ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.12.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4300/2010

HOTĂRÂRE
09.12.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4300/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta S.I.F. Oltenia SA Craiova, prin

cererea înregistrată la Tribunalul Comercial Cluj, în contradictoriu cu pârâții

SC S. SA Cluj-Napoca, SC C. SA Buzău, O.R.C. de pe lângă Tribunalul Cluj și SC D.C.

SA București, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să

dispună anularea unui număr de 242.293 acțiuni cu valoarea nominală de 25.000

lei, în sumă totală de 6.059.825.000 lei, subscrise de către SC C. SA BUZĂU în

cadrul majorării de capital social aprobată în A.G.E.A. SC S. SA din data de 04

septembrie  2000, majorare finalizată prin înregistrarea la O.R.C. de pe lângă

Tribunalul Cluj cu C.I.M. din 08 martie 201; diminuarea în consecință a

capitalului social cu suma de 6.059.825.000 lei ca efect al anulării acțiunilor

subscrise de către SC C. SA; repunerea părților în situația anterioară și

radierea, în parte, de la O.R.C. Cluj și din evidența SC D.C. SA a majorării

capitalului social al SC S. SA cu valoarea de 6.059.825.000 lei și diminuarea

deținerilor SC C. SA cu un număr de 242.293 acțiuni.

Prin sentința

comercială nr. 2054 pronunțată la data de 25 mai 2009 de Tribunalul Comercial

Cluj, a fost respinsă cererea formulată de către reclamanta S.I.F. Oltenia SA

împotriva pârâților SC S. SA și SC C. SA, O.R.C. de pe lângă Tribunalul Cluj și

SC D.C. SA, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această soluție instanța a reținut că î

n baza unei ședințe A.G.E.A. a pârâtei SC S. SA Cluj-Napoca, ținută în

data de 4 septembrie 2000 a fost încheiat un act adițional la actele

constitutive ale societății, în data de 2 martie 2001 prin care a fost majorat

capitalul social al acesteia cu suma de 981.085 lei, prin aport în numerar,

schimbându-se astfel și structura acționariatului, aportul în numerar al

pârâtei fiind de 605.982,5 lei. Această operațiune a fost încuviințată de către

judecătorul delegat la O.R.C. Cluj, în data de 9 martie 2001.

S-a apreciat că solicitarea de constatare a nulității

absolute a operațiunii de majorare a capitalului social pe motiv că ea a fost

făcută prin fraudă, nu este întemeiată, întrucât prin prezenta acțiune reclamanta

dorește să-și apere propriile interese ca urmare a micșorării cotei sale de

participație la capitalul social al societății unde este acționar.

Totodată s-a constatat că toate operațiunile

premergătoare majorării capitalului social nu sunt importante în speță iar

celelalte operațiuni privind cumpărarea unor imobile sau alte bunuri,

operațiuni derulate între două societăți în care aceeași persoană are o putere

de decizie însemnată, deținând majoritatea acțiunilor, nu au relevanță sub

aspectul dedus judecății.

Cât privește chestiunea cu fictivitatea operațiunilor de

înstrăinare a unor bunuri către SC S. SA de către SC C. SA Buzău, instanța de

fond a apreciat că aceasta reprezintă doar o simplă afirmație, întrucât în nici

un text de lege nu se specifică faptul că o operațiune de înstrăinare a unor

imobile, dacă nu este încheiată în formă autentică, este fictivă și nici că

bunul cumpărat trebuie neapărat să intre în posesia cumpărătorului pentru ca

tranzacția să fie valabilă. Indiferent ce a hotărât un organ fiscal, acesta nu

se poate pronunța asupra valabilității unei operațiuni juridice, el având doar

atribuția de a verifica respectarea normelor financiar-fiscale, în vederea

ocrotirii intereselor Statului Român sub aspectul plății tuturor contribuțiilor

și impozitelor datorate de către contribuabili.

Față de pârâtele O.R.C. Cluj și SC D.C. SA București, s-a

apreciat că acțiunea este neîntemeiată, întrucât aceste pârâte nu au nici un

amestec în operațiunile invocate de către reclamantă ca fiind nelegale. De

fapt, împotriva lor nici nu au fost formulate pretenții, instanța neavând ce să

analizeze față de acestea. Pârâtele nu au făcut decât să opereze în evidențele

lor modificările aduse în structura acționariatului SC S. SA, în baza actelor

ce le-au fost comunicate, nefăcând decât ceea ce legea le-a dispus să facă,

conform scopului pentru care ele au fost înființate.

