ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 545/2014

Asupra cererilor de revizuire de față;

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte

constată următoarele:

Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția a II a civilă, prin Decizia nr. 486 de la

12 februarie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 2451/90/2009, a constatat nulitatea

cererilor de recurs formulate de pârâții I.M. și SC M. SRL, cu motivarea că

dezvoltarea criticilor nu face posibilă încadrarea în cazurile de modificare

ori casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în limita cărora se poate

exercita controlul judiciar în recurs.

Împotriva acestei hotărâri, pârâtul l.M. a fomulat cerere de

revizuire înregistrată din 2014, solicitând admiterea acesteia și anularea

hotărârii luate în temeiul art. 322 pct. 2 și 3 C. proc. civ., învederând că

frauda nu există, nu s-a ținut cont de faptul că activitatea societății era

suspendată până la data de 10 decembrie 2011, societatea fiind radiată din

oficiu și s-a dat mai mult decât s-a cerut, în speță un patrimoniu- teren cu

îmbunătățiri aduse de către acesta în valoare de 500.000 euro, în

integralitatea lui, fără să îi fie restituită 50% din valoarea patrimoniului.

Pârâta SC M. SRL, prin cererea înregistrată din 2013, a

formulat cerere de revizuire a aceleiași decizii în baza art. 322 pct. 2 și 3

C. proc. civ., întrucât instanța, în mod eronat, a constatat nulitatea

recursului declarat, a dat mai mult decât s-a cerut prin efectele acesteia și

nu a ținut cont de aspectul potrivit căruia societatea era în stare de

suspendare, astfel încât obiectul pricinii nu se află în ființă.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II a civilă,

prin încheierea de la 13 februarie 2014, constatând existența Dosarelor nr.

1539/1/2013 și nr. 1540/1/2013 pe rolul acestei instanțe, cu termen de judecată

la 13 februarie 2014, aflate la poziția 29 și respectiv 30 pe lista de ședință,

cu același obiect (cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 486 din 12

februarie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a

civilă, în Dosarul nr. 2451/90/2009), privind aceleași părți și apreciind

întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 164 C. proc. civ., a dispus

conexarea acestora, urmând a se pronunța asupra cererilor de revizuire printr-o

singură decizie în Dosarul nr. 1539/1/2013.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului prin

raportate la motivele de revizuire invocate, constată că se impune respingerea

cererilor de revizuire pentru următoarele considerente :

Cele trei ipoteze prevăzute de art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

vizează inadvertențele dintre obiectul pricinii supuse judecății și ceea ce

instanța a hotărât; nemulțumirea revizuenților, fiind exprimată față de

considerentele hotărârii atacate și de faptul că instanța de recurs ar fi

depășit limitele motivelor de recurs cu care a fost învestită, nu poate face

însă obiect de analiză în cadrul acestei căi extraordinare de atac prin prisma

motivului prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., deoarece acesta are în

vedere pronunțarea instanței, ultra, extra sau minus petita, în raport de pretențiile

deduse judecății care alcătuiesc fondul cauzei și nu în raport de motivele

pentru care se exercită o cale de atac.

Revizuirea pentru motivul prevăzut de art. 322 pct. 3 C.

proc. civ. poate fi cerută dacă debitorul a fost obligat să predea creditorului

un lucru cert și determinat, iar acesta a pierit după pronunțarea hotărârii,

ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății, revizuenții invocând lipsa

capacității de folosință și de exercițiu a persoanei juridice.

Pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de

instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi

evocat fondul, ceea ce implică stabilirea unei alte stări de fapt decât cea

care fusese reținută în fazele de judecată anterioare sau aplicarea altor dispoziții

legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze

urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății; o astfel

de situație, însă, nu se întâlnește în cazul în care instanța de recurs a

constatat nul recursul, fără să se fi evocat fondul.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge cererile de

revizuire formulate de revizuenții l.M. și SC M. SRL Budești împotriva Deciziei

nr. 486 din 12 februarie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția a ll-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererile de revizuire formulate de revizuenții l.M.

și SC M. SRL Budești împotriva Deciziei nr. 486 din 12 februarie 2013

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2014.