ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3955/2013

Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 1232 din 14 februarie 2013, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de G.A. împotriva deciziei nr. 8837 din 20 septembrie 2012 a aceleiași instanțe. La data de 25 februarie 2013 petentul G.A.

a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale strecurată în dispozitivul deciziei nr. 1232 din 14 februarie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 2384/54/20 12 în contradictoriu cu intimata SC M. SRL Craiova, susținând că, eroarea constă în soluția de respingere a contestației în anulare, iar renunțarea la interogatoriul a fost realizată numai în data de 14 februarie 2013, motivat de lipsa părții în ședință și, nu definitiv". Prin încheierea pronunțată la 23 mai 2013, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petent, reținând, în esență, că în situația sus redată nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) din C. proc.

civ., soluția dată asupra contestației în anulare neputând forma obiectul îndreptării unei „erori materiale", în înțelesul pe care legea de procedură îl atribuie acestei proceduri specifice, reglementate de textul mai sus evocat de Curtea de Apel Craiova. Împotriva încheierii dată la 23 mai 2013, secția I civilă, a declarat recurs G.A. criticând-o formal pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 6 din C. proc. civ., în sensul că „instanța a acordat mai mult decât s-a cerut", iar prin precizările depuse la 19 septembrie 2013, recurentul-contestator a făcut referiri la probele administrate. La termenul de judecată din 24 septembrie 2013, Înalta Curte a pus în discuție admisibilitatea recursului declarat împotriva unei încheieri de îndreptare a erorii materiale pronunțate cu privire la o decizie cu caracter irevocabil, anume decizia nr. 1232 din 14 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova, prin care s-a respins contestația în anulare.

Recursul este inadmisibil și urmează a fi respins pentru considerentele ce succed: Potrivit prevederilor art. 281 3 alin. (1) din C. proc. civ., „încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și art. 281 1 , precum și hotărârea pronunțată conform art. 281 2 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea. Este de observat că decizia nr. 1232 din 14 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, are caracter irevocabil dobândit în puterea legii, conform art. 377 alin. (2) pct. 5 din C. proc. civ., iar recursul declarat împotriva unei încheieri de îndreptare a erorii materiale ce vizează această decizie nu este permis de lege, neputând fi exercitat sub aspectul admisibilității acestei căi de atac.

Prin urmare, întrucât decizia cu privire la care s-a solicitat îndreptarea nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, încheierea de îndreptarea e erorii materiale privind această decizie dobândește, în exercițiul căilor de atac, același regim cu decizia atacată, astfel că, nici încheierea de îndreptare a erorii materiale nu este supusă căii de atac a recursului, care este inadmisibil. Așa fiind, recursul declarat de reclamant împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale este inadmisibil, această cale extraordinară de atac, neputând fi exercitată în respectarea principiului legalității și unicității căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul G.A. împotriva încheierii din 23 mai 2013 pronunțată în camera de consiliu de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 2384/54/2012/a1. Pronunțată în publică, astăzi 24 septembrie 2013.