Apelul declarat de reclamanta S.I.F. Oltenia SA împotriva

acestei sentințe a fost

admis

de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal prin Decizia civilă nr. 29/2010 din 1 martie 2010 când a schimbat în tot

sentința apelată în sensul că a admis acțiunea reclamantei S.I.F. Oltenia și în

consecință a dispus anularea unui nr. de 242.293 acțiuni cu valoarea nominală

de 25.000 lei, în sumă totală de 6.059.825.000 lei subscris de SC C. SA Buzău

în cadrul majorării de capital social aprobat prin A.G.E.A. SC S.SA din data de

04 septembrie  2000 cu consecința diminuării capitalului total cu aceeași valoare.

Totodată s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiunii la O.R.C. Cluj și la SC D.C.

SA, la data rămânerii irevocabile a deciziei.

În argumentarea

acestei soluții instanța de apel a reținut, în esență, că prima instanță a

pronunțat hotărârea urmare a

determinării greșite a

stării de fapt și prin valorificarea și interpretarea eronată a dispozițiilor

legale apreciate ca fiind incidente.

Totodată

s-a reținut că probatoriul administrat a relevat că vărsarea aportului apare ca

fiind formală în raport de utilizarea și termenul de utilizare a fondurilor

astfel vărsate chiar de către entitatea obligată să procedeze la vărsarea

aportului evidențiindu-se, de asemenea, că la data emiterii acțiunilor sumele

vărsate cu titlu de aport la capitalul social nu mai existau în patrimoniul

societății.

De

asemenea, instanța de apel a apreciat că valențele acordate de prima instanță

stării de fapt reținută de organul fiscal nu sunt conforme cu prevederile Legii

nr. 571/2003.

Înlăturarea

concluziilor raportului de inspecție fiscală pentru exercitarea căilor de atac

instituite împotriva acestuia în condițiile art. 205 C. proc. fisc. s-a

realizat de către prima instanță prin înfrângerea dispozițiilor art. 215 C.

proc. fisc. având în vedere principiul legalității actelor administrative și

prezumția de legalitate de care se bucură actele administrative ori

administrativ fiscale, regula fiind executarea din oficiu a acestora în baza

caracterului de care se bucură.

Aserțiunea

intimatei SC C. SA Buzău potrivit căreia instanța a reținut în mod corect că

organul fiscal nu se poate pronunța asupra valabilității unor operațiuni

juridice nu poate fi primită întrucât în determinarea stării de fapt și

verificarea îndeplinirii condițiilor legale de către anumite operațiuni

juridice pentru a asigura entității controlate un anumit regim fiscal organul

fiscal este abilitat să procedeze la analizarea legalității operațiunii

juridice care să dea naștere la un drept de natură fiscală.

Referitor

la susținerile intimatelor privitor la distincția existentă între majorarea

capitalului social și operațiunile de vânzare - cumpărare realizate ulterior,

instanța de apel a considerat că acestea ar putea primi valențele urmărite de

aceasta pentru ipoteza în care ar fi fost întocmite toate înscrisurile care să poată

fi calificate ca acte justificative și care să confirme realitatea operațiunii și

din perspectiva Legii nr. 82/1991, ori în speță nu s-a realizat această dovadă

împrejurare în raport de care pretențiile reclamantei apar ca fiind

justificate.

Împotriva acestei decizii pârâtele SC C. SA și SC S. SA

au declarat recursuri prin care au solicitat admiterea acestora, modificarea în

tot a deciziei recurate și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică

și legală.

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În susținerea motivului de nelegalitate invocat recurenta

a arătat că instanța de apel a tras concluzia, de la bun început că”

probatoriul administrat a relevat că susținerile reclamantei apar ca fiind întemeiate,

vărsarea aportului apărând ca fiind formală în raport de utilizarea și termenul

de utilizare a fondurilor astfel vărsate chiar de către entitatea obligată să

procedeze la vărsarea aportului” fără a evidenția care dintre probele

administrate în cauză conduc la o asemenea concluzie.

De asemenea, susține

recurenta, instanța de apel apreciază greșit că majorarea de capital este

fictivă deoarece la data emiterii acțiunilor, sumele vărsate cu titlu de aport

de capitalul social nu mai existau în patrimoniul societății întrucât dovada în

acest sens sunt documentele de plată care atestă vărsarea efectivă a acestor

sume în conturile SC S. SA care este direct responsabilă de modul în care

administrează fondurile societății.

Totodată, arată

recurenta, instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile art. 22 alin. (1)

din Legea nr. 7/1996, întrucât acest articol nu condiționează transferul

dreptului de proprietate asupra construcțiilor de înscrierea în cartea funciară

a contractului de vânzare-cumpărare. Dreptul de proprietate asupra acestora s-a

transferat la data încheierii contractelor sub semnătură privată.

Instanța de apel a

ignorat faptul că operațiunea de majorare a capitalului social este o

operațiune distinctă de operațiunile de vânzare-cumpărare care au avut loc

ulterior. Nu poate fi pusă în discuție majorarea de capital social prin prisma

caracterului ipotetic fictiv al unor acte de vânzare – cumpărare încheiate după

mai bine de 3 luni de la finalizarea operațiunii de majorare.

