cererii
a arătat că, la data de 4 iunie 2009 s-a desfășurat adunarea de constituire a
Uniunii Generale a Sindicatelor din România, iar prin hotărârea adoptată,
următoarele federații sindicale: Federația Sindicatelor din construcții de
mașini „15 Noiembrie"; Federația Sindicatelor Libere Medico -Sanitare și
Farmaceutice „Hipocrat"; Federația Sindicatelor Libere din Industria
Alimentara; Federația Sindicatelor Libere din Unitățile Textile, Tricotaje,
Confecții și Pielărie, Cauciuc, încălțăminte; Federația Jurnaliștilor și
Tipografilor Profesioniști au hotărât să constituie structura Confederativă a
U.G.S.R. S-a adoptat Statutul Uniunii Generale a Sindicatelor din România
(U.G.S.R.) și s-au ales membrii Organului de conducere, respectiv Comitetul
Executiv.
Împuternicitul
special al Adunării Generale a fost stabilit în unanimitate de voturi - domnul
C.Ș., în calitate de Președinte al Uniunii Generale a Sindicatelor din România
- structură confederativă (U.G.S.R.).
Prin Sentința civilă
nr. 16 din 21 ianuarie 2010, pronunțată în Camera de Consiliu de Tribunalul
Giurgiu. secția civilă, în baza art. 42 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, s-a
declinat competența teritorială a soluționării cauzei privind pe petenta
Uniunea Generală a Sindicatelor din România, în favoarea Tribunalului
Municipiului București.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs recurenta petentă, recurs care a fost respins ca
tardiv formulat, prin Decizia civilă nr. 393 din 24 martie 2010 pronunțat de
Curtea de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și
familie.
Cauza a fost astfel
înregistrată la data de 9 iunie 2010 pe rolul Tribunalului București, secția a
V-a civilă, sub nr. 28062/3/2010.
Prin cererea
modificatoare a acțiunii introductive, petenta Uniunea Generală a Sindicatelor
din România a solicitat ca obiectul cererii de chemare în judecată să nu mai
fie „acordare personalitate juridică", ci acela de „acțiune în
constatare".
S-a arătat în
motivarea cererii că petenta are deja personalitate juridică, așa cum rezultă
din Decizia civilă nr. 474 din 12 aprilie 2010 a Curții de Apel București,
secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie. Petenta a mai
solicitat să se constate recunoașterea identității de persoană între: Uniunea
Generală a Sindicatelor din România (U.G.S.R.) și Confederația Generală a Mucii
(C.G.M.).
Prin Sentința civilă
nr. 29 din 29 iunie 2010 Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins
ca neîntemeiată acțiunea modificată formulată de reclamanta Uniunea Generală a
Sindicatelor din România.
Împotriva acestei
decizii, a declarat apel reclamanta Uniunea Generală a Sindicatelor din România.
Prin Decizia nr. 166A
din 10 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și de familie, apelul reclamantei a fost
respins ca nefondat.
Împotriva acestei
ultime decizii, a declarat recurs reclamanta, arătând că decizia atacată este
nelegală, instanța de apel interpretând greșit actele invocate de reclamantă,
acte ce atestă succesiunea în timp a activităților sindicale ale acesteia
(indiferent de denumirea sub care a ființat și ființează în prezent) dar și
notorietatea împrejurării că la nivel național Uniunea Generală a Sindicatelor
din România este una și aceeași persoană cu Confederația Generală a Muncii,
fiind continuatoarea acesteia cu începere din anul 1996, fără a indica
încadrarea motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 C. proc. civ.
Cauza a fost
suspendată prin încheierea din data de 4 mai 2012, în baza prevederilor art.
242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților, iar ulterior, la
data de 3 iulie 2012, recurenta reclamantă a formulat cerere de repunere pe rol
a cauzei, precum și cerere de renunțare la judecata cauzei, întemeiată pe
dispozițiile art. 246 C. proc. civ.
