ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4106/2013

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin decizia nr. 1918 din 16 mai 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 1274/100/2010 a fost respins ca nefondat, recursul declarat de reclamanta T.M.K.S. KFT Ungaria împotriva deciziei civile nr. 32/2012 din 20 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, întrucât nu a întrunit cerințele prevăzute de art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., potrivit căruia recursul trebuia motivat în drept. A fost obligată reclamanta la plata sumei de 9.173 RON cheltuieli de judecată către pârâtul Orașul T.M.

Împotriva deciziei nr. 1918 din 16 mai 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, a formulat contestație în anulare, contestatoarea T.M.K.S. KFT Ungaria. Prin contestația în anulare formulată, întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ., contestatoarea a solicitat admiterea acesteia, anularea deciziei și rejudecarea recursului, în sensul admiterii acestuia, admiterii apelului, schimbării sentinței și admiterii acțiunii sale astfel cum a fost formulată și motivată în scris. În criticile formulate, după o prezentare a situației de fapt, contestatoarea a susținut în esență următoarele: Că decizia pronunțată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât instanța nu a analizat toate motivele de recurs.

În acest sens a susținut că au fost ignorate probele administrate în cauză de societatea sa, respectiv declarațiile pârâtei de rang 1, care fac dovada deținerii dreptului de proprietate, ce nu poate fi înlăturat prin prezentarea unei facturi emise la o dată anterioară. Intimatul Orașul T.M. prin Primar, prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 15 noiembrie 2013, a cerut respingerea contestației în anulare, pentru motivele arătate în scris. Examinând contestația în anulare formulată de contestatoarea T.M.K.S. KFT Ungaria împotriva deciziei nr. 1918 din 16 mai 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, Înalta Curte urmează a o respinge ca nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Temeiul de drept al contestației în anulare formulată în cauză, îl constituie art. 318 C. proc.

civ., potrivit căruia hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța, respingând recursul sau admițându-I numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. În sensul textului de mai sus, greșeală materială înseamnă greșeală de fapt și nu de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale. Art. 318 C. proc. civ., urmărește cu alte cuvinte, neregularitățile evidente privind actele de procedură și nu cele referitoare ta problemele de fond, întrucât pe această cale legală nu s-a urmărit să deschidă părților calea recursului la recurs sub motivul că nu s-a stabilit corect situația de fapt.

Prin decizia contestată, Înalta Curte de Casație și Justiție a aplicat sancțiunea prevăzută de art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cu raportare la aceste cerințe legale, astfel că, în aceste condiții nu se poate pe calea contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ. să se invoce neanalizarea motivelor de recurs. Argumentele aduse în sprijinul criticilor formulate, duc cu evidență la concluzia că se tinde Ia reformarea soluției, printr-o rediscutare a situației de fapt și a probelor despre care se afirmă că au fost interpretate greșit, ele demonstrând nu numai faptul că nu sunt în concordanță cu cerințele motivelor de nelegalitate invocate, ci evidențiază nemulțumirea contestatoarei sub aspectul în care instanța a înțeles să interpreteze materialul probator administrat în cauză, aspect ce excede căii de retractare a contestației.

Însăși invocarea înscrisurilor menționate, în analiza situației de fapt, formează convingerea că prin această cale de atac contestatoarea tinde la rejudecarea în fond a recursului urmare unor greșeli de judecată, ceea ce este inadmisibil. În consecință, întrucât motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile art. 318 C. proc. civ., contestația în anulare va fi respinsă. În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va obliga contestatoarea T.M.K.S. KFT Ungaria la plata sumei de 5881,20 RON cheltuieli de judecată către intimatul Orașul T.M. prin Consiliul Local T.M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGIl D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea T.M.K.S. KFT Ungaria împotriva deciziei nr. 1918 din 16 mai 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 1274/100/2010. Obligă contestatoarea T.M.K.S. KFT Ungaria la plata sumei de 5681,20 RON cheltuieli de judecată către intimatul Orașul T.M. prin Consiliul Local T.M Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 noiembrie 2013.