Pentru aceste motive

recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei

recurate și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.

prin recursul său întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ., a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot deciziei recurate și

menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar intimata - reclamantă S.I.F. Oltenia SA a solicitat respingerea

recursurilor ca nefondate.

SC C. SA Buzău este fondat și va fi admis pentru următoarele considerente:

Analizând decizia

recurată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. invocat de recurentă se constată că recursul este fondat întrucât

instanța de apel prin soluția pronunțată a interpretat greșit dispozițiile art.

212 și următoarele din Legea nr. 31/1990.

Astfel, se apreciază

că majorarea capitalului social a SC S. SA a fost efectuată cu respectarea

dispozițiilor legale. Așa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză în

urma aprobării dreptului de preferință a acționarilor prin hotărârea A.G.E.A.

din 4 septembrie 2000 a SC S. SA, s-a încheiat un act adițional la actele

constitutive ale societății prin care a fost majorat capitalul social al

acesteia cu suma de 981.085 lei, prin aport în numerar, schimbându-se astfel și

structura acționariatului, aportul în numerar al pârâtei SC C. SA fiind de

605.982,5 lei, operațiune ce a fost încuviințată de judecătorul delegat al O.R.C.

Cluj prin certificatul de înscriere mențiuni nr. 5812 din 02 martie 2001 și

care nu a fost contestată în conformitate cu dispozițiile legii speciale.

Se constată că

subscrierea acțiunilor în valoare de 607.032,5 lei de către pârâta SC C. SA a

fost corect efectuată iar suma a fost vărsată efectiv, în numerar, în conturile

SC S. SA conform ordinelor de plată aflate la dosar, astfel, că nu se poate

vorbi despre o nulitate absolută a operațiunilor de majorare a capitalului

social care să atragă anularea celor 242.293 acțiuni subscrise de SC C. SA, și

implicit de o subscriere fictivă.

Totodată se constată

că, așa cum a reținut și instanța de fond, operațiunile derulate de părți,

precum și rezultatele inspecției fiscale nu au relevanță sub aspectul dedus

judecății cel mult, aceste operațiuni ar putea fi supuse anulării și nu sunt de

natură să afecteze majorarea de capital social care este o altă operațiune

distinctă de celelalte.

Înalta Curte în

conformitate cu art. 137 alin. (1) C. proc. civ. a luat în examinare excepția

tardivității declarării recursului.

Potrivit art. 301 C.

proc. civ., „Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii

dacă legea nu dispune altfel (…) ”Din dispozițiile citate mai sus rezultă că pentru

exercițiul căii extraordinare de atac a recursului s-a instituit un termen

legal de 15 zile, care reprezintă intervalul de timp înăuntrul căruia, partea

îndreptățită se poate adresa instanței.

În speță a fost atacată

cu recurs Decizia civilă nr. 29 din 01 martie 2010 care i-a fost comunicată pârâtului

recurent la data de 31 martie 2010, conform dovezii aflată la fila 51 dosar

apel, iar recursul a fost depus la data de 21 aprilie 2010.

Revenind la

prevederile art. 301 C. proc. civ. prin care se impune respectarea acestui termen

pentru asigurarea disciplinei procesuale se observă că de la data comunicării

deciziei stabilită ca moment de la care încep să curgă cele 15 zile stabilite,

depunerea recursului s-a făcut cu depășirea intervalului de timp prevăzut de lege.

Având în vedere că

termenele pentru exercițiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea

dreptului la un proces echitabil și efectiv, ci stimularea activității

procesuale a părților prin sancțiunea instituită pentru nerespectarea lor, se

va reține că recursul astfel formulat de pârâta SC S. SA încalcă prevederile art.

301 C. proc. civ., astfel că va fi constatat tardiv formulat și față de

raportul juridic dedus judecății și dependenței procesuale între participanți

se reține aplicarea dispozițiilor art. 47 C. proc. civ.

Față de cele ce preced,

în temeiul art. 312 C. proc. civ. urmează să se admită recursul pârâtei SC C.

SA, se va modifica decizia recurată în sensul că se va respinge apelul

reclamantei S.I.F. Oltenia SA și se va respinge ca tardiv declarat recursul

pârâtei SC S. SA.

Admite recursul

declarat de pârâta SC C. SA Buzău împotriva Deciziei civile nr. 29 din 1 martie

2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal.

Modifică decizia

recurată în sensul că respinge apelul reclamantei S.I.F. Oltenia SA.

Respinge recursul

declarat de pârâta SC S. SA Cluj-Napoca împotriva aceleiași decizii, ca tardiv

declarat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 9 decembrie 2010.

Sursă