Prin încheierea din
ședința publică de la data de 16 noiembrie 2012, constatând că în cuprinsul
cererilor formulate de recurenta-reclamantă Uniunea Generală a Sindicatelor din
România, de repunere pe rol a cauzei și de renunțare la judecată nu a fost
nominalizată nici persoana și nici calitatea în care a semnat aceste cereri
precum și faptul că semnătura de pe aceste cereri este diferită de semnătura
președintelui Uniunii Generale a Sindicatelor din România (U.G.S.R.), C.Ș., de
pe cererea introductivă, de pe cererea de recurs și de pe Hotărârile Adunării
generale Uniunea Generală a Sindicatelor din România (U.G.S.R.) nr. l și nr. 2
din 4 iunie 2009 depuse la dosarul de fond al Tribunalului Giurgiu la filele
48-49, Înalta Curte a dispus ca recurenta reclamantă să fie citată cu mențiunea
de a depune la dosarul cauzei dovada calității semnatarului cererilor de repunere
pe rol a cauzei și de renunțare la judecată, de reprezentant al Uniunii
Generale a Sindicatelor din România (U.G.S.R.).
În ședința publică
din 8 februarie 2013, au fost depuse împuternicirea nr. 451 din 6 februarie
2013 emisă de Uniunea Generală a Sindicatelor din România (U.G.S.R.) prin care
este delegat domnul C.Ș., în calitate de președinte, să renunțe la judecata
cauzei ce formează obiectul prezentului dosar, precum și împuternicirea nr.
153A din 3 iulie 2012 emisă de aceeași autoritate, prin care doamna C.M. este
împuternicită să reprezinte Uniunea Uniunea Generală a Sindicatelor din România
(U.G.S.R.) în prezenta cauză, arătându-se că cererea de recurs a fost semnată
de dl. președinte C.Ș., iar cererea de repunere pe rol și de renunțare la judecată
au fost semnate de doamna C.M., în baza împuternicirii acordate, acesta fiind
motivul pentru care apar semnături diferite pe cererile menționate anterior. în
consecință, s-a solicitat de reprezentantul recurentei reclamante să se ia act
de renunțarea la judecata cauzei.
Cu privire la actul
de dispoziție exercitat de recurenta reclamantă, Înalta Curte constată
următoarele:
Cererea de renunțare
la judecata cauzei, depusă la dosarul cauzei în data de 3 iulie 2011 de către
recurenta reclamantă a fost semnată în numele președintelui Uniunii Generale a
Sindicatelor din România de către doamna C.M., în baza împuternicirii acordate
acesteia, îndeplinind astfel condițiile legale pentru a putea produce efecte
juridice.
Potrivit art. 246 C.
proc. civ., reclamantul poate renunța oricând la judecată, fie verbal în
ședință, fie prin cerere scrisă.
Aceste dispoziții
procedurale sunt aplicabile și în faza recursului, potrivit dispozițiilor art.
316, coroborate cu cele ale art. 298 Cod procedura civilă.
Astfel, în conformitate
cu prevederile art. 316 C. proc. civ., dispozițiile de procedură privind
judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt
potrivnice celor cuprinse în respectivul capitol, iar potrivit art. 298 din
Cod, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și
în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice acestora.
Prin urmare, în calea
extraordinară de atac a recursului, în condițiile exprese ale art. 246 alin.
(1) C. proc. civ., instanța de judecată poate lua act de manifestarea voluntară
de voință a recurentei reclamante de renunțare la judecata căii de atac
exercitate.
Respectând astfel
principiul disponibilității părților, în conținutul căruia intră și dreptul
părților de a face acte procedurale de dispoziție, inclusiv de a renunța la
judecata unei căi de atac, Înalta Curte constată că în cauză recurenta
reclamantă a renunțat la judecata recursului, în conformitate cu dispozițiile
art. 246 C. proc. civ., sens în care va lua act de această renunțare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea
la judecata recursului declarat de reclamanta Uniunea Generală a Sindicatelor
din România (U.G.S.R.) împotriva Deciziei nr. 329A din 23 martie 2011 a Curții
de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică astăzi, 8 februarie 2013.
Procesat de GGC